Articolul în baza căruia Alexandr Stoianoglo a fost evaluat, suspendat și apoi demis a fost declarat neconstituțional. Mai exact, Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea avocaților fostului procuror general, declarând neconstituțional articolul din Legea cu privire la Procuratură care prevede evaluarea performanțelor procurorului general, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 280 din 6 octombrie 2022.
„Se admite parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 31 prim alineat 1 și 5 din legea cu privire la procuratură și a omisiunii de a reglementa în legea cu privire la procuratură dreptul de a contesta raportul comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general, ridicată de domnul avocat Iurie Mărgineanu, în interesul domnului Alexandr Stoianoglo. Se declară neconstituțional articolul 31 prim alineat 5 din legea cu privire la procuratură în redactarea de până la intrarea în vigoare a legii nr. 280 din 6 octombrie 2022.
Referitor la celelalte capete, sesizarea se declară inadmisibilă.
Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la dat adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, a pronunțat președintele CC, Nicolae Roșca.
Judecătorii Nicolae Roșca și Liuba Șova au formulat opinie separată.
Imediat după ședința Curții, judecătorul Serghei Țurcan a ieșit într-un briefing de presă, în cadrul căruia a explicat de ce articolul respectiv a fost recunoscut drept neconstituțional. Potrivit acestuia, competența delegată CSP-ului de a stabili criteriile de evaluare a procurorului general, în baza căreia urmează a fi luată decizia de promovare sau demitere, „sunt excesive”.
„În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată atât în privința normelor în vigoare, cât și în privința celor abrogate sau modificate, care sunt determinante pentru soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția.
Pe lângă normele constituționalitate care reglementează numirea și demiterea procurorului general din funcție, Curtea a avut ca punct de reper recomandările Comisiei de la Veneția, care a menționat că acordarea unei puteri practic nelimitate Consiliului Superior al Procurorilor de a stabili condițiile substanțiale, în care procurorul general poate fi demis, reprezintă o abordare extrem de contestabilă din punct de vedere al preeminenței dreptului. Este acceptabil ca CSP să dezvolte normele substanțiale și procedurale prevăzute în lege. Totuși, pare a fi excesiv ca CSP să aibă libertatea de a elabora astfel de norme, a menționat în opinia sa Comisia de la Veneția.
Într-o opinie a sa, care a analizat prevederile legale care îi oferea CSP-ului competența stabilirii criteriilor de evaluare a performanțelor procurorului general, Comisia de la Veneția a notat că procedura de evaluare a performanțelor procurorului general ar trebui revizuită în mod semnificativ, în special legea ar trebui dă descrie în mod clar natura și indicatorii principali evaluării performanței și care este diferența acesteia de răspunderea disciplinară. CSP poate stabili reglementări specifice, dar întotdeauna în cadrul prevăzut de lege.
Într-o altă opinie, Comisia de la Veneția a notat că este inadmisibilă oferirea către CSP a unui cec în alb, în vederea definirii metodelor de evaluare a performantelor și a stabilirii ponderii relative a indicatorilor de performanță. Principiile de bază care reglementează procesul de evaluare ar trebui descrise în lege.
Curtea a observat că prin legea nr. 280 din 6 octombrie 2022, în vederea implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția, Parlamentul a modificat prevederile legale în discuție și a reglementat la art. 31 cu indicele 1, alineat 5, din legea cu privire la Procuratură, criteriile de evaluare a procurorului general într-un mod mai detaliat. Curtea a reținut că nu contestă competența Legislativului de a delega altor autorități posibilitatea de a reglementa, prin acte subordonate legii, detalii sau aspecte referitoare la punerea în executare a legii.
Totuși, atunci când este pusă în discuție cariera unor persoane, care dețin mandate de rang constituțional, reglementarea prin lege sau chiar prin Constituție a motivelor încetării acestor mandate, în special a condițiilor în care aceste persoane pot fi demise, reprezintă o garanție esențială a stabilității mandatelor de rang constituțional.
Având în vedere că procurorul general exercită un mandat constituțional, oferirea către CSP a atribuției de a reglementa criteriile substanțiale de evaluare a performanțelor procurorului general diminuează în mod semnificativ stabilitatea mandatului constituțional al procurorului general.
Prin urmare, Curtea a subliniat necesitatea stabilirii clare de Parlament, prin lege, a criteriilor de evaluare a performanțelor procurorului general”, a menționat Țurcan.
Reamintim că Alexandr Stoianoglo își vrea funcția înapoi. Avocații lui au contestat în instanță decretul semnat acum două luni de Maia Sandu, prin care acesta a fost demis din funcția de procuror general. S-a întâmplat după ce CSP a anunțat lansarea unui nou concurs pentru șefia Procuraturii Generale.
„Dumnealui a inițiat procedura de contestare a legalității decretului președintelui RM cu privire la demisia sa deoarece toate actele administrative, în special toate deciziile CSP, cu privire la evaluarea sa și propunerea lui de demitere din funcție au fost contestate și se află în examinare pe rolul instanțelor de judecată. Mai mult, a fost trimisă deja cerere prealabilă la președinție inclusiv cu solicitarea suspendării executării actului de demisie la care s-a primit deja un refuz”, a spus avocatul lui Stoianoglo, Victor Munteanu.
Astfel, reiese că Alexandr Stoianoglo vrea anularea decretului semnat de președintă și restabilirea sa în funcția de procuror general. Conform legii, Stoianoglo a fost ales pe un termen de șapte ani.
El a câștigat concursul în 2019 și și-a exercitat mandatul până în toamna anului 2021, atunci când a fost reținut, fiind cercetat penal. Pe parcursul următorilor doi ani, Stoianoglo a avut statut de procuror suspendat din funcție. Astfel, el nu și-a dus mandatul până la capăt. Pe de altă parte, CSP a anunțat că în curând urmează fie dat startul unui nou concurs pentru șefia Procuraturii Generale.
„ - Stoianoglo ar putea participa la concurs? - Eu nu știu dacă ar putea să participe, deoarece procurorul general este numit pe un mandat de 7 ani și acesta nu poate fi reales. Dacă mă întrebați dacă mandatul său se consideră consumat dacă a fost întrerupt înainte de termen nu știu dacă s-a expus CC vreodată la un subiect similar ca să putem aplica prin interpretare. Din punctul meu de vedere nu, dar trebuie examinat mai atent”, a declarat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.
Iar speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a dat de înțeles că nu se vrea revenirea lui Stoianoglo la șefia Procuraturii.
„Această persoană o să rămână în istoria Republicii Moldova cu afirmația: „Salut, Slava!”. Și felul cum un demnitar de stat care e menit să combată crima și corupția la per tu discută cu pușcariabilii. Noi așa o să-l reținem”.
Recent, CEDO s-a pronunțat asupra plângerii depuse de Stoianoglo. Magistrații au văzut o încălcare în procedura de suspendare din funcție a acestuia. Mai exact, faptul că nu i s-a oferit drept de atac a deciziei. În apărarea sa, ministerul Justiției a declarat că atunci legea nu prevedea posibilitatea de contestare a deciziilor CSP, cadrul legislativ fiind modificat recent.
Stoianoglo a fost reținut și suspendat din funcție la începutul lunii octombrie 2021. Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații mincinoase. Stoianoglo neagă toate acuzațiile.
