/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 787: Vot crucial în SUA și ajutor deblocat! ISW: Amenințare voalată pentru Moldova. Rusia avansează rapid

investigații

/VIDEO/ Războiul din Ucraina a dat peste cap piața de medicamente din Moldova! Cum au evitat spitalele o criză severă

13 noiembrie 2023, ora 07:20

Războiul de invazie al Rusiei din Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale asupra Republicii Moldova. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump. Vedeți cum războiul a dat peste cap piața de medicamente din Moldova.

În aceste imagini e tot ce a mai rămas din depozitul unui mare producător de medicamente din Ucraina - compania Farmak. A ars absolut tot. În martie 2022, o rachetă rusească a distrus depozitul situat în localitatea Makarov, la 50 de km de capitala Ucrainei. În regiune s-au dus lupte grele pentru apărarea Kievului.

„Noi am pierdut într-o singură zi depozitul. Asta a fost foarte dureros. În depozit erau produsele finale, era substanța necesară pentru producerea noilor preparate, erau materiale de împachetare. Într-o zi, pierderile noastre au constituit mai mult de 50 de milioane de dolari. Asta a fost o mare lovitură. Nu știu dacă merită să vorbim despre faptul dacă depozitul a fost intenționat incendiat de eliberatorii ruși, după ce au văzut că acolo se află produse critice pentru populația Ucrainei. Acolo au fost îndreptate câteva lovituri țintite. Din păcate, din primele zile noi am fost lăsați cu nimic. Din fericire, fabricile s-au păstrat, dar nimic din ce era pregătit pentru distribuție nu a fost salvat”, a declarat Anton Zubov, directorul de vânzări în spațiul CSI al companiei „Farmak într-un interviu oferit în exclusivitate pentru emisiunea Cutia Neagră PLUS.  

Stocuri din depozitul Farmak urmau să ajungă și la Chișinău. Distribuitorii moldoveni câștigaseră zeci de licitații pentru a livra medicamente ucrainene în spitalele de stat pe parcursul anului 2022. Aveau semnate contracte și cu alte două fabrici mari din orașul Harkov, o regiune în care luptele continuă până astăzi.

30% din medicamente sunt importate din Ucraina

Stoparea livrărilor din Ucraina în februarie 2022 a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. Țara vecină este un important furnizor de medicamente pentru R. Moldova și în plus, cel mai ieftin furnizor.

„Noi importăm o cantitate destul de mare de produse din Ucraina. În special, dacă ne referim la numărul de cutii importate, numărul se ridică la 30% din toate importurile. Ca și valoare este mai puțin și se explică prin faptul că medicamentele din Ucraina sunt relativ ieftine”, afirmă Dragoș Guțu, directorul Ageției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Sistemul medical din R. Moldova s-a pomenit în 2022 într-o situație fără precedent. A devenit imposibil ca zeci de preparate să fie livrate la timp spitalelor. Colac de salvare pentru primele luni a fost o normă legală adoptată încă pe timpul Covid. Aceasta obliga spitalele să dețină stocuri de medicamente care să asigure necesarul pentru trei luni. Anume asta a făcut posibil ca instituțiile medicale să nu rămână în totalitate fără preparate până s-au reluat livrările.

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a organizat la viteză licitații noi pentru zeci de poziții de medicamente pe care distribuitorii nu le mai puteau livra.

Gheorghe Girgeag, director Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS): „Pentru anul 2021 au fost peste 11 mii de contracte încheiate,  dintre care, circa 600 de acorduri adiționale. Pentru anul 2022 avem circa 16 mii de contracte de achiziții, dintre care circa 2000 de acorduri adiționale. Asta spune de la sine, 2000 comparativ cu 600, iată aceste acorduri adiționale au fost drept rezultat acorduri de rezoluțiune a pozițiilor care au fost problematice și nu au putut fi livrate la momentul respectiv. La capitolul sisteme de perfuzie și sisteme transfuzie la fel au fost întreprinse acțiuni de urgență. În primul rând au fost evaluate stocurile de pe piața internă a R. Moldova, de la toți furnizorii. În sensul ăsta s-a discutat permanent cu instituțiile, concretizând necesitățile de care au nevoie și au fost demarate proceduri de urgență, în așa fel ca să fie asigurate servicii continuu”.

„A fost un pic și de sperietură la începutul războiului când spitalele au început să fie panicate că nu știau la ce să se aștepte, să nu fie mulți răniți care vin  în Moldova. Au început să suprasolicite anumite stocuri de medicamente astfel ca să fie pregătiți. Nu știu, a fost întâmplător, intuiau că asta o să se întâmple sau era o panică”, își amintește Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”, unul dintre furnizorii de medicamente care are încheiate contracte cu statul.

Achiziții de medicamente prin negocieri directe la prețuri mult mai mari

În contextul situației de urgență, mai multe medicamente au fost achiziționate de stat în urma unor proceduri de negocieri directe cu furnizorii. În rezultat, preparatele care nu mai puteau fi livrate au fost înlocuite cu medicamente din alte state sau autohtone, dar mult mai scumpe, în unele cazuri chiar la prețuri duble sau triple.

La 4 martie 2022, CAPCS a cumpărat în urma unei proceduri de negociere 5 poziții de medicamente de la compania „Medeferent Grup”, patru dintre ele fiind produse în Uzbekistan. Achizițiile au avut o valoare de peste 2,6 milioane de lei.

De exemplu, pentru o fiolă de „Pentoxyfilin” din Uzbekistan, statul a plătit 4,26 lei. Același preparat, dar produs în Ucraina trebuia să fie livrat în spitalele noastre cu un preț de trei ori mai mic. În septembrie 2021, licitația publică fusese câștigată de un agent economic care avea în ofertă „Pentoxyfilin” produs la fabrica „Zdorovie” din Harkov, iar prețul unei fiole era de 1,48 lei. 

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „În cazul nostru au fost mai multe licitații repetate. Din păcate, autoritatea contractantă nu a estimat costurile. Necătând la faptul că aveau invoice-urile pentru transport, ei au încercat să cumpere cu prețul care era de până la război. Și chestia asta a dus la licitații repetate, până la negocieri directe, când deja i-a strâns de gât timpul.Unele preparate din Uzbekistan nu mai puteau ajunge prin Ucraina. Trebuiau să facă un ocol foarte mare. Dacă până la război un tir ajungea în două săptămâni, în momentul ăla ne gândeam că trebuie să ajungă cam într-o lună, chiar două uneori. Și ne temeam că dacă rușii văd că marfa este pentru noi pot să o oprească și să nu dea voie să treacă. Erau anumite frici pe care nu știam cum să le percepem”.

În iunie 2022, prin negocieri directe, statul a cumpărat de urgență alte 19 produse pentru spitale. De exemplu, compania „Dita Estfarm” a avut în ofertă pastile de „Amitriptilin”, produse în Slovacia, cu un preț de 61 de bani bucata. Agentul economic câștigase și licitația publică de la finele anului 2021 și urma să livreze același tip de comprimate, dar din Harkov, cu un preț de aproape două ori mai mic - 35 de bani. Asta devenise imposibil în condiții de război.

Grigore Moraru, director compania „Dita Estfarm”: „Din păcate, sunt câțiva furnizori, nu o să le dau nume, dintre cei care sunt în zona estică, mai ales în zona Harkov, cu care aveam anumite contracte și din păcate nu am mai primit nici o cutie de medicament de la ei după începutul războiului din varii motive: au fost distruse fabricile sau s-au concentrat doar pe livrări în zona ceea, sau au nimerit sub asediu. Acea fabrică din Harkov producea la costuri destul de mici pentru noi și din acest motiv reușeam să câștigăm cu acele produse în licitații. Sigur că de la alți furnizori din alte părți prețurile erau mai mari”.

Tot prin procedură de negociere, în iunie 2022, statul a cumpărat mai multe preparate de la producătorul autohton „Balkan Pharmaceuticals”. De exemplu, pentru o fiolă de „Furosemid” a plătit 1,31 lei. Dacă nu era războiul, aceeași soluție injectabilă, dar produsă în Harkov, urma să fie livrată în spitale cu 0,78 lei. Diferența de cost este de aproape 70 de procente.

O altă soluție injectabilă foarte utilizată în sistemul medical – „Lidocain”, care trebuia să fie livrat din Harkov cu 0,78 lei pentru o fiolă, a fost înlocuită cu un produs autohton, achiziționat în urma negocierilor cu 60% mai scump decât medicamentul ucrainean.

Gheorghe Gorgeag, director CAPCS: În procedurile noi de achiziții fie unii furnizori au reușit să redirecționeze traseele logistice, fie au fost înlocuite respectivele poziții de medicamente cu altele din Uniunea Europeană, fie China, India și așa mai departe. Nu atât era important cu cât cresc prețurile, cât modalitatea de asigurare a instituțiilor. Asta era prioritatea numărul unu. Instituțiile nu au rămas cumva neacoperite, deoarece spuneam de stocul pe care sunt obligate să-l dețină”.

S-au permis ambalaje în limba ucraineană

În condițiile în care medicamentele produse în Ucraina erau cele mai ieftine și solicitate, lipsa lor ar fi creat un colaps. Autoritățile de la Chișinău au căutat soluții pentru a-i ajuta pe producătorii ucraineni să-și reia cât mai rapid livrările către R. Moldova.

Dragoș Guțu, director AMDM: Am acceptat pe piața R. Moldova ambalaje în limba ucraineană, fiindcă asta a fost cea mai mare problemă. Ca să înțelegeți, uzinele din Ucraina fabrică medicamente în ambalaje special pentru piața R. Moldova, în limba română. Aceste cantități sunt destul de mici. Ele pot să fie păstrate la uzinele centrale de la producător și pe moment nu era posibil de livrat anume cantitățile astea și atunci noi am acceptat livrări de exemplu din regiunile de vest ale Ucrainei. Și am înțeles că livrarea în ambalaje în limba ucraineană este una imperativă și am acceptat lucrul ăsta”.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Cutia Neagră PLUS, directorul fabricii Farmak din Kiev recunoaște că această decizie a autorităților R. Moldova le-a fost de mare ajutor.

Anton Zubov, director de vânzări al companiei „Farmak”:  „Anume această decizie ne-a permis să reluăm exporturile în R. Moldova, prima țară dintre toate cele de export. Noi pregăteam produse pentru piața internă și am putut separa o parte și livra colegilor și partenerilor noștri din Moldova. Primele descărcări noi le-am reluat deja din martie 2022. Din păcate, alte țări din regiunea noastră au avut de suferit mai mult. Au rămas fără marfă până în luna mai. Iar Moldova nu a suferit anume datorită acestui decret, care a permis exportul cu marcaj în limba ucraineană.

Furnizorii din R. Moldova au ajutat realizând plăți în avans

Chiar dacă războiul i-a afectat grav activitatea, producătorul de medicamente din Kiev nu a pierdut niciun partener din R. Moldova. Toți și-au asumat riscurile și nu au reziliat contractele. Ba din contra, moldovenii i-au ajutat financiar să-și reia producerea după ce rușii le-au bombardat depozitul din Makarov, unde se păstra materie primă de zeci de milioane de dolari.

Anton Zubov, director de vânzări „Farmak”: Pentru a cumpăra și a aduce substanța, pentru a cumpăra ambalaje, noi trebuia să facem plăți în avans. Fiindcă Ucraina a ajuns în categoria țărilor cu risc sporit pentru furnizorii noștri, noi ne-am adresat partenerilor din Moldova, inclusiv cu rugămintea să facă plăți în avans și ei ne-au mers în întâmpinare. Datorită susținerii lor, noi am reușit rapid să cumpărărm materie primă, să aducem materiale pentru ambalare și în termeni restrânși să reluăm producerea medicamentelor.

Un alt producător de medicamente din Kiev, fabrica „Yuria Farm” și-a reluat la fel de rapid producția și livrările către R. Moldova, susține unul dintre furnizorii care are contracte de colaborare cu această fabrică ucraineană.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Ei chiar din a treia săptămână după ce a început războiul au început să ne livreze produse. Fiind situația asta că din Moldova nimeni nu avea curajul să plece acolo să încarce TIR-urile și să aducă produsele în Moldova, au găsit un șofer de 65 de ani, care putea să iasă din țară și făcea naveta de două ori pe săptămână. Venea la Chișinău și aducea marfă la noi, pentru că aveam cu ei câștigate câteva licitații. Volumul de consum era mare pentru că erau soluții perfuzabile. Ca și volum e mult un TIR, dar în același timp câtă soluție poți să pui acolo nu e atât de mult. Corespunzător, livrau de două ori pe săptămână”.

Închiderea portului din Odesa a paralizat toată piața medicamentelor

Războiul din țara vecină nu a afectat doar livrările de medicamente de producție ucraineană, dar a paralizat practic tot lanțul logistic de transport al medicamentelor. Ucraina era principala țară de tranzit la importul medicamentelor din alte state, atât pe cale terestră, cât și maritimă, datorită portului din Odesa.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Din primele zile de război portul Odesa a  fost închis și atunci livrările pe mare au fost direcționate către portul Constanța din România și asta a dus la creșterea costurilor de transport. Portul Constanța nu este capabil să primească toate tipurile de containere maritime. Plus la asta, vă dați seama că volumul de marfă care a început să fie livrat prin portul Constanța a crescut dramatic și au apărut cozi. Însăși intrarea în Marea Neagră a devenit periculoasă și asta implică costuri suplimentare de asigurări a acestor vase. Respectiv costurile de logistică au crescut și perioada de livrare s-a lungit.

Ce a însemnat blocajul portului din Odesa pentru R. Moldova ne-au descris și furnizorii de medicamente.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Aveam container deja pe vapor lângă portul din Odesa pe 24 februarie 2022. Deja erau făcute actele de import în Odesa și containerul nu a mai reușit să ajungă la Chișinău. A durat șase luni de zile până am reușit să aducem acel container din cauză că vaporul a plecat la un alt punct regional de colectare a containerelor și a durat multe luni până lanțurile logistice s-au refăcut”.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Containerele care trebuiau să ajungă în Odesa au stat două luni în Turcia și cu mare greu spre a treia lună am putut să le redirecționăm spre Constanța. Portul fiind mult mai mic decât în Odesa a fost supraîncarcat și a trebuit să așteptăm și acolo”.

Prețul perfuziilor s-a dublat

Modificările lanțurilor logistice au condus direct la creșterea prețurilor la medicamente. Cel mai mult s-au scumpit produsele voluminoase, cum ar fi perfuziile, explică directorul Agenției Medicamentului.

Droagoș Guțu:Noi înregistrăm prețul de producător model ex-works, adică la poarta fabricii, dar transportul ulterior către R. Moldova este introdus în preț. Respectiv, oricare cost suplimentar de logistică într-un fel sau altul se răsfrânge la preț.Când e vorba de medicamente costisitoare și nevoluminoase, acest cost este practic absorbit și nu se observă, dar când e vorba de un medicament ieftin și voluminos cum ar fi o soluție perfuzabilă care costă 4-5-6 lei, costul de transport poate fi dublu față de prețul nemijlocit al flaconului”.

Actele procedurilor de achiziție consultate de reporterul Cutiei Negre confirmă scumpirile enorme ale soluțiilor perfuzabile. De exemplu, „Dita Estfarm” câștigase în septembrie 2021 licitația pentru livrarea în spitale a perfuziilor „Reusobilact” de 200 de mililitri din Ucraina la un preț mai mic de 27 de lei bucata. Din cauza problemelor apărute în țara vecină, în iunie 2022, autoritățile au fost nevoite să facă noi achiziții prin negociere de la „Medeferent Grup”. Același tip de perfuzie, doar că produsă în Uzbekistan, a fost cumpărată cu aproape 53 de lei.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Cea mai simplă și rapidă soluție era totuși Uzbekistanul, în comparație cu China care era încă în lockdown. Din cauza asta, negocierile au mers în maniera asta și noi am fost cei mai ieftini. La negocieri tot nu vine doar un singur producător. Dacă o mașină costa 1500 de dolari, am ajuns că plăteam și câte 8 mii de dolari. Mașina costa de două ori mai mult decât produsul nemijlocit. Din cauza asta a fost o perioadă când prețurile au crescut așa de mult.  Noi chiar am vrut să intrăm într-un dialog cu autoritățile ca tot din TVA-ul nostru să ne ramburseze cheltuielile de transport. Dacă ei mergeau pe calea asta, noi nu ceream prețuri mai mari pentru că erau ok. Pentru noi era o problemă să compensăm cheltuielile de logistică”.

Cum au fost afectați producătorii din R. Moldova?

Producătorii din R. Moldova care au salvat și ei situația pe timp de război, livrând anumite medicamente care se epuizau în spitale, au fost la fel de afectați de problemele de logistică. În plus, au crescut și costurile de producție. Situația ne-a descris-o președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din R. Moldova, Gheorghe Apostol:

Ucraina pentru R. Moldova servește în calitate de furnizor a diferitor materiale care se folosesc la producerea de medicamente, printre ele fiole sau flacoane. Din acest aspect, a crescut prețul la produsele respective, au început să întârzie livrările, un lucru explicabil de altfel .O altă problemă este una mai geopolitică. Dat fiind faptul că a început războiului, au început și toate fluctuațiile de preț, implicit la resursele energetice, mai ales la gaz. Producătorii din R. Moldova, până la problema respectivă, utilizau în mare parte gazul natural ca și resursă pentru producerea medicamentelor. La moment, evident, producătorii au optat pentru diversificarea utilajului ca să asigure oarecum un randament cost eficient”. 

Referitor la problemele logistice cauzate de război, Gheorghe Apostol susține că producătorii autohtoni au început să utilizeze tot mai mult transportul aerian pentru a aduce în țară materie primă care cândva venea pe Marea Neagră.

Gheorghe Apostol:Dacă anterior puteai să estimezi timpul de livrare mai eficient, totodată produsele care cumva sunt la limită din perspectiva greutății pentru cost-eficiență a transportului, înainte optai pentru calea maritimă. La moment, se optează pentru calea aeriană, pentru că este una mai rapidă, mai previzibilă ca termen și totodată mai securizată”.

Lipsa ofertelor la achizițiile de medicamente pentru 2024  

Majorarea prețurilor la medicamente și problemele logistice ale furnizorilor se fac simțite și la recentele achiziții inițiate de stat pentru a asigura spitalele cu produse în anul 2024. În urma organizării tenderelor, zeci de loturi au fost anulate, pentru că agenții economici nu au depus nicio ofertă sau au propus prețuri ce depășesc cu 30% valoarea achiziției estimate de autorități.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: Noi cu adevărat nu am mai mers în licitații din varii motive. Sau acei furnizori care îi aveam la un moment dat nu mai livrează către R. Moldova, ori nu mai au prețurile atât de competitive pentru R. Moldova. Sau între timp au expirat anumite înregistrări la anumiți producători și atunci nu am mai putut participa. Asta este adevărat”.

Prognoze: „Medicamentele vor continua să se scumpească”

Referindu-se la producătorii ucraineni, directorul Agenției Medicamentului susține că aceștia  au cerut majorarea prețurilor la produse în anul curent.

DRAGOȘ GUȚU, director AMED: „După începutul războiului se atestă în general o creștere destul de mare a prețurilor la medicamentele din Ucraina. Eu nu cunosc exact care sunt motivele. Presupun că este cauzat și de deprecierea valutei lor naționale, a hrivnei, dar și costurile crescânde la materie primă, probabil deficitul forței de muncă. Dar se atestă o creștere semnificativă și noi vedem după catalogul lor de prețuri că prețurile cresc. Această creștere a prețurilor în Ucraina, într-un fel sau altul dă temei companiilor ucrainene să ceară o creștere și în R. Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul companiei Farmak din Kiev are o explicație vizavi de scumpiri. Dă vina în special pe inflația mondială și prognozează prețuri și mai mari la medicamente pentru următorii ani.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: Nu războiul influențează creșterea prețurilor. Noi nu am inclus pierderile noastre în preț. La majorarea prețului în primul rând influențează costul substanței. Din păcate, există inflația mondială, în dolari sau euro. De asemenea, influențează resursele energetice. Nu este un secret că de la începutul războiului la noi s-a scumpit de câteva ori energia electrică. Dar electricitatea sau alte resurse termice ocupă mai puțin de 10% și asta nu determină o creștere esențială a prețului. Nu o să mă greșesc dacă voi o să prognozez că în orice sistem regulatoriu al prețurilor, treptat costurile vor crește. Inflația există indiferent de legătura cu valuta. Chiar dacă e leul moldovenesc, hrivna ucraineană sau euro, ea oricum există. Nu este o componentă speculativă, este din păcate inflația care acum este în toată lumea”.

Sistarea activității depozitelor situate pe teritoriul  Ucrainei, pe care le aveau mai mulți producători europeni de medicamente, ar fi un alt factor care contribuie la scumpiri, consideră Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”:

Mulți producători europeni aveau HAB-uri, depozite mari în Ucraina. Și tot lagărul sovietic cumpăra, adică se distribuiau produsele din Ucraina spre celelalte țări. Acum asta nu mai este. Ori în Ucraina asta era mai ieftin de întreținut. Dacă faci HAB-ul în Cehia, Polonia sau România deja e mult mai scump. Respectiv, este impactul asupra creșterii prețurilor la medicamente chiar și în piața privată.

Importul medicamentelor din Federația Rusă

Vorbind de asigurarea R. Moldova cu medicamente nu poate fi ignorat și consumul produselor din Federația Rusă, care ocupau o cotă destul de mare pe piața noastră. De când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei importurile nu au fost stopate, dar modificarea lanțurilor logistice la fel a condus la scumpirea medicamentelor rusești, susține unul dintre furnizori.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Medicamentul fiind un produs social, noi cred că suntem obligați să aducem către pacienți medicamentele de care au ei nevoie. Chiar dacă e vorba de un producător din Rusia și nu găsim alternativă în altă parte, suntem obligați să aducem. O parte din parteneriate au dispărut. Am renunțat la ele. La cele care este cererea anumitor molecule pe piață și care nu putem să le găsim în altă parte decât în Rusia, a crescut mult prețul transportului. Dacă până la asta prețul transportului din Moscova până în Chișinău era de până la o mie de dolari, livrarea unui container, acum am ajuns și la prețuri de 6-8 mii de dolari. Traseul pe care îl face de la Moscova, vă dați seama ce cerc mare face. Și timpul de livrare s-a făcut deja destul de lung, ajungem și la trei săptămâni și până la o lună”.

Cât de importantă este piața R. Moldova pentru producătorii ucraineni?

În pofida războiului care durează de aproape doi ani, producătorii ucraineni de medicamente au planuri mari de dezvoltare, inclusiv legate de R. Moldova.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”:Noi vedem că piața se dezvoltă, tinde către Europa, la fel ca la noi. Noi gândim la fel. Piața este transparentă, este regulată, dar regulile sunt clare. Lipsește corupția, de aceea pe așa o piață noi ne dorim și vom fi prezenți. În timpul apropiat în fața noastră stă sarcina  să facem un business plan pentru a deschide în Moldova o filială”.

Dragoș Guțu, director AMDM:Pentru ei este important să continue să fie prezenți pe piața R. Moldova. Necătând la faptul că nu este mare, dar totuși este o piață de export. Ei ne văd pe noi inclusiv ca potențială punte pentru a merge mai departe în Uniunea Europeană, în România și prezența produselor în Moldova e importantă pentru ei, atât din punct de vedere financiar, cât și imagine și viitor”.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Ucrainei la solicitarea Cutiei Negre, valoarea medicamentelor ambalate exportate în R. Moldova a scăzut de când a început războiul. Dacă în anul 2021, din Ucraina în Moldova au trecut prin vamă medicamente în valoare de 21 de milioane de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 13 milioane de dolari. În perioada ianuarie- august 2023, exporturile de medicamente din Ucraina către Moldova au fost în valoare de aproape 9 milioane de dolari.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Sponsorul din umbră al lui Șor. Stă în Israel, are rădăcini la Moscova și n-a fost niciodată în Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Pericolul din telefon! Moldovenii sunt spionați cu o celebră aplicație de taxi?
/EXCLUSIV/ Cutia Neagră PLUS: Solicitanți ai „pașaportului de aur” moldovenesc, cu aviz negativ de la SIS. Riscurile depistate
/ULTIMA ORĂ/ Tânăra de 19 ani, dispărută la Orhei, ar fi fost găsită moartă. Poliția a căutat-o timp de opt zile
/ULTIMA ORĂ/ Tânăra de 19 ani, dispărută la Orhei, ar fi fost găsită moartă. Poliția a căutat-o timp de opt zile
/VIDEO/ A trecut prin două războaie, dar moare pe timp de pace. Biserica din Măcăreuca se prăbușește
/VIDEO/ A trecut prin două războaie, dar moare pe timp de pace. Biserica din Măcăreuca se prăbușește
/EXCLUSIV/ Bărbatul suspect în cazul morții Anei-Maria, adus de poliție acasă. Ce analizează oamenii legii
/EXCLUSIV/ Bărbatul suspect în cazul morții Anei-Maria, adus de poliție acasă. Ce analizează oamenii legii
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
/VIDEO/ Documentar TV8: Foametea din Basarabia 1946-1947. Amintiri cutremurătoare ale supraviețuitorilor: „Se mâncau unul pe altul”
/VIDEO/ Documentar TV8: Foametea din Basarabia 1946-1947. Amintiri cutremurătoare ale supraviețuitorilor: „Se mâncau unul pe altul”

investigații

/VIDEO/ Un nume cunoscut în businessul imobiliar și un administrator de insolvabilitate, implicați într-o schemă investigată de CNA

08 aprilie 2024, ora 08:06

Un complex locativ din Chișinău, construit cu mari năbădăi în baza unui parteneriat public-privat, se află în centrul unui scandal despre care vă povestim astăzi. Terenul de 36 de ari a fost oferit de Uniunea Scriitorilor unei companii de construcții în schimbul a 7 apartamente cu o cameră în viitorul complex locativ. A urmat o istorie cu scenariu trist. Firma a intrat în faliment, construcția a fost înghețată, iar investitorii și-au așteptat apartamentele timp de 14 ani. Unii dintre ei au rămas și fără bani, și fără locuințe, chiar dacă proiectul imobiliar a fost dus la bun sfârșit în anul 2020. Oamenii au fost deposedați de apartamente printr-o schemă pusă la cale de un administrator de insolvabiliate, cu implicarea unei renumite companii de construcții. Iar totul a fost posibil datorită unor acțiuni întârziate ale instanțelor de judecată. După ce Cutia Neagră PLUS a pornit o investigație, la biroul administratorului de insolvabilitate au descins cu percheziții și ofițerii Centrului Anticorupție, care aveau un dosar penal  încă din toamna anului 2022.

Zece familii din Chișinău bat de ani de zile pragul instanței de judecată în speranța de a-și recupera apartamentele procurate în urmă cu 17 ani. Oamenii au plătit zeci de mii de euro, dar urmare a unor manipulări operate de un administrator de insolvabilitate numit de instanța de judecată, aceștia au rămas și fără bani, și fără apartamente.

Printre cei păgubiți se regăsește și fostul viceprimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu: „ Eu nu am crezut că în R. Moldova asta se poate întâmpla, atunci când se vorbește de reforma justiției și corupție. Uitați-vă, caz simplu de escrocherie și de hoție, de la oameni s-au luat bani, s-au semnat acorduri adiționale că oamenii trebuie să-și primească apartamentele și au fost vândute apartamentele altor terțe persoane”.

Istoria vizează două blocuri de locuit situate pe strada Pietrarilor 10/5 și 10/6.  Construcția a fost inițiată încă în anul 2006 de către compania „Fame CV Construction”, pe un teren ce aparținea Uniunii Scriitorilor. La 3 ani de la începutul lucrărilor, firma a falimentat, iar proiectul a fost stopat. Compania reușise până la acel moment să ridice doar carcasa unui bloc și primele două etaje din cea de-a doua clădire. Mai mulți ani, construcția a stat de izbeliște. 

Sursa foto: timpul.md  Așa arătau blocurile din str. Pietrarilor în anul 2010 

În 2013, „Fame CV Construction” a intrat în proces de restructurare, iar noul administrator de insolvabilitate numit de instanță, Nicolae Bostan, a căutat o companie de construcție care să termine blocurile. În 2017 a fost selectată compania „Exfactor Grup”, iar proprietarii imobilelor nefinalizate au acceptat să plătească bani suplimentari doar să-și vadă locuințele. S-a ajuns la un preț de 920 de euro pentru un metru pătrat de apartament.

Eduard Hadei, avocat și păgubit: „În cadrul procedurii  de insolvabilitatate întotdeauna acceptăm niște concesii. Am acceptat să mi se micșoreze valoarea investiției, să mi se micșoreze bunul care urma să mi se transmită în cadrul valorificării creanțelor garantate. De la un apartament de 100 de metri am ajuns la un apartament de 41 de metri, care într-un final mi-a fost pur și simplu luat fără justificare”.

Tărăgănarea procesului de judecată, fără aplicarea măsurilor de asigurare pe apartamente

Eduard Hadei este avocat și un alt păgubit care a rămas fără apartamentul cumpărat în complexul din strada Pietrarilor. El a fost primul care s-a adresat în judecată pentru a-și recupera locuința. În aprilie 2021, avocatul a cerut în instanță obligarea administratorului Nicolae Bostan să-i transmită apartamentul în care investise.

Cererea a ajuns la magistratul Gheorghe Mîțu de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Judecătorul are în gestiune dosarul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction”. Abia peste 3 luni, Gheorghe Mîțu a emis o încheiere prin care a primit în procedură cererea lui Eduard Hadei. Pe apartamentul aflat în litigiu însă, nu au fost aplicate măsuri de asigurare. Iar la scurt timp, imobilul a fost vândut la o licitație, împreună cu alte 14 apartamente.

Decizia Comitetului Creditorilor, falsificată

La 2 august 2021, administratorul special al „Fame CV Construction” Nicolae Bostan a convocat o ședință a Comitetului Creditorilor companiei, pentru a informa că mai multe persoane nu au achitat toată suma pentru apartamente. S-a format o datorie de 1,7 milioane de lei față de „Exfactor Grup”. Bostan a propus ca mai multe imobile să fie transmise către „Exfactor” din contul datoriilor la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat. Acest cost a fost prevăzut din start în contractul de antrepriză pe care l-au semnat cei doi agenți economici. Contractul stipula că, în situația în care „Fame CV Construction” nu va putea achita pentru lucrări, va transmite către „Exfactor” imobile, la prețurile convenite la începutul demarării proiectului.

Potrivit procesului-verbal al ședinței, propunerea a fost votată unanim de cei 3 membri prezenți la adunare din 5 pe care îi are Comitetul Creditorilor. Am reușit să aflăm că procesul-verbal al ședinței a fost de fapt falsificat. Unul dintre creditori, numele căruia figurează în document, ne asigură că nu a participat la acea ședință, pentru că de mai mulți ani se află peste hotare.

Petru Zelenco, membru al Comitetului Creditorilor „Fame CV Construction”:  - Vreau să vă confirm că nu am fost prezent la ședință. În 2017, iunie dacă nu greșesc, am plecat din țară și de atunci nu m-am întors.

Reporter TV8: - Dar dvs ați știut că vă sunt folosite numele și semnăturile?

P. Zelenco: - Nu, nu am știut. Am aflat asta când mi-a spus dl avocat că ceva nu este în regulă și deja am început să ne informăm ce se întâmplă.

Reporter TV8: - Dar în perioada asta cu dl Bostan ați discutat la telefon sau prin e-mailuri?El știa că dvs sunteți peste hotare?

P.Zelenco: - Nu. Am încercat să aflu care este situația, dar din păcate nu am avut niciun succes. 

Licitație fictivă

În baza acelei decizii trucate a Comitetului Creditorilor, la 23 august 2021, Nicolae Bostan a organizat o licitație, fiind scoase la vânzare 15 apartamente. Compania „Exfactor” a fost singura participantă și le-a cumpărat pe toate, în lot unic, cu 355 de mii de euro.

Din Comisia de licitație au făcut parte aceiași membri ai Comitetului Creditorilor: Lucia Cazacu și Vasile Dolma. Ultimul susține că nu-și amintește nimic despre licitația organizată în biroul lui Nicolae Bostan.

Vasile Dolma: - Noi am avut foarte multe adunări și nu-mi amintesc anume la care adunare și ce hotărâri s-au luat.

Reporter TV8: - Dar ce vă amintiți despre acea licitație? Nu cred că nu țineți minte licitația prin care s-au vândut către „Exfactor” 15 apartamente. Măcar să ne spuneți cum au fost selectate anume aceste 15 apartamente din toate care sunt în complexul ăsta?  

Vasile Dolma: - Nu, nu pot să-mi amintesc. Nu-mi amintesc așa amănunte.

Reporter TV8: - Dar pe dl Petru Zelenco îl cunoașteți?

Vasile Dolma: - La câteva adunări noi ne-am întâlnit cu dânsul.

Reporter TV8: - Dar la adunarea ceea care viza transmiterea apartamentelor din contul datoriilor către „Exfactor”, el a fost?

Vasile Dolma: - Mie mi-e greu să vă spun, anume pe data ceea. Vă spun, noi am avut mai multe adunări la care dl Zelenco a fost prezent.

Proprietarii apartamentelor transmise către „Exfactor” în urma așa-zisei licitații declară că nu au știut nimic despre vânzarea locuințelor.

Fostul viceprimar al capitalei Ruslan Codreanu a investit împreună cu părinții peste 47 de mii de euro într-un apartament din blocurile cu bucluc.

Ruslan Codreanu: „Ca cetățean simplu, în 2007, am investit într-o construcție. Suntem în 2024 și am rămas și fără apartament și fără bani. Nu am primit nicio invitație nici de la instanța de judecată, nici de la Bostan, nici de la „Exfactor”, nicio înștiințare care să-mi zică foarte clar: Ruslan Codreanu, dacă nu faci 1,2,3 noi îți înstrăinăm apartamentul. Nu am primit nimic. Am aflat, după ce am achitat toate tranșele, că apartamentul nu-mi aparține. Mai mult ca atât, am mers să văd apartamentul, am cerut cheile și mi s-a zis că trăiește altcineva acolo”.

Unchiul lui Anatolie Berbeca, care muncește în străinătate, a investit 61 de mii de euro într-un apartament, tot în anul 2007.

Anatolie Berbeca: „Toate ratele sunt achitate. Sunt actele confirmative. În acordul adițional nr.2 care este la contract anexat și este semnat de către administrator și este și ștampila umedă a organizației administrată de el, se recunoaște această sumă. Sunt acte confirmative și pentru sumele adăugătoare care trebuiau achitate. Era deja inițiată o procedură de judecată și în cadrul acestei proceduri, când  s-a solicitat într-un moment dat extrasul de la Cadastru, în acel extras s-a identificat că deja apartamentul are alt proprietar”.  

Chiar dacă există un act ce arată că ar fi fost organizată o licitație cu strigare, directorul „Exfactor Grup” recunoaște că nu a existat nicio licitație. Tonu susține că a primit apartamentele legal, din contul datoriei acumulate de „Fame CV Construction”. 

 Vladimir Tonu: -Eu nu vreau să o numesc licitație din considerentul că compania „Exfactor” a avut un contract de antrepriză și urma să finalizeze blocurile locative din strada Pietrarilor. Contractul prevedea  două forme de achitare. Prima: achitarea pentru lucrările îndeplinite conform proceselor verbale aprobate de către Comitetul Creditor prin varianta financiară și varianta nr.2, în caz că ei nu au bani, prin varianta de barter. Varianta de barter presupunea apartamente, parcări, debarale, spații comerciale.

Reporter TV8: - Dvs știați că aceste 15 apartamente au investitori, persoane fizice care au plătit toate ratele și își așteptau locuințele?

Vladimir Tonu: - Eu nu puteam să cunosc, pentru că în cadrul companiei care nu ne aparține nouă nu cunoșteam cum stau lucrurile, că ele sunt vândute, că ele sunt la cineva. Eu nu cunosc.

Înregistrare dubioasă la Cadastru

Pentru ca pseudo-licitația organizată de administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan și compania „Exfactor Grup” să producă efecte juridice, pe fir a trebuit să mai intervină un jucător. E vorba despre o registratoare de la Cadastru, care a radiat din Registrul Bunurilor Imobile înscrisurile despre contractele de investiții ale oamenilor care cumpăraseră apartamentele încă în momentul construcției și în loc a indicat „Exfactor” drept proprietar.

Investitorii păgubiți o acuză pe registratoarea de la Cadastru că ar fi acționat în cârdășie cu Nicolae Bostan și „Exfactor”, contribuind la deposedarea lor de locuințe.

Dubios este faptul că, în aceeași perioadă, un apartament de 71 de metri pătrați din complexul Pietrarilor a ajuns în proprietatea funcționarei de la Cadastru, fiind cumpărat chiar de la „Exfactor”.

Fiind sesizat anterior de avocatul Hadei despre aceste circumstanțe, Departamentul Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice nu a văzut temei pentru inițierea unei anchete de serviciu pe numele registratoarei vizate. Aceasta lucrează și astăzi la Cadastru.

La solicitarea Cutiei Negre, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile ne-a dat asigurări că registratoarea  a acționat legal.  

„Potrivit actului privind ridicarea bunurilor adjudecate din 1 octombrie 2021, întocmit de administratorul procesului de insolvabilitate a „Fame CV Construction”, Nicolae Bostan, bunurile adjudecate s-au transmis libere de orice sarcină, precum ipoteca, garanția reală imobiliară, ori măsuri asiguratorii și conțin garanție contra viciilor ascunse, cu excepția dreptului de răscumpărare asupra bunurilor imobile conform procesului-verbal cu privire la desfășurarea licitației (...) Registratorul din sistemul cadastral nu are competența de a verifica activitatea administratorului de insolvabilitate sau temeinicia actelor întocmite de acesta”, a explicat instituția.

A comentat acuzațiile și Vladimir Tonu, directorul „Exfactor Grup”.

V. Tonu: - Eu nu cunosc toți investitorii care vin la „Exfactor”. Cei care vin la „Exfactor”, ei nu au venit după casă la Pietrarilor sau la altă adresă. Eu consider că ei au venit direct sau prin intermediari, așa cum se face, că avem companii care prestează servicii de vânzare a apartamentelor, au adus cumpărătorul, au făcut contract.

Reporter TV8: - Dvs susțineți că e pură coincidență că fix în acea perioadă, exact registratorul care v-a înregistrat dvs dreptul de proprietate pe aceste apartamente, a cumpărat un apartament în acest complex chiar de la „Exfactor”? 

V. Tonu: - Dar dvs nu credeți că în afară de registratori acolo pot să fie și polițiști, și procurori. Noi nu punem în discuție cine vine la noi ca să facă o achiziție.

Acțiuni cu semne de întrebare în instanțele de judecată

După ce a ajuns proprietara celor 15 apartamente, compania „Exfactor Grup” le-a vândut în mare grabă. Ulterior, locuințele au fost revândute de mai multe ori. Tranzacțiile au avut loc chiar în timp ce în judecată, Eduard Hadei și un alt proprietar păgubit luptau pentru a obține anularea licitației. Hadei a obținut câștig de cauză abia în decembrie 2022. 

Chiar dacă încheierea emisă de judecătorul Gheorghe Mîțu era irevocabilă, administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan  a atacat-o cu recurs la Curtea de Apel. Iar instanța i-a acceptat cererea. Bostan a trimis o sesizare și la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității unui articol din Legea insolvabilității care e referă la contestarea încheierilor judecătorești. Curtea de Apel Chișinău nu a așteptat verdictul Curții Constituționale și la scurt timp după depunerea recursului, pe 21 martie 2023 a emis o decizie în favoarea lui Bostan. În toamna anului trecut, Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Bostan, dar decizia nu a mai produs efect.

Astăzi, în instanța de judecată mai mulți investitori și-au unit forțele pentru a-și putea recupera banii pe care I-au plătit pentru apartamentele de pe strada Pietrarilor. Nicolae Bostan nu vine niciodată la ședințe. Investitorii sunt obligați să prezinte tot felul de acte, care cu greu pot fi obținute și costă bani.

Eduard Hadei, avocat: - Dacă administratorul de insolvabilitate ar fi prezentat toate rapoartele la timp în ceea ce se referă la întreg procesul de insolvabilitate, probabil că noi nu am fi avut astăzi în discuție alergarea după probe, care de fapt stau în sarcina administratorului să le prezinte.

Gheorghe Mîțu, judecător: - În măsura în care nu o să puteți voi (n.r. să obțineți actele), este instituția reclamării probelor. Puteți să solicitați concursul instanței. Până la urmă noi trebuie să stabilim cu exactitate maximă care este statutul juridic al bunurilor prin prisma deținătorilor drepturilor asupra acestora.

Eduard Hadei: - Administratorul, atâta vreme cât stă pe tușă și râde de noi cum ne certăm aici, atâta vreme o să avem amânări și complicități. Trei ani de zile deja avem termenul de prescripție de bună credință a dobânditorilor ulteriori de apartamente. Sigur că da, o să mai amânăm încă 3 luni de zile, o să mai aducem alte acte, o să punem hârtii peste hârtii și într-un final o să ajungem la aceeași situație în care Bostan o să râdă de noi dintr-o parte. O să facem rost, sigur, am înțeles poziția instanței.

Ruslan Codreanu: - Ceea ce mă doare pe mine ca om simplu este că acest hoț, Bostan Nicolae, care se consideră administrator de insolvabilitate, care trebuie să reprezinte interesele mele ca și creditor, nu se prezintă în instanță de 3 ani de zile. El nu vine să dea explicații mie și celorlalți pătimași în dosarul respectiv”.  

Judecătorul și avocatul lui Bostan refuză să comenteze

Am încercat să aflăm de la judecător de ce nu l-a penalizat pe Nicolae Bostan, pentru că nu prezintă rapoartele obligatorii în procesul de insolvabilitate și nu vine la ședințe, dar Gheorghe Mîțu  a refuzat să comenteze.

Gheorghe Mîțu: - Eu nu dau declarații în privința dosarelor care se află la mine în procedură. Legea interzice.

Reporter TV8: - Dar e vorba despre prezența unei părți la ședințe.

Gheorghe Mîțu: - Eu mă retrag în deliberare.

L-am sunat pe Nicolae Bostan, dar telefonul acestuia este închis. Avocatul care îl reprezintă la ședințele de judecată a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. Ba mai mult, a cerut judecătorului să ne interzică accesul în sala de ședințe.

Reporter TV8: - Vreau să vă întreb dacă țineți legătura cu clientul dvs și unde este el? De ce nu se prezintă la ședințe?

Sergiu Capbătut, avocat: - Este reprezentant. S-a discutat lucrul acesta la ședință.

Reporter TV8: - Dl administrator este obligat să vină la ședințe.

Sergiu Capbătut: - Alte comentarii nu formulez.

Reporter TV8: - Țineți legătura cu dl Bostan? Dumnealui este în țară? Cum comunică instanța cu clientul dvs, prin email-uri, prin telefon?

Sergiu Capbătut: - Astea sunt toate comentariile.

De 3 ani de zile, administratorul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction” nu poate fi găsit nici de investitorii care mai au de primit apartamente în complexul din strada Pietrarilor.

De exemplu, Iulian Cojuhari se chinuie să obțină cheile de la câteva imobile. Mama sa, care are astăzi o vârstă înaintată, a investit 230 de mii de euro în 4 apartamente.   

Iulian Cojuhari: „Trei apartamente sunt astăzi scrise pe mama la Cadastru, dar unul e vândut de Bostan prin licitația asta. Care-i vândut deja e vândut, dar pentru cele trei care au rămas noi nu putem să primim cheile. Noi nu-l putem găsi pe Bostan. Nu a dat niciun răspuns. Mai mult de zece ori ne-am adresat la dânsul și nimic”.

Nicolae Bostan a scăpat de sancțiuni disciplinare

Despre acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan a fost informat și Ministerul Justiției. Sesizarea trimisă de avocatul Eduard Hadei s-a prăfuit un an la Comisia de Disciplină a Administratorilor Autorizați, fără a fi examinată. Din comisie face parte și soția administratorului vizat, Tatiana Bostan.

Eduard Hadei, avocat: „Nu am explicații din care motiv se tergiversează. Ministerul Justiției, prin comisie, urma să examineze, dacă nu mă greșesc, în cel mult 10 zile. Iată avem un an din momentul în care a fost depusă sesizarea . Explicații nu se oferă.

La solicitarea Cutiei Negre, Comisia de Autorizare și Disciplină a Administratorilor Autorizați a precizat că a fost intentată o procedură disciplinară, dar examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori la solicitarea părților. Pentru a evita un conflict de interese, Tatiana Bostan a declarat abținere și a fost înlocuită cu un alt membru supleant al comisiei. 

Pe 29 martie curent, sesizarea lui Eduard Hadei a ajuns să fie examinată, iar Comisia a stabilit că nu există abateri disciplinare în acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan.

Trei dosare penale la CNA, dar ancheta a bătut pasul pe loc

Ilegalitățile de care se plâng investitorii în complexul Pietrarilor sunt anchetate și de Centrul Național Anticorupție. Două cauze penale au fost deschise încă la finele anului 2022, dar ancheta a bătut pasul pe loc.  

Ruslan Codreanu: „Am făcut demersuri la CNA. A trecut mai mult de jumătate de an de când nu am primit niciun răspuns de la CNA. Este un caz evident de hoție și escrocherie. S-au luat bani, este contract, s-au promis apartament și nu sunt nici banii, nici apartamentul. Omul își desfășoară mai departe activitatea în R. Moldova ca administrator de insolvabilitate când de fapt sunt oameni pe care el i-a jefuit”.

La 27 februarie, reporterul Cutiei Negre a trimis o solicitare la CNA în care a întrebat ce acțiuni de urmărire penală au fost efectuate timp de un an și jumătate și câte persoane au statut de bănuit sau învinuit în dosare. Instituția a refuzat să ofere aceste informații.

„Luând în considerare că urmărirea penală este în fază de desfășurare, fiind efectuat un spectru larg de acțiuni procesuale, îndreptate spre acumularea probelor pe caz, conducându-ne de prevederile Codului de procedură penală, nu vă putem oferi mai multe detalii”, a motivat CNA.

Peste două săptămâni de la expedierea acestui răspuns către TV8, ofițerii CNA au descins cu percheziții în biroul lui Nicolae Bostan. Instituția a informat că administratorul de insolvabilitate este bănuit într-o cauză penală pornită pentru abuz de putere, exact pentru faptele prezentate în investigația noastră.

Potrivit probelor gestionate, administratorul desemnat de instanța de judecată, în complicitate cu unii membri ai Comitetului Creditorilor și factori de decizie din mediul privat, ar fi înstrăinat mai multe spații locative de pe strada Pietrarilor, prin organizarea procedurii de licitație, în valoare de 7,6 milioane de lei, desfășurată contrar Legii insolvabilității. În vederea administrării probatoriului pe cauza penală, administratorul autorizat urmează a fi audiat în calitate de bănuit și cercetat în stare de libertate”, anunța CNA pe 19 martie.

Ofițerul de caz din cadrul CNA ne-a informat ulterior că la 1 martie curent a fost deschisă a treia cauză penală pe faptul comiterii abuzului de serviciu și dosarele au fost comasate. Nicolae Bostan are deja statut de bănuit și se prezintă la audieri.  

Presupușii complici neagă acuzațiile

Potrivit CNA, Nicolae Bostan ar fi acționat în complicitate cu membri ai Comitetului Creditorilor companiei „Fame CV Construction”. Președintele comitetului, Vasile Dolma neagă acuzațiile și chiar îl apără pe Bostan.

Vasile Dolma: „Ce complicitate? Complicitate dacă dl Bostan mi-ar fi dat vreun apartament, dar eu am fost pătimit tot așa ca toți creditorii. Eu nu recunosc niciun fel de complicitate. Toate hotărârile care le-am luat erau legale. Tot timpul cât am fost noi legați de problema asta a Pietrarilor, el  (n.r. Nicolae Bostan) mi-a produs o impresie de administrator onest. Nu a fost un șmecher, un hoț care să încerce să fure ceva bani”. 

Neagă orice implicare într-o schemă ilegală și directorul companiei de construcții „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu: „Eu consider că noi nu am fost complicii absolut la nimic. Noi nu am fost complici nici cu dl Nicolae, nici cu nimeni. Noi am fost complici ce ține de construcția și finalizarea complexului locativ din strada Pietrarilor 10/5, 10/6. Noi am fost complicii cu toți muncitorii care au lucrat de dimineață până în seară pe șantiere să primim oamenii, să le dăm cheile și oamenii să-și poată primi bunul pe care îl așteptat de 10 ani”.

Pe Nicolae Bostan nu l-am găsit nici la telefon, nici la biroul său unde s-au făcut percheziții.

Am insistat să aflăm cu ce s-a ales Uniunea Scriitorilor în urma realizării proiectului imobiliar din strada Pietrarilor, după ce a oferit terenul pentru construcție. Am fost informați că antreprenorul și-a respectat obligațiile și chiar a fost mai generos.  Deoarece a construit două blocuri, în loc de unul prevăzut inițial în proiect, a transmis uniunii, în loc de 7 apartamente cu o cameră, 16 garsoniere cu o suprafață de 731 de metri pătrați. Toate au fost repartizate membrilor Uniunii Scriitorilor.

Administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan are legătură și cu alte proiecte imobiliare dubioase, unde oamenii riscă să rămână fără bani și fără apartamente. Anul trecut, Ziarul de Gardă a scris despre un bloc situat pe strada Nicolae Titulescu, unde lucrările de construcție au fost stopate.

Investitorii acuzau firma de construcții că a făcut evaziune fiscală și a intrat artificial în insolvabilitate. Companiile vizate în litigiu sunt administrate de soții Nicolae și Tatiana Bostan, pe care investitorii îi acuză de conflict de interese și implicare într-o schemă de escrocherie, pentru a-i deposeda de apartamente.

/ULTIMA ORĂ/ Tânăra de 19 ani, dispărută la Orhei, ar fi fost găsită moartă. Poliția a căutat-o timp de opt zile
/ULTIMA ORĂ/ Tânăra de 19 ani, dispărută la Orhei, ar fi fost găsită moartă. Poliția a căutat-o timp de opt zile
/VIDEO/ A trecut prin două războaie, dar moare pe timp de pace. Biserica din Măcăreuca se prăbușește
/VIDEO/ A trecut prin două războaie, dar moare pe timp de pace. Biserica din Măcăreuca se prăbușește
/VIDEO/ Livadă super-intensivă, cu investiții de milioane, la Orhei. „Un agricultor nu trebuie să stea numai în câmp”
/VIDEO/ Livadă super-intensivă, cu investiții de milioane, la Orhei. „Un agricultor nu trebuie să stea numai în câmp”
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
/EXCLUSIV/ Bărbatul suspect în cazul morții Anei-Maria, adus de poliție acasă. Ce analizează oamenii legii
/EXCLUSIV/ Bărbatul suspect în cazul morții Anei-Maria, adus de poliție acasă. Ce analizează oamenii legii

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram