Războiul de invazie al Rusiei din Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale asupra Republicii Moldova. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump. Vedeți cum războiul a dat peste cap piața de medicamente din Moldova.

În aceste imagini e tot ce a mai rămas din depozitul unui mare producător de medicamente din Ucraina - compania Farmak. A ars absolut tot. În martie 2022, o rachetă rusească a distrus depozitul situat în localitatea Makarov, la 50 de km de capitala Ucrainei. În regiune s-au dus lupte grele pentru apărarea Kievului.

„Noi am pierdut într-o singură zi depozitul. Asta a fost foarte dureros. În depozit erau produsele finale, era substanța necesară pentru producerea noilor preparate, erau materiale de împachetare. Într-o zi, pierderile noastre au constituit mai mult de 50 de milioane de dolari. Asta a fost o mare lovitură. Nu știu dacă merită să vorbim despre faptul dacă depozitul a fost intenționat incendiat de eliberatorii ruși, după ce au văzut că acolo se află produse critice pentru populația Ucrainei. Acolo au fost îndreptate câteva lovituri țintite. Din păcate, din primele zile noi am fost lăsați cu nimic. Din fericire, fabricile s-au păstrat, dar nimic din ce era pregătit pentru distribuție nu a fost salvat”, a declarat Anton Zubov, directorul de vânzări în spațiul CSI al companiei „Farmak într-un interviu oferit în exclusivitate pentru emisiunea Cutia Neagră PLUS.  

Stocuri din depozitul Farmak urmau să ajungă și la Chișinău. Distribuitorii moldoveni câștigaseră zeci de licitații pentru a livra medicamente ucrainene în spitalele de stat pe parcursul anului 2022. Aveau semnate contracte și cu alte două fabrici mari din orașul Harkov, o regiune în care luptele continuă până astăzi.

30% din medicamente sunt importate din Ucraina

Stoparea livrărilor din Ucraina în februarie 2022 a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. Țara vecină este un important furnizor de medicamente pentru R. Moldova și în plus, cel mai ieftin furnizor.

„Noi importăm o cantitate destul de mare de produse din Ucraina. În special, dacă ne referim la numărul de cutii importate, numărul se ridică la 30% din toate importurile. Ca și valoare este mai puțin și se explică prin faptul că medicamentele din Ucraina sunt relativ ieftine”, afirmă Dragoș Guțu, directorul Ageției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Sistemul medical din R. Moldova s-a pomenit în 2022 într-o situație fără precedent. A devenit imposibil ca zeci de preparate să fie livrate la timp spitalelor. Colac de salvare pentru primele luni a fost o normă legală adoptată încă pe timpul Covid. Aceasta obliga spitalele să dețină stocuri de medicamente care să asigure necesarul pentru trei luni. Anume asta a făcut posibil ca instituțiile medicale să nu rămână în totalitate fără preparate până s-au reluat livrările.

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a organizat la viteză licitații noi pentru zeci de poziții de medicamente pe care distribuitorii nu le mai puteau livra.

Gheorghe Girgeag, director Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS): „Pentru anul 2021 au fost peste 11 mii de contracte încheiate,  dintre care, circa 600 de acorduri adiționale. Pentru anul 2022 avem circa 16 mii de contracte de achiziții, dintre care circa 2000 de acorduri adiționale. Asta spune de la sine, 2000 comparativ cu 600, iată aceste acorduri adiționale au fost drept rezultat acorduri de rezoluțiune a pozițiilor care au fost problematice și nu au putut fi livrate la momentul respectiv. La capitolul sisteme de perfuzie și sisteme transfuzie la fel au fost întreprinse acțiuni de urgență. În primul rând au fost evaluate stocurile de pe piața internă a R. Moldova, de la toți furnizorii. În sensul ăsta s-a discutat permanent cu instituțiile, concretizând necesitățile de care au nevoie și au fost demarate proceduri de urgență, în așa fel ca să fie asigurate servicii continuu”.

„A fost un pic și de sperietură la începutul războiului când spitalele au început să fie panicate că nu știau la ce să se aștepte, să nu fie mulți răniți care vin  în Moldova. Au început să suprasolicite anumite stocuri de medicamente astfel ca să fie pregătiți. Nu știu, a fost întâmplător, intuiau că asta o să se întâmple sau era o panică”, își amintește Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”, unul dintre furnizorii de medicamente care are încheiate contracte cu statul.

Achiziții de medicamente prin negocieri directe la prețuri mult mai mari

În contextul situației de urgență, mai multe medicamente au fost achiziționate de stat în urma unor proceduri de negocieri directe cu furnizorii. În rezultat, preparatele care nu mai puteau fi livrate au fost înlocuite cu medicamente din alte state sau autohtone, dar mult mai scumpe, în unele cazuri chiar la prețuri duble sau triple.

La 4 martie 2022, CAPCS a cumpărat în urma unei proceduri de negociere 5 poziții de medicamente de la compania „Medeferent Grup”, patru dintre ele fiind produse în Uzbekistan. Achizițiile au avut o valoare de peste 2,6 milioane de lei.

De exemplu, pentru o fiolă de „Pentoxyfilin” din Uzbekistan, statul a plătit 4,26 lei. Același preparat, dar produs în Ucraina trebuia să fie livrat în spitalele noastre cu un preț de trei ori mai mic. În septembrie 2021, licitația publică fusese câștigată de un agent economic care avea în ofertă „Pentoxyfilin” produs la fabrica „Zdorovie” din Harkov, iar prețul unei fiole era de 1,48 lei. 

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „În cazul nostru au fost mai multe licitații repetate. Din păcate, autoritatea contractantă nu a estimat costurile. Necătând la faptul că aveau invoice-urile pentru transport, ei au încercat să cumpere cu prețul care era de până la război. Și chestia asta a dus la licitații repetate, până la negocieri directe, când deja i-a strâns de gât timpul.Unele preparate din Uzbekistan nu mai puteau ajunge prin Ucraina. Trebuiau să facă un ocol foarte mare. Dacă până la război un tir ajungea în două săptămâni, în momentul ăla ne gândeam că trebuie să ajungă cam într-o lună, chiar două uneori. Și ne temeam că dacă rușii văd că marfa este pentru noi pot să o oprească și să nu dea voie să treacă. Erau anumite frici pe care nu știam cum să le percepem”.

În iunie 2022, prin negocieri directe, statul a cumpărat de urgență alte 19 produse pentru spitale. De exemplu, compania „Dita Estfarm” a avut în ofertă pastile de „Amitriptilin”, produse în Slovacia, cu un preț de 61 de bani bucata. Agentul economic câștigase și licitația publică de la finele anului 2021 și urma să livreze același tip de comprimate, dar din Harkov, cu un preț de aproape două ori mai mic - 35 de bani. Asta devenise imposibil în condiții de război.

Grigore Moraru, director compania „Dita Estfarm”: „Din păcate, sunt câțiva furnizori, nu o să le dau nume, dintre cei care sunt în zona estică, mai ales în zona Harkov, cu care aveam anumite contracte și din păcate nu am mai primit nici o cutie de medicament de la ei după începutul războiului din varii motive: au fost distruse fabricile sau s-au concentrat doar pe livrări în zona ceea, sau au nimerit sub asediu. Acea fabrică din Harkov producea la costuri destul de mici pentru noi și din acest motiv reușeam să câștigăm cu acele produse în licitații. Sigur că de la alți furnizori din alte părți prețurile erau mai mari”.

Tot prin procedură de negociere, în iunie 2022, statul a cumpărat mai multe preparate de la producătorul autohton „Balkan Pharmaceuticals”. De exemplu, pentru o fiolă de „Furosemid” a plătit 1,31 lei. Dacă nu era războiul, aceeași soluție injectabilă, dar produsă în Harkov, urma să fie livrată în spitale cu 0,78 lei. Diferența de cost este de aproape 70 de procente.

O altă soluție injectabilă foarte utilizată în sistemul medical – „Lidocain”, care trebuia să fie livrat din Harkov cu 0,78 lei pentru o fiolă, a fost înlocuită cu un produs autohton, achiziționat în urma negocierilor cu 60% mai scump decât medicamentul ucrainean.

Gheorghe Gorgeag, director CAPCS: „În procedurile noi de achiziții fie unii furnizori au reușit să redirecționeze traseele logistice, fie au fost înlocuite respectivele poziții de medicamente cu altele din Uniunea Europeană, fie China, India și așa mai departe. Nu atât era important cu cât cresc prețurile, cât modalitatea de asigurare a instituțiilor. Asta era prioritatea numărul unu. Instituțiile nu au rămas cumva neacoperite, deoarece spuneam de stocul pe care sunt obligate să-l dețină”.

S-au permis ambalaje în limba ucraineană

În condițiile în care medicamentele produse în Ucraina erau cele mai ieftine și solicitate, lipsa lor ar fi creat un colaps. Autoritățile de la Chișinău au căutat soluții pentru a-i ajuta pe producătorii ucraineni să-și reia cât mai rapid livrările către R. Moldova.

Dragoș Guțu, director AMDM: „ Am acceptat pe piața R. Moldova ambalaje în limba ucraineană, fiindcă asta a fost cea mai mare problemă. Ca să înțelegeți, uzinele din Ucraina fabrică medicamente în ambalaje special pentru piața R. Moldova, în limba română. Aceste cantități sunt destul de mici. Ele pot să fie păstrate la uzinele centrale de la producător și pe moment nu era posibil de livrat anume cantitățile astea și atunci noi am acceptat livrări de exemplu din regiunile de vest ale Ucrainei. Și am înțeles că livrarea în ambalaje în limba ucraineană este una imperativă și am acceptat lucrul ăsta”.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Cutia Neagră PLUS, directorul fabricii Farmak din Kiev recunoaște că această decizie a autorităților R. Moldova le-a fost de mare ajutor.

Anton Zubov, director de vânzări al companiei „Farmak”:  „Anume această decizie ne-a permis să reluăm exporturile în R. Moldova, prima țară dintre toate cele de export. Noi pregăteam produse pentru piața internă și am putut separa o parte și livra colegilor și partenerilor noștri din Moldova. Primele descărcări noi le-am reluat deja din martie 2022. Din păcate, alte țări din regiunea noastră au avut de suferit mai mult. Au rămas fără marfă până în luna mai. Iar Moldova nu a suferit anume datorită acestui decret, care a permis exportul cu marcaj în limba ucraineană.

Furnizorii din R. Moldova au ajutat realizând plăți în avans

Chiar dacă războiul i-a afectat grav activitatea, producătorul de medicamente din Kiev nu a pierdut niciun partener din R. Moldova. Toți și-au asumat riscurile și nu au reziliat contractele. Ba din contra, moldovenii i-au ajutat financiar să-și reia producerea după ce rușii le-au bombardat depozitul din Makarov, unde se păstra materie primă de zeci de milioane de dolari.

Anton Zubov, director de vânzări „Farmak”: Pentru a cumpăra și a aduce substanța, pentru a cumpăra ambalaje, noi trebuia să facem plăți în avans. Fiindcă Ucraina a ajuns în categoria țărilor cu risc sporit pentru furnizorii noștri, noi ne-am adresat partenerilor din Moldova, inclusiv cu rugămintea să facă plăți în avans și ei ne-au mers în întâmpinare. Datorită susținerii lor, noi am reușit rapid să cumpărărm materie primă, să aducem materiale pentru ambalare și în termeni restrânși să reluăm producerea medicamentelor.

Un alt producător de medicamente din Kiev, fabrica „Yuria Farm” și-a reluat la fel de rapid producția și livrările către R. Moldova, susține unul dintre furnizorii care are contracte de colaborare cu această fabrică ucraineană.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Ei chiar din a treia săptămână după ce a început războiul au început să ne livreze produse. Fiind situația asta că din Moldova nimeni nu avea curajul să plece acolo să încarce TIR-urile și să aducă produsele în Moldova, au găsit un șofer de 65 de ani, care putea să iasă din țară și făcea naveta de două ori pe săptămână. Venea la Chișinău și aducea marfă la noi, pentru că aveam cu ei câștigate câteva licitații. Volumul de consum era mare pentru că erau soluții perfuzabile. Ca și volum e mult un TIR, dar în același timp câtă soluție poți să pui acolo nu e atât de mult. Corespunzător, livrau de două ori pe săptămână”.

Închiderea portului din Odesa a paralizat toată piața medicamentelor

Războiul din țara vecină nu a afectat doar livrările de medicamente de producție ucraineană, dar a paralizat practic tot lanțul logistic de transport al medicamentelor. Ucraina era principala țară de tranzit la importul medicamentelor din alte state, atât pe cale terestră, cât și maritimă, datorită portului din Odesa.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Din primele zile de război portul Odesa a  fost închis și atunci livrările pe mare au fost direcționate către portul Constanța din România și asta a dus la creșterea costurilor de transport. Portul Constanța nu este capabil să primească toate tipurile de containere maritime. Plus la asta, vă dați seama că volumul de marfă care a început să fie livrat prin portul Constanța a crescut dramatic și au apărut cozi. Însăși intrarea în Marea Neagră a devenit periculoasă și asta implică costuri suplimentare de asigurări a acestor vase. Respectiv costurile de logistică au crescut și perioada de livrare s-a lungit.

Ce a însemnat blocajul portului din Odesa pentru R. Moldova ne-au descris și furnizorii de medicamente.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Aveam container deja pe vapor lângă portul din Odesa pe 24 februarie 2022. Deja erau făcute actele de import în Odesa și containerul nu a mai reușit să ajungă la Chișinău. A durat șase luni de zile până am reușit să aducem acel container din cauză că vaporul a plecat la un alt punct regional de colectare a containerelor și a durat multe luni până lanțurile logistice s-au refăcut”.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Containerele care trebuiau să ajungă în Odesa au stat două luni în Turcia și cu mare greu spre a treia lună am putut să le redirecționăm spre Constanța. Portul fiind mult mai mic decât în Odesa a fost supraîncarcat și a trebuit să așteptăm și acolo”.

Prețul perfuziilor s-a dublat

Modificările lanțurilor logistice au condus direct la creșterea prețurilor la medicamente. Cel mai mult s-au scumpit produsele voluminoase, cum ar fi perfuziile, explică directorul Agenției Medicamentului.

Droagoș Guțu: „Noi înregistrăm prețul de producător model ex-works, adică la poarta fabricii, dar transportul ulterior către R. Moldova este introdus în preț. Respectiv, oricare cost suplimentar de logistică într-un fel sau altul se răsfrânge la preț.Când e vorba de medicamente costisitoare și nevoluminoase, acest cost este practic absorbit și nu se observă, dar când e vorba de un medicament ieftin și voluminos cum ar fi o soluție perfuzabilă care costă 4-5-6 lei, costul de transport poate fi dublu față de prețul nemijlocit al flaconului”.

Actele procedurilor de achiziție consultate de reporterul Cutiei Negre confirmă scumpirile enorme ale soluțiilor perfuzabile. De exemplu, „Dita Estfarm” câștigase în septembrie 2021 licitația pentru livrarea în spitale a perfuziilor „Reusobilact” de 200 de mililitri din Ucraina la un preț mai mic de 27 de lei bucata. Din cauza problemelor apărute în țara vecină, în iunie 2022, autoritățile au fost nevoite să facă noi achiziții prin negociere de la „Medeferent Grup”. Același tip de perfuzie, doar că produsă în Uzbekistan, a fost cumpărată cu aproape 53 de lei.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Cea mai simplă și rapidă soluție era totuși Uzbekistanul, în comparație cu China care era încă în lockdown. Din cauza asta, negocierile au mers în maniera asta și noi am fost cei mai ieftini. La negocieri tot nu vine doar un singur producător. Dacă o mașină costa 1500 de dolari, am ajuns că plăteam și câte 8 mii de dolari. Mașina costa de două ori mai mult decât produsul nemijlocit. Din cauza asta a fost o perioadă când prețurile au crescut așa de mult.  Noi chiar am vrut să intrăm într-un dialog cu autoritățile ca tot din TVA-ul nostru să ne ramburseze cheltuielile de transport. Dacă ei mergeau pe calea asta, noi nu ceream prețuri mai mari pentru că erau ok. Pentru noi era o problemă să compensăm cheltuielile de logistică”.

Cum au fost afectați producătorii din R. Moldova?

Producătorii din R. Moldova care au salvat și ei situația pe timp de război, livrând anumite medicamente care se epuizau în spitale, au fost la fel de afectați de problemele de logistică. În plus, au crescut și costurile de producție. Situația ne-a descris-o președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din R. Moldova, Gheorghe Apostol:

„Ucraina pentru R. Moldova servește în calitate de furnizor a diferitor materiale care se folosesc la producerea de medicamente, printre ele fiole sau flacoane. Din acest aspect, a crescut prețul la produsele respective, au început să întârzie livrările, un lucru explicabil de altfel .O altă problemă este una mai geopolitică. Dat fiind faptul că a început războiului, au început și toate fluctuațiile de preț, implicit la resursele energetice, mai ales la gaz. Producătorii din R. Moldova, până la problema respectivă, utilizau în mare parte gazul natural ca și resursă pentru producerea medicamentelor. La moment, evident, producătorii au optat pentru diversificarea utilajului ca să asigure oarecum un randament cost eficient”. 

Referitor la problemele logistice cauzate de război, Gheorghe Apostol susține că producătorii autohtoni au început să utilizeze tot mai mult transportul aerian pentru a aduce în țară materie primă care cândva venea pe Marea Neagră.

Gheorghe Apostol: „Dacă anterior puteai să estimezi timpul de livrare mai eficient, totodată produsele care cumva sunt la limită din perspectiva greutății pentru cost-eficiență a transportului, înainte optai pentru calea maritimă. La moment, se optează pentru calea aeriană, pentru că este una mai rapidă, mai previzibilă ca termen și totodată mai securizată”.

Lipsa ofertelor la achizițiile de medicamente pentru 2024  

Majorarea prețurilor la medicamente și problemele logistice ale furnizorilor se fac simțite și la recentele achiziții inițiate de stat pentru a asigura spitalele cu produse în anul 2024. În urma organizării tenderelor, zeci de loturi au fost anulate, pentru că agenții economici nu au depus nicio ofertă sau au propus prețuri ce depășesc cu 30% valoarea achiziției estimate de autorități.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: Noi cu adevărat nu am mai mers în licitații din varii motive. Sau acei furnizori care îi aveam la un moment dat nu mai livrează către R. Moldova, ori nu mai au prețurile atât de competitive pentru R. Moldova. Sau între timp au expirat anumite înregistrări la anumiți producători și atunci nu am mai putut participa. Asta este adevărat”.

Prognoze: „Medicamentele vor continua să se scumpească”

Referindu-se la producătorii ucraineni, directorul Agenției Medicamentului susține că aceștia  au cerut majorarea prețurilor la produse în anul curent.

DRAGOȘ GUȚU, director AMED: „După începutul războiului se atestă în general o creștere destul de mare a prețurilor la medicamentele din Ucraina. Eu nu cunosc exact care sunt motivele. Presupun că este cauzat și de deprecierea valutei lor naționale, a hrivnei, dar și costurile crescânde la materie primă, probabil deficitul forței de muncă. Dar se atestă o creștere semnificativă și noi vedem după catalogul lor de prețuri că prețurile cresc. Această creștere a prețurilor în Ucraina, într-un fel sau altul dă temei companiilor ucrainene să ceară o creștere și în R. Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul companiei Farmak din Kiev are o explicație vizavi de scumpiri. Dă vina în special pe inflația mondială și prognozează prețuri și mai mari la medicamente pentru următorii ani.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Nu războiul influențează creșterea prețurilor. Noi nu am inclus pierderile noastre în preț. La majorarea prețului în primul rând influențează costul substanței. Din păcate, există inflația mondială, în dolari sau euro. De asemenea, influențează resursele energetice. Nu este un secret că de la începutul războiului la noi s-a scumpit de câteva ori energia electrică. Dar electricitatea sau alte resurse termice ocupă mai puțin de 10% și asta nu determină o creștere esențială a prețului. Nu o să mă greșesc dacă voi o să prognozez că în orice sistem regulatoriu al prețurilor, treptat costurile vor crește. Inflația există indiferent de legătura cu valuta. Chiar dacă e leul moldovenesc, hrivna ucraineană sau euro, ea oricum există. Nu este o componentă speculativă, este din păcate inflația care acum este în toată lumea”.

Sistarea activității depozitelor situate pe teritoriul  Ucrainei, pe care le aveau mai mulți producători europeni de medicamente, ar fi un alt factor care contribuie la scumpiri, consideră Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”:

„Mulți producători europeni aveau HAB-uri, depozite mari în Ucraina. Și tot lagărul sovietic cumpăra, adică se distribuiau produsele din Ucraina spre celelalte țări. Acum asta nu mai este. Ori în Ucraina asta era mai ieftin de întreținut. Dacă faci HAB-ul în Cehia, Polonia sau România deja e mult mai scump. Respectiv, este impactul asupra creșterii prețurilor la medicamente chiar și în piața privată.

Importul medicamentelor din Federația Rusă

Vorbind de asigurarea R. Moldova cu medicamente nu poate fi ignorat și consumul produselor din Federația Rusă, care ocupau o cotă destul de mare pe piața noastră. De când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei importurile nu au fost stopate, dar modificarea lanțurilor logistice la fel a condus la scumpirea medicamentelor rusești, susține unul dintre furnizori.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Medicamentul fiind un produs social, noi cred că suntem obligați să aducem către pacienți medicamentele de care au ei nevoie. Chiar dacă e vorba de un producător din Rusia și nu găsim alternativă în altă parte, suntem obligați să aducem. O parte din parteneriate au dispărut. Am renunțat la ele. La cele care este cererea anumitor molecule pe piață și care nu putem să le găsim în altă parte decât în Rusia, a crescut mult prețul transportului. Dacă până la asta prețul transportului din Moscova până în Chișinău era de până la o mie de dolari, livrarea unui container, acum am ajuns și la prețuri de 6-8 mii de dolari. Traseul pe care îl face de la Moscova, vă dați seama ce cerc mare face. Și timpul de livrare s-a făcut deja destul de lung, ajungem și la trei săptămâni și până la o lună”.

Cât de importantă este piața R. Moldova pentru producătorii ucraineni?

În pofida războiului care durează de aproape doi ani, producătorii ucraineni de medicamente au planuri mari de dezvoltare, inclusiv legate de R. Moldova.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Noi vedem că piața se dezvoltă, tinde către Europa, la fel ca la noi. Noi gândim la fel. Piața este transparentă, este regulată, dar regulile sunt clare. Lipsește corupția, de aceea pe așa o piață noi ne dorim și vom fi prezenți. În timpul apropiat în fața noastră stă sarcina  să facem un business plan pentru a deschide în Moldova o filială”.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Pentru ei este important să continue să fie prezenți pe piața R. Moldova. Necătând la faptul că nu este mare, dar totuși este o piață de export. Ei ne văd pe noi inclusiv ca potențială punte pentru a merge mai departe în Uniunea Europeană, în România și prezența produselor în Moldova e importantă pentru ei, atât din punct de vedere financiar, cât și imagine și viitor”.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Ucrainei la solicitarea Cutiei Negre, valoarea medicamentelor ambalate exportate în R. Moldova a scăzut de când a început războiul. Dacă în anul 2021, din Ucraina în Moldova au trecut prin vamă medicamente în valoare de 21 de milioane de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 13 milioane de dolari. În perioada ianuarie- august 2023, exporturile de medicamente din Ucraina către Moldova au fost în valoare de aproape 9 milioane de dolari.

Republica Moldova este o un stat sărac, dar cu oameni extrem de generoși cu partidele politice. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost un soi de competiție între bugetari, pensionari și chiar șomeri la donații pentru diferiti concurenți. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. 

Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare. Am întâlnit și mulți donatori care nu știau nici cu spatele despre sumele pe care le-ar fi vărsat în bugetul de campanie al partidului.

Am pornit în căutarea pensionarilor și șomerilor din lista de donatori ai Partidului Nostru din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Ne-a atras atenția un cuplu de bătrâni, Vera și Andrei Roșior. Cei doi, potrivit datelor CEC, au donat la mijloc de septembrie, 10 mii de lei pentru Partidul Nostru. Andrei Roșior, pe care l-am găsit acasă, nu știe însă nimic despre donațiile pe care le-ar fi făcut.

Discuție între Andrei Roșior și reporterul TV8:

-        Dați-mi un număr de telefon și când o să aflăm o să vă sun.

- Dar nu cunoașteți ce sumă ați donat?

– Nu pot să spun nimic, eu cu capul meu...

 – Nici soția nu cunoaște?

 – Ea încă e mai rău ca mine. Parcă am donat. Baba era acasă, eu nu știu.

 - Dar a venit cineva să ceară bani de la dvs?

 - Eu nu pot să spun asta, nu eram acasă. Eu mai mult pe la spital.

 - Ce pensie aveți dvs?

- Patru mii.

- Dar soția dvs.?

- Nu știu, ea la Bender primește.

- Iată pe listă figurați că ați donat 10 mii de lei? Este corect?

- Poate să fie așa. O să vină nepoata și o să mă lămurească.

- Nu cunoașteți absolut nimic?

- Nu pot să spun nimic.  

La scurt timp după ce ne-am îndepărtat de casa soților Roșior, am fost contactați telefonic de un bărbat, care s-a prezent drept nepot al acestora. El ne-a cerut insistent să nu mai umblăm prin sat în căutarea donatorilor Partidului Nostru.

 -   Vă rog frumos, nu umblați casă de la casă și căutați prostii. Acolo e tot legal. Buneii mei au donat bani la partid. Verificați mai departe, dacă au sau nu au bani. I-ați întrebat dacă au bani. Ce fel de vorbe-s astea? Dacă el a dat bani, înseamnă că e conștient că a dat banii.

-        Dumnealui ne-a spus că nu cunoaște.

– Înțelegeți că în fiecare zi vin de ăștia ca și dvs. Unul de la Partidul lui Șor vine, unul …

-        L-am întrebat  pe domnul dacă îi ajunge pensia pentru ca să doneze.  Iată dvs, având pensia maximum 3 mii de lei, v-ați permite să donați bani unui partid?

-        Eu cred că, dacă m-ar aranja partidul, aș da și 20 de mii. Toată suma aș da-o, numai ca să scăpăm de ăștia, de „hleghiile” astea d ela guvernare..

-         Dvs ați donat în numele bunelului?

 - Nu, eu n-am donat în numele buneilor. Buneii au donat cu mâna lor, cu semnătura lor. Nu le încâlciți.

- El nici măcar nu știa ce sumă a donat. A zis că mătincă mi-am pus semnătura.

- Dvs ați văzut din ce an e el? El am fost acum la dânsul și deseară el poate spune că eu nu am fost la dânsul. Atât! Timpul costă bani. La revedere!    

O altă gospodărie, alți doi pensionari, Gheorghe și Nina Catan, care au sponsorizat Partidul Nostru tot cu 10 mii de lei. Femeia a evitat să vorbească la cameră. A răspuns la câteva întrebări de după poartă.

Discuție între reporterul TV8 și Nina Catan:

-        Dvs cu soțul figurați pe o listă că ați fi donat bani.

-        Ce-i cu dânșii? Sunt sănătoși? Care partid, care bani donați? Nu am văzut și nu am auzit nimic. Nu am donat niciun bănuț de râs.

- Nici soțul dvs?

- De unde să luăm noi? Doamne ferește! Nu am avut niciodată în viață 10 mii de lei. De unde? Ce-i cu voi? Cu o pensie de 1500 de lei, de unde?

Nu ne-am îndepărtat prea mult că am primit un nou apel cu amenințări de la o persoană care s-a prezentat drept fiul soților Catan. Bărbatul, cel mai probabil, obținuse numărul de telefon de la nepotul de mai devreme al soților Roșior. 

– Dvs ați mers și ați vorbit cu două doamne. Ați intrat în ogradă.

- Noi nu am intrat în ogradă.

- Pentru așa ceva trebuie să aveți dosar și cred că o să-l aveți. O să vă dau în judecată. Vă spun. Ieri au fost aici și au întrebat o bucată de sat, dacă n-ați dat bani la Partidul Șor că o să vă aresteze și dvs veniți azi și îi întrebați dacă n-ați dat bani la Partidul Nostru.

– Eu m-am prezentat și am spus că suntem de la TV8.

- Ați trimis ieri Partidul Șor, adică v-ați prezentat ca de la Partidul Șor și i-ați băgat pe oameni în spărieți ca azi când o să veniți cu altă întrebare,  oamenii să vă spună că nu au donat. 

Din Hârbovăț am mers în satul vecin, Bulboaca. Aici o istorie similară. O pensionară care figurează în listă că ar fi donat, împreună cu soțul său, 10 mii de lei, declară că nu știe nimic despre asta.

Discuție între reporterul TV8 și Nadejda Miron:

- Dvs ați donat împreună cu soțul dvs?

- În ce partid?

- Sunteți pe lista Partidului Nostru ca și donator. Nu ați donat?

- Nimic! Eu nici nu știu.

- Suma pe care ați donat-o dvs este de 5 mii de lei.

- Doamne ferește!

- Împreună cu soțul dvs, la fel 5 mii de lei. Deci 10 mii de lei în total ați donat. Ce pensie aveți dvs?

- Trei mii.

- Și v-ați permite să donați o pensie și jumătate unui partid?

- Pot să donez pentru cineva drag, pentru cineva care are nevoie, numai nu pentru partid.

- Deci dvs nu ați făcut nicio donație?

- Nu, n-am făcut. Să donez eu trebuie chiar să semnez, să am banii aceștia, dar să fac eu așa ceva… Hai că o să ne lămurim noi cu asta. Eu nu pot să donez așa sumă că n-am de unde. Dar îmi pare bine că am aflat că poate să se gândească lumea că suntem chiar bogați. 

Sponsorii generoși din satele raionului Glodeni

Situații similare cu pensionari donatori am întâlnit și în alte raioane din țară. În satul Petrunea din Glodeni am găsit-o pe Maria Gușan. Aceasta, împreună cu soțul său Petru Gușan,  ar fi donat Partidului Nostru câte 5 mii de lei. Potrivit registrului donatorilor de la CEC, soții sunt și membri ai partidului pe care l-au sponsorizat. Maria Gușan a negat însă orice legătură cu formațiunea politică.

Discuție între reporterul TV8 și Maria Gușan:

-        Ați donat unui partid bani?

-         Nu. N-am donat la niciun partid și nici nu vreau să mă filmați.

-         N-ați fost la niciun partid?

-        - N-am fost nici la  un partid nicăieri.  

O altă casă din Petrunea, un alt donator pensionar. Ivan Gușan figurează în registru cu o donație de 7300 lei. La poartă ne-a întâlnit feciorul său, care însă a încercat să ne ducă pe o pistă greșită, afirmând că acolo nu locuiește Ion Gușan și nici nu știe cine e acesta.

Am continuat căutările pe ulițele satului Petrunea și am aflat că Anatolie Gușan, cu care tocmai vorbisem, ar fi membru activ al Partidului Nostru. Pensionarul  Ivan Gușan, pe care îl căutam, este tatăl său și locuiesc în aceeași gospodărie. Așa că ne-am întors la poarta familiei. De această dată, bărbatul a fost mai agresiv în discuții cu echipa Cutiei Negre.

Discuție între Anatolie Gușan și reporterul TV8:

-Care-i întrebarea, nu înțeleg eu.

 - Vreau să vă întreb dacă dvs sunteți membru al Partidului domnului Usatîi?

- Am fost cândva.

- Dvs ați donat bani partidului în campania electorală care a fost?

 - Cu ce scop mă întrebați?

- Pentru că este un subiect de interes public. Facem un material despre donații. 

- CEC-ul are toate listele, care și cine a donat. Vă duceți la dânșii și-i întrebați.

- Pe tatăl dvs îl cheamă Ivan? Dumnealui a donat bani  pentru acest partid anul acesta în campania electorală?

- Eu nu pot să răspund de alți oameni. 

- Dar când v-am zis despre Partidul Nostru, v-ați făcut de parcă nici nu cunoașteți despre el.

– Eu cunosc așa partid că există.

- Dar sunteți membru și în prezent la acest partid?

-  Asta e viața mea personală.

- Dar dl Ivan este acasă?

– Este.

-        Putem discuta cu el?

-        Nu.

-        De ce ?

-        El se simte rău și stă în pat.

-         Dumnealui a donat 7300 de lei în această campanie.

-         Eu nu pot să răspund de alți oameni. Fiecare răspunde de dânsul. Eu pot să donez cui vreau și cât vreau. Și matale la o zi de naștere pot să-ți transfer 200 de lei pentru o ciocolată. În țara noastră, cu guvernarea de azi, e greu de trăit. 

Tot în Petrunea locuiește un alt donator al Partidului Nostru, cu numele Nicolae Gușan. I-am găsit casa datorită unui banner pe care-l avea lângă gard și fusese utilizat într-o altă campanie electorală a partidului Nostru. Pensionarul a văzut echipa noastră de filmare și s-a ascuns după casă. L-am strigat de mai multe ori la poartă, dar nu a reacționat. La rugămintea noastră, s-a dus să-l cheme o vecină. Într-un final, Nicolae Gușan a ieșit la poartă, dar nu a fost prea vorbăreț.

Discuție între reporterul TV8 și Nicolae Gușan:

- Dvs ați donat bani în această campanie?

- Toate întrebările la CEC. Acolo e tot și eu nu pot să vă spun nimic.

- Dvs sunteți pensionar. Ce pensie aveți?

- Ce pensie am eu, n-ai tu. Treaba mea cu pensia mea.

- Dar v-ați permis din pensie să donați bani?

- Nu din pensie, asta-i treaba mea.

- Dar ați donat totuși bani?

- Da! 

După reacțiile neprietenoase ale donatorilor Partidului Nostru din Petrunea ne-am îndreptat în satul Danu din același raion. Și aici am găsit peste 10 sponsori generoși ai formațiunii lui Renato Usatîi. Prima donatoare pe care am întâlnit-o în localitate, Natalia Balaban, s-a declarat o susținătoare aprigă a Partidului Nostru. Femeia a indicat în Registrul donatorilor că e șomeră și a oferit în campanie 5 mii de lei.

Discuție între Natalia Balaban și reporterul TV8: 

- Am donat pentru că susțin Partidul Nostru. Am donat înainte de alegeri, nu mai țin minte data. Știu precis că 5 mii am donat. Eu am venit în satul ăsta străin. Bărbatul meu e de aici  și se ocupă cu agricultura. Noi foarte multe greutăți avem în agricultură și vrem ca măcar Usatîi să facă ceva pentru noi. Suntem tineri. Rămânem aici. Nu plecăm nicăieri, dar e greu, din an în an e mai greu. Chiar ne gândim să ne ducem peste hotare.

- Dacă nu lucrați, v-ați permis să donați această sumă?

- Păi, o dată la patru ani, cred că nu este așa o sumă mare.

Alți 10 sponsori de campanie din satul Danu ai Partidului Nostru sunt angajați SRL AAA-Map. Compania administrează o stână de oi și niște depozite agricole. Aceștia au donat bani cash, în aceeași zi, sume cuprinse între 6 și 15 mii de lei. Am mers la depozitele companiei de lângă sat, în speranța să putem discuta cu o parte dintre donatori. Nu i-am găsit însă acolo nici pe ei, nici administratorul firmei.

Faptul că am mers să-i căutăm și să discutăm cu sponsorii Partidului Nostru din Anenii Noi și Glodeni l-a deranjat vizibil pe liderul formațiunii Renato Usatîi. Acesta s-a lansat în acuzații la adresa reporterului de investigații în direct în timpul emisiunii Cutia Neagră, cu o săptămână înainte să publicăm investigația. 

Renato Usatîî: - Este ok să investigați, să mergeți la oameni să-i întrebați. Aveți acces la informații, de unde le-ați luat treaba voastră. E secretul sursei și tot așa. Dar modul în care au fost vizitați unii cetățeni din țară de echipa TV8 a fost tare urât. Să vii peste un om de 68 de ani, Dvs zâmbiți, dar omul stă pe pastile, deoarece ai voștri i-au speriat: „da` știți, pentru faptul că ați finanțat, puteți să aveți un dosar penal?

Mariana Rață:  - Cine, colegii mei au spus așa ceva despre dosare penale?

Renato Usatîî:  - Da, asta colegii dvs au vorbit așa ceva.

Mariana Rață:  - Asta dvs cineva v-a povestit sau aveți înregistrarea discuției? Dl Usatîi, telespectatorii noștri vor avea ocazia să- și facă părerea despre ce spuneți dvs exact săptămâna viitoare când apare investigația. 

Renato Usatîî: - Voi lucrați exact cum lucra Cavcaliuc cu Direcția 5, așa lucrați voi cu oamenii în țară. Nu se poate de venit la oameni să-i intimidați, pentru că voi vreți breaking news.

Mariana Rață: - Oamenii când fac donații pentru un partid își asumă că numele lor o să apară într-o listă, că s-ar putea să vină niște jurnaliști să-i întrebe.

Renato Usatîî: - Eu vorbesc despre comportament. Nu este o problemă că întreabă. Jurnaliștii trebuie să întrebe. Modul în care ei întreabă, cu așa-numite sperietori și săgeți că vedeți că puteți să aveți probleme,

Mariana Rață: - Nu cred, dar dacă dvs aveți o înregistrare audio, eu cu mare drag o voi asculta.

Trei șomeri din Chișinău cu donații de 44950 lei 

În lista donatorilor pentru Partidul Nostru ne-au atras atenția și trei șomeri din Chișinău. Aceștia au donat câte aproape 45 de mii de lei și au indicat că banii provin din vânzare de mașini sau imobile. Am încercat să-i găsim, dar nu ne-a reușit.

Ghenadie Dochitcu a indicat în actele de la CEC că are domiciliul într-un bloc de pe strada Muncești. Bărbatul,  însă, nu a indicat numărul apartamentului. Am stat de vorbă cu câțiva oameni care locuiesc acolo, însă nimeni nu-l cunoaște pe sponsorul lui Usatîi.     

Serghei Ilicov a avut aceeași tactică. Acesta a evitat să indice în acte numărul apartamentului în care ar avea domiciliu. Am fost la blocul situat pe strada Nicolae Costin, dar nu l-am găsit.      

Din apartamentul situat pe strada Valea Trandafirilor, indicat drept domiciliu de Sergiu Moisei, un alt sponsor al formațiunii lui Usatîi, ne-a răspuns o femeie care stă acolo în chirie. Aceasta nu-l cunoaște pe Moisei. Actele consultate ulterior de reporterul Cutiei Negre arată că apartamentul a fost în proprietatea lui Moisei, dar l-a vândut cu patru ani în urmă.

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, crede că legislația ce vizează sponsorizarea campaniei electorale este bună, dar are pe alocuri câteva carențe de care se folosesc politicienii pentru a-și finanța campania din surse netransparente.

„Din punctul meu de vedere, noul Cod Electoral și prevederile acestuia, în special capitolul 5, care este destinat finanțării campaniilor electorale și a grupurilor de inițiative, este bine elaborat și eu cred că este suficient ca să asigure transparența în campania electorală. Dar legea conține anumite carențe. Dacă ne uităm la statistici, vedem că 80% din cheltuielile pe care le declară partidele, sau chiar mai mult, vin de la bugetul de stat.  Deci, în țara noastră, oamenii nu sunt foarte pregătiți să susțină partidele politice. Atunci o parte din partide recurg la metodele la care v-ați referit cu donatori fictivi și așa mai departe. Nu trebuie să ne facem iluzii.

Noi ne amintim, de exemplu, campania din 2010, când la Partidul Comuniștilor, care guvernase până atunci, s-a descoperit că oameni care nu au domiciliu, oameni foarte săraci ar fi donat 200 de mii de lei Partidului Comuniștilor. Au mers colegii voștri jurnaliști, s-au întâlnit cu familia respectivă, oamenii au strâns din numeri și au spus că nu au așa bani. Noi nu avem cu ce trăi, nu avem unde trăi. Ce a urmat după asta? A urmat înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege și autor a fost renumitul nostru compatriot Vlad Plahotniuc, care propunea ca finanțarea să fie liberalizată, iar oamenii care dispun de resurse financiare să poată dona partidelor milioane de lei. Atunci legea nu a fost adoptată. Dimpotrivă, în 2019, după ce la guvernare a venit blocul ACUM împreună cu Partidul Socialiștilor, au fost introduse modificări în legislația electorală care prevede dimpotrivă scăderea pragului de donații până la câteva salarii minime, tocmai pentru a nu permite ca așa numiți saci de bani să finanțeze campaniile electorale.

11 angajați la grădiniță, sponsorii Partidului Nostru

Chiar dacă municipiul Bălți este considerat orașul de suflet al lui Renato Usatii, cea mai bună mobilizare în susținerea financiară a Partidului Nostru  la parlamentare a fost în orasul Glodeni. Primară a localității este Stela Onuță, membră a partidului, aleasă deputată. Din respect pentru ea, în Glodeni, pentru Partidul Nostru au donat bani de la angajații primăriei, până la bucătărese din grădiniță.  

Cea mai mare mobilizare a fost la grădinița Nr.4 unde 11 angajați au adunat peste 85 de mii de lei pentru formațiunea lui Renato Usatîi. În listă am găsit bucătărese, care au donat peste 5 mii de lei fiecare, o asistentă medicală și un paznic cu donații de 9 mii de lei. O educatoare a vărsat în contul de campanie 10500 lei, iar directoarea grădiniței – 15 mii de lei. Toate donațiile au fost făcute cu bani cash și în aceeași zi, pe 8 septembrie.

Pe teritoriul grădiniței nu am putut intra. Poarta era încuiată cu lacăt, pentru a limita accesul străinilor în instituție. A ieșit însă directoarea să afle de ce îi căutăm și ne-a oferit explicații ce vizează donațiile.

Discuție între Elvira Scobioală și reportera TV8:

-        Am susținut Partidul Nostru pentru că doamna primar ne ajută și e alături de noi întotdeauna. Ne-a donat mai multe terenuri de joacă care au fost pentru beneficiul nostru. Doamna primar face multe lucruri pentru orășelul nostru și o susținem.

-        Voiam să concretizez. Am observant că 11 persoane din instituția pe care o conduceți au donat. Cunoașteți despre asta?

-  Cred că fiecare în particular a mers și a făcut declarațiile, nu pe teritoriul instituției. Eu nici nu am știut, pe urmă am aflat din alte surse. Eu n-am făcut nicio agitație, că nu am dreptul legal.

- Ați transferat bani sau ați dat cash?

- Nu, nu, cash.

- De ce ați donat cash, de obicei e mult mai ușor prin transfer.

- Fiecare are dreptul să decidă cum face. Telefonul nu era atunci cu mine și așa a fost.  

Din cei 10 subalterni din lista sponsorilor de campanie, directoarea ne-a trimis la poartă doar o bucătăreasă să vorbească despre donația de 5600 lei pe care a făcut-o pentru Partidul Nostru.

Discuție între Ecaterina Șereptica și reportera TV8:

- Eu cred că această informație este confidențială. Nu aș vrea să pronunț suma.

 - V-a spus cineva să donați?

 - Nu, asta e părerea mea. Ei au făcut foarte mult pentru noi și noi am decis așa.

- „Ei” asta cine, partidul?

– Partidul însuși, ei au făcut multe și pentru bucătărie. Au făcut multe și pentru grădiniță.  Așa am donat din toată inima.

– Adică, nimeni nu a făcut agitație?

- Nu, nici într-un caz. Eu mă strădui să nu fac agitație pentru niciun partid. Asta e doar părerea mea.

- Dar salariul dvs vă permite să donați?

- Cu fiecare an, ei fac tot posibilul ca să ne permitem. Am fost personal și am donat cash.   

- Țineți minte perioada, în ce lună sau săptămână Aați donat?

- Nu, atât de repede zboară timpul că eu nici nu atrag atenția. Stimăm foarte mult Primăria că face foarte multe pentru noi.

Angajații Primăriei Glodeni, sponsori generoși

Primăria orașului Glodeni este condusă de Stela Onuțu, deputata aleasă din partea Partidului Nostru. Din echipa sa d ela Primărie 6 funcționari au sponsorizat campania electorală a partidului. Cea mai mare sumă, 14 mii de lei, a donat-o Tatiana Galer, specialistă în planificare în cadrul Primăriei.

- Dacă sincer, nu prea aș vrea să vorbesc. - De ce? Măcar să ne spuneți ce v-a motivat să donați? De ce ați donat? - Cred că o să mă abțin de la careva comentarii. Nu vă supărați, nu vreau să intru în detalii. - Măcar să ne spuneți, ați donat sau ... ? - Da, a fost o donație, în dependență de cât consideră fiecare suma mare, mică. - Dar ce sumă dvs ați donat? - Tot nu vreau să ies cu așa declarații. - V-a îndemnat poate cineva să donați? - Nu, a fost propria inițiativă. Nu, nu, a fost totul… MUSCA - Dar măcar să ne spuneți în ce perioadă ați donat? – Acum, anul acesta. - Anul acesta când? O lună în urmă, două luni în urmă? - Undeva, cred, vara. MUSCA Asta e tot. Cred că am spus prea multe decât mi-aș fi dorit să zic.

Viceprimarul de Glodeni a fost mai deschis în discuția cu noi.

Discuție între viceprimarul Ruslan Ungurean și reportera TV8:

- În campania electorală am făcut donații pentru Partidul Nostru în sumă de 10 mii de lei. Donații am făcut din respect și susținere a partidului dat.

- Sunteți membru al partidului?

- Nu. Sunt un susținător al partidului și am hotărât să donez suma respectivă. Susținerea pe care o am din partea partidului dat, în special a domnului Renato Usatîi, am un respect anume pentru el prin faptul că în perioada de timp, din 2015 până prezent, a ajutat orașul nostru cu tehnică, cu diferite donații în amenajarea orașului.Asta a fost așa o discuție că ar fi nevoie de o susținere, dacă aș fi deschis. Am spus că da.

- Cineva din partid v-a zis?

- Nu neapărat din partid, așa de la colegi, prieteni, am discutam după orele de lucru.

- Mai mulți angajați ai primăriei dumneavoastră au donat pentru acest partid și vreau să întreb dacă aceasta a fost o donație de echipă. A fost o discuție împreună cu angajații primăriei să donați toți împreună?

 - Nu a fost o donație de echipă. Prima dată aud că și alții colegi au fost donatori.

O donație egală cu cea a viceprimarului,10 mii de lei, a făcut și șoferul Primăriei din Glodeni.

Discuție între reportera TV8 și  Veaceslav Neamțu:

- Ce sumă dvs ați donat?

- Nu-i secret, dar nu vreau să o spun.

- Dar cunoașteți perioada în care dvs ați donat banii?

- Eiii, nu mai țin minte.

- Dar nu a fost un îndemn din partea colegilor să faceți această donație?

- Nu. Eu din 2015 sunt cu partidul.

- Sunteți membru de partid sau nu?

- Sunt membru.

Contrar celor declarate, bărbatul nu figurează ca membru de partid în lista donatorilor.

De la Primărie am mers la Spitalul Raional din Glodeni unde două asistente medicale și o infirmieră au donat Partidului Nostru câte 10 mii de lei. Nu le-am găsit la locul de muncă, dar am reușit să discutăm la telefon.

Asistenta medicală Ionela Șelegheda ne-a declarat că a donat bani din respect față de primărița din Glodeni. Banii i-ar fi dus cash la sediul formațiunii din localitate.

Iar infirmiera Ludmila Grosu s-a încurcat în declarații.

- Ce sumă de bani dvs ați donat?

- 500 de lei.

- Ați făcut un singur transfer?

– Da.

 - Dvs sigur ați donat 500 de lei, pentru că în listă figurați că ați donat 10 mii de lei.

 – Până când  5 mii s-au dus, 500 și pe urmă iar s-au dus.

 - Ați donat mai întâi 500 și apoi 5000  mii?

- Da. 

- Atunci iese 5500, nu 10000 de lei. Sau totuși ați donat 10 mii și ați făcut mai multe transferuri?

- Mai multe transferuri. Eu mai multe am făcut.

- Dar salariul dvs de infirmieră v-a permis să faceți această donație?

- Da.

- Ce salariu dvs aveți?

- Nouă, zece mii.

- Deci dvs. un salariu l-ați donat acestui partid?

- Da. 

- I-ați donat cash sau prin transfer?

- Prin transfer. 

– Dar mai țineți minte în ce perioadă ați făcut transferul?

– Deja aici nu-ți pot spune.

Femeia a fost prinsă cu minciuna. După ce ne-a spus că a donat doar 500 de lei pentru Partidul Nostru, la final a vorbit de câteva transferuri. Totuși, în lista donatorilor publicată de CEC, Ludmila Grosu figurează cu o singură donație de 10 mii de lei, făcută în numerar. 

193 mii lei de la firma unei candidate la parlamentare

În emisiunea precedentă v-am arătat că partidul aflat la guvernare a beneficiat în campania electorală de un suport  financiar considerabil din partea business-ului, acumulând donații de aproape 4 milioane de lei de la 60 de companii. În cazul Partidului Nostru, situația e total diferită. O singură firmă a donat formațiunii 193 de mii de lei. Iar câțiva oameni de afaceri au sponsorizat campania lui Renato Usatîi cu sume ce se apropie de 100 de mii de lei. 

Pe 5 septembrie, compania BPO SOFTWARE SOLUTIONS a virat în contul electoral al Partidului Nostru 193200 lei. Firma aparține Nataliei Băleanu, candidată la parlamentare pe locul 14 în lista lui Renato Usatîî.  Compania, specializată în domeniul IT, declară în rapoarte că nu a avut anul trecut niciun angajat. În schimb, a avut profit din activitate peste un milion de lei.

Întrebată despre donația din companie pentru Partidul Nostru, Natalia Băleanu a răspuns scurt: „Suma este mare, dar am considerat că trebuie să contribui, din cauză că am fost candidată pe lista partidului”.

Un alt sponsor al partidului lui Renato Usatîi în parlamentare a fost Oleg Babii, fondatorul companiei  BPM-TRADE, un mare jucător pe piața deșeurilor de metale. Firma a fost acuzată în anii precedenți că ar încerca să monopolizeze piața, în detrimentul companiei de stat Metalferos. Pe 3 septembrie, Oleg Babii a donat Partidului Nostru 96 de mii de lei.

„ Aceasta e alegerea mea și gata. Vă rog să mă scuzați. Eu nu sunt o persoană publică și nu vreau să răspund”, ne-a declarat Oleg Babii la telefon.

Sponsor comun cu blocul ALTERNATIVA

Alte 93 de mii de lei au ajuns la Partidul Nostru de la Alexandr Kilovatîi, coproprietarul companiilor „Leutis” și „Tower Group”, care dețin mai multe centre comerciale în Chișinău. În primul episod al investigațiilor noastre despre sponsorii campaniei electorale, v-am povestit că 9 angajați ai firmelor lui Alexandr Kilovatîî au făcut donații pentru Blocul Alternativa. Nu am reușit să-l găsim pe Kilovatîi pentru comentarii.

Ne-a atras atenția și o altă firmă care apare de mai multe ori în raportul depus la CEC de Partidul Nostru. 7 persoane ce lucrează la AMG-Prom SRL au sponsorizat campania cu 71 de mii de lei. Donațiile au fost făcute în aceeași zi cu bani cash.

SRL AMG-Prom a câștigat licitații publice și nu are dreptul să facă donații pentru partide în calitate de persoană juridică. Potrivit datelor consultate de reporterul Cutiei Negre, în ultimii ani, firma a câștigat tendere de peste 8 milioane de lei la Chișinău Gaz.

Unul dintre coproprietarii firmei AMG-Prom susține că nu știe nimic despre donațiile făcute de angajații săi pentru Partidul Nostru. 

Discuție între Evghenii Crainîi și reportera TV8:

- Compania noastră se găsește pe lista donatorilor?

 - Șapte angajați ai companiei dvs au donat Partidului Nostru.

- De unde să știu eu?

 - Deci, dvs nu cunoașteți?

- Idee nu am. În genere, am rămas în șoc că cineva de la noi donează. Noi, în afară de biserici, nu donăm nimănui. Eu nici nu știam că la mine oamenii pot să doneze unor partide. Eu doar nu merg cu ei de mânuță să văd ce fac. Eu doar am spus că noi putem dona doar pentru biserici, mai mult nimănui. 

Abordat de câteva ori la Parlament, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a evitat să ne răspundă la întrebările legate de sponsorii săi de campanie.

Pensionari și zilieri în lista de sponsori ai Blocului Patriotic

De la Partidul Nostru trecem la Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. În campania electorală pentru parlamentare, blocul a primit donații de la 270 de persoane. În total, 2,8 milioane de lei. Din lista sponsorilor lipsesc liderii partidelor și deputații care și-au păstrat fotoliile în Parlament. În schimb, au donat zeci de aleși locali, pensionari sau oameni care prestează muncă sezonieră.

În lista donatorilor pentru Blocul Patriotic am numărat 24 de pensionari. Majoritatea au donat câte 10 mii de lei. Pe unul dintre ei, Constantin Jomir, l-am găsit în satul Costești, raionul Ialoveni. Pe 10 septembrie, bărbatul a transferat în contul electoral al blocului aproape 10 mii de lei. Bărbatul a refuzat să ne spună ce l-a motivat să susțină financiar un concurent electoral și ne-a închis poarta în față.

O donație similară a făcut și Valentina Menzarari, o pensionară din satul Negrești, raionul Strășeni. Când am întrebat-o, femeia a negat donația. „Nu am făcut. Poate nu țin minte”, a comentat aceasta.  

Circa 65 de mii de lei au ajuns în contul electoral al Blocului Patriotic de la 7 persoane care prestează muncă sezonieră. Banii însă au fost rambursați, potrivit unui registru publicat de CEC. Iar o donatoare s-a ales și cu amendă. CEC-ul a stabilit că aceasta nu a avut venituri suficiente anul trecut pentru a face o astfel de donație.

Întrebat cum au ajuns zeci de pensionari și zilieri să fie sponsori de campanie, Igor Dodon a avut un răspuns scurt.

„Eu cred că fiecare persoană care a făcut donații pe contul electoral al blocului poate să-și justifice veniturile și va merge cu justificările la CEC, așa cum a fost și anterior. Noi am mai avut astfel de cazuri și după aceea am justificat și am clarificat lucrurile”, a precizat Dodon.

Aleșii locali din PSRM, generoși cu partidul

Au contribuit financiar la campania electorală a Blocului Patriotic și 28 de primari, care au donat sume cuprinse între 5 și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost Mihail Slimovschi, primarul satului Trifănești din raionul Florești.

„Am donat pentru Partidul Socialist. Eu de când m-am născut am fost octombrel, pioner, comsomolist de partid și pe urmă m-au depolitizat. Când am participat la conflictul armat de pe Nistru m-a depolitizat poliția. Cum susțin alții alte partide, așa susțin și eu partidul meu.  Am carnetul de membru de comunist, dar susțin Partidul Socialiștilor”, și-a argumentat decizia primarul de la Trifănești. 

Și zeci de angajați din consiliile raionale și locale au pus umărul la campania electorală a Blocului Patriotic. Unii au făcut donații chiar cu încălcarea legii.  De exemplu, membrul Partidului Socialiștilor, Dumitru Dragancea, consilier în Consiliul Raional Călărași, dar și în Consiliul Local al satului Sipoteni, a transferat pe contul de campanie al blocului  aproape 10 mii de lei. CEC i-a aplicat o amendă consilierului după ce a constatat că donația sa a depășit cu peste 3 mii de lei plafonul admis de lege. Consilierul nu a vrut să vorbească despre donația pe care a făcut-o în campanie.

Jumătate din suma de 20 de mii de lei pe care a donat-o președintele raionului Dodndușeni,Valentin Cebotari, a fost rambursată.

 - Cunoașteți din ce motiv au fost întorși banii?

- Pentru că s-au trimis de două ori. A fost făcută o eroare și s-a luat de două ori câte 10 mii. Eu nu am apăsat unde trebuie.

- Ce v-a motivat să donați pentru acest bloc?

- Ei m-au susținut în campanii. Eu am fost toată viața de stânga, întâi cu Vladimir Nicolaevici, pe urmă cu Igori Nicolaevici. De aceea, eu socot că ei m-au susținut când a trebuit și eu trebuie să am un aport oarecare când este nevoie. Când am avut nevoie, ei au mers lângă mine, m-au susținut în campaniile care le-am avut eu, opt campanii, de fiecare dată. Trebuia și eu odată și odată să ajut.

- Împreună cu dvs au mai donat și alți subalterni ai dvs din Consiliu. Vreau să vă întreb dacă ați organizat.

 - Nu cunosc. Asta  trebuie cu președintele organizației teritoriale să vorbiți, nu cu mine.    

Angajații unui consilier din Ungheni, amendați de CEC   

Un consilier raional din Ungheni, membru al PSRM, Pavel Chilcevschi, a făcut două donații pentru Blocul Patriotic în sumă de aproape 20 de mii de lei. Bărbatul este proprietarul companiei PRINTCOMP, pe care am observat-o în registrul cu donații. Trei persoane angajate la această firmă au sponsorizat campania cu peste 49 de mii de lei.

Igor și Valeria Caroli, angajați la firmă în funcția de mecanic și, respectiv, cusătoreasă, au donat câte 19600 lei. Cei doi au fost amendați de CEC după ce s-a constatat că nu au avut venituri suficiente pentru donații.  Consilierul socialist din Ungheni a refuzat să dea explicații despre donațiile făcute de angajații săi.

„Mulțumesc mult, dar nu vreau să dau interviu”, ne-a spus scurt consilierul socialist și a întrerupt apelul telefonic.

Dacă în raioane aleșii locali s-au mobilizat pentru a susține campania electorală a Blocului Patriotic, la centru nu s-au adunat donații. Printre sponsori nu se regăsesc persoanele din conducerea partidelor și nici deputații care și-au păstrat fotoliile din Parlament. Igor Dodon are o explicație.

„În primul rând, fiecare donator trebuia să corespundă unor criterii. Eu nu am făcut această analiză, dar probabil ei au fost donatori în campania prezidențială și nu puteau să fie donatori și acum. Nu cunosc detalii. Nu au fost niciun fel de indicații în acest sens să nu facă donații. Din câte cuosc au contribuit destul de mult comuniștii. Noi chiar avem o structură fiecare cum a contribuit. Noi am repartizat contribuțiile conform cotelor din listele electorale. Socialiștii minimum 50 %, așa a fost și în lista electorală. Comuniștii - 25%, Doamna Irina Vlah 20% și dl Tarlev 5%, practic asta trebuia să fie și contribuția”, a explicat Igor Dodon.

Fostul ministru de Interne cu soția au donat 40 mii lei

Doar doi deputați ai Blocului Patriotic au făcut donații în campania electorală. Ala Pilipețcaia și Pavel Voicu au transferat câte 10 mii de lei. De asemenea, soția fostului ministru de Interne, Stela Voicu, angajată la compania de pază PREMIUM SECURITY GROUP, a sponsorizat campania cu 30 de mii de lei.

Discuție între Pavel Voicu și reportera TV8:

-        Eu îmi pot permite această donație, fiindcă o perioadă îndelungată am fost membru al diasporei. Am fost director general la o uzină metalurgică în România. Am resursele necesare și am considerat că putem  să oferim aceste donații pe care le-am făcut.

-        Munca în diasporă a fost după ce ați plecat din funcția de ministru?

-         Nu. Asta a fost din 2012 până aproape în 2016.

-        Să înțeleg că donațiile au fost făcute din rezervele pe care le-ați avut?

-        Și rezervele pe care le am, dar și bugetul pe care îl deține familia.

Vasile Tarlev, președintele Partidului Viitorul Moldovei, parte a Blocului Patriotic, susține că nu a făcut personal donații în campania electorală, pentru că nu a fost o necesitate.

-        Noi am participat din partea Partidului Viitorul Moldovei din posibilitățile financiare la contul Partidului Viitorul Moldovei și am achitat, de aceea uitați-vă mai bine.

-        Dvs ca persoană fizică, mă refeream, de ce nu ați făcut donații?

-        Nu a fost necesitatea și nu am avut posibilitate.

-         Cineva din rude, din susținătorii dvs au contribuit la campanie?

-        Susținătorii, da! Banii în contul Partidului Viitorul Moldovei au venit de la susținători.

-        Dvs ați făcut donații în alte campanii, poate la prezidențiale?

-        Personal, la direct, nu am făcut, dar la contul partidului, da!

-        Dvs cu cât ați contribuit la contul partidului.

-        În măsura salariului și a legislației și a plafonului?

-        Care e suma?

-        Este în declarația mea către organele de drept. Ăsta e un secret al meu personal. Care e problema?

-        Rudele dvs nu au vrut să vă susțină în campanie? Fiicele dvs au companii.

-        Pentru mine a fost important să fie alături de mine rudele și prietenii și să nu fie împotrivă, dar să voteze „pentru”. Probabil e una dintre cele mai mari susțineri. Nu întotdeauna fac banii tot.

-         Mă așteptam să vedem SRL-urile fiicelor dvs. în listă.

-        Nu, noi nu încurcăm una cu alta. Ei au afacerile lor, familiile lor. Eu țin mult la relațiile noastre. 

Liderul organizației „Inima Moldovei” din Bălți: „Dodon o să-mi întoarcă banii”

Din echipa Partidului Inima Moldovei, o altă componentă a Blocului Patriotic, exclusă mai târziu de CEC din cursa electorală, au făcut donații pentru campanie doar două persoane ce aveau locuri pe lista blocului la parlamentare. Victor Topal a transferat 16 mii de lei, iar Alexandru Tuceac - 96 de mii de lei.

Tuceac este liderul Organizației Teritoriale a Partidului Inima Moldovei din Bălți[1] . Are o afacere în domeniul reparațiilor de mașini și comerț cu piese auto și este directorul Clubului de Hipism şi Cultură Fizică pentru Tineret şi Copii din Bălți. În 2014, Alexandru Tuceac a fost condamnat de Judecătoria Bălți la 6 ani de închisoare, pentru că a răpit o persoană și a obligat-o să muncească la clubul de hipism pe care îl administrează. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Pe lista inițială la parlamentare a Blocului Patriotic, Alexandru Tuceac a fost pe locul 40. Pe lângă donația de 96 de mii de lei pe care a făcut-o pentru campanie, Tuceac a oferit și servicii de transport blocului electoral. CEC a constatat că, adunate, cele două donații au depășit plafonul admis de lege și i-a aplicat lui Tuceac o amendă.

Discuție între Alexandru Tuceac și reportera TV8:

-        Sunt banii mei și îi gestionez cum vreau. Eu pentru tot ce fac răspund personal. Nu am nevoie de consilieri. 

-        Adică v-ați permis să donați 96000 lei?

-         Da, chiar am plătit și amendă. Pe voi vă interesează. Aceștia sunt banii mei. Eu pot să-i dăruiesc. Ce vreau aceea fac. Eu câștig legal banii, de aceea sunt în drept să fac ce vreau cu ei. Eu am donat înainte să fie exclus (n.r. Inima Moldovei).

-        După ce a fost exclus partiduș, nu v-a părut rău de suma donată?

-        Care-i diferența? Îmi puteți întoarce banii? Pe domnul Dodon să-l rog să-i întoarcă?

-         Se poate de întrebat și pe dl Dodon.

-         O să-l prindem și o să-l întrebăm. 

Pe întreaga campanie electorală, Blocul Patriotic a avut doar câteva donații în sume mari. Banii au fost virați de angajații unor companii private ce activează în domeniul IT. Doi programatori ai firmei „Galexstudio” au donat câte 96 de mii de lei. Compania crează site-uri pentru agenți economici și a câștigat câteva licitații publice pentru dezvoltarea unor baze de date la instituții medicale.

Am sunat la compania „Galexstudio” pentru a-i căuta pe cei doi programatori sponsori ai Partidului Nostru, dar nu am reușit să vorbim cu ei. Un angajat al firmei a promis că discută cu directorul și ulterior vom fi contactați, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Conexiuni cu businessmani din „lista neagră” a SIS

Un alt programator, Vladimir Ocnean, a transferat în contul electoral al Blocului Patriotic 50 de mii de lei. Iar alte 25 de mii au ajuns în bugetul de campanie de la Aliona Coroi, manager al companiei „IT Program Corp”. Această firmă s-a numit anterior „UNITABACCO” și îi aparține controversatului om de afaceri Alexandru Vîlcu. Compania a participat în 2019 la concursul de privatizare a Tutun CTC. Numele lui Vîlcu a fost inclus de SIS în așa-numita „listă neagră” a afaceriștilor afiliați lui Vladimir Plahotniuc.

Vladimir Ocnean și Aliona Coroi sunt asociați astăzi în compania „Investment Partners”, care i-a aparținut până în 2021 lui Sergiu Talpă. Un afacerist cu nume similar se regăsește tot în lista SIS persoanelor afiliate lui Plahotniuc. Talpă a fost administratorul unei companii din Cipru, fostă acționară la „Bass Systems”, care a câștigat tendere publice de sute de milioane de lei în perioada guvernării Partidului Democrat și apoi acuzată de spălare de bani prin offshore-uri.

Discuție între Aliona Coroi și reportera TV8:

-        Acestea sunt preferințele noastre. Noi suntem pentru acest partid. Noi pentru el am votat, de aceea și i-am ales.

-         Dvs împreună cu dl Vladimir ați decis sau asta e doar o coincidență că vă aflați pe aceeași listă?

-        Noi suntem într-un birou. Am comunicat și am decis să facem asta.

-        Dar dvs cunoașteți personal pe cine dintre persoanele care au fost pe lista acestui bloc la parlamentare sau pur și simplu sunteți simpatizanți ai blocului?

-        Pur și simplu.

-        Mă puteți ajuta să iau legătura cu dl Vladimir sau poate e alături de dvs să-i transmiteți receptorul?

-        În acest moment nu este alături de mine, dar dacă-i găsiți numărul, sunați-l!  Eu nu vă transmit numărul lui. 

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație ADEPT și-a amintit cum au evoluat de-a lungul anilor metodele de finanțare a campaniilor electorale. Deși apreciază modificările care s-au făcut în șegislație, Boțan consideră că există soluții pentru a îmbunătăți situația, dacă am urma practica unor state europene.

 „Finanțarea partidelor adesea a fost ilegală și a început cu cumpărarea voturilor, cu mituirea cetățenilor. Inițial, în anii 90, prin metode foarte simple, vă amintiți poate lozinca „Votez pentru orez”. Deci, partidele care erau, în special cele de guvernare și aveau ceva resurse, în ajunul alegerilor, făceau cadouri cetățenilor: o sticlă de ulei, două sticle de hrișcă, un pachet de zahăr și așa mai departe. Asta a fost anii 90. Mai aproape de anii 2000 au venit alte metode de susținere a alegerilor, pentru că deja au apărut oameni relativ înstăriți din business și mituirea, dacă putem spune așa, a cetățenilor, prin servicii de agrement, concerte și așa mai departe, a intrat în vogă. După care a venit altă etapă, constituirea fundațiilor de caritate. Liderii politici deveneau șefi de fundații și așa mai departe. Următoarea etapă a fost atunci când lideri de partid au devenit proprietari ai unor holdinguri media și activitățile de caritate erau însoțite de reclamă la televizor. Ne amintim de Edelweiss, de Fundația Miron Șor, Pentru Orhei, fundația primei doamne „Din Suflet”, fundația „Soluția” și așa mai departe. Toate aceste lucruri, noi le-am trecut și s-au găsit soluții pentru ele. A fost modificată legislația. Deja nu se mai permite organizarea concertelor în campanie electorală.

Am văzut ultimele modificări la legislație care au avut loc în vară anului curent. Persoanele care sunt obligate să facă declarații de venituri și interese pot face acte de caritate, dar nu au dreptul să le reclameze. Așa cum scrie Biblia, mâna dreaptă nu trebuie să știe ce face mâna stângă. Deci vedem că lucrurile au evoluat. Deci, toate aceste lucruri noi le-am văzut. Autoritățile au încercat să le corecteze. Undeva au reușit, undeva nu prea bine, pentru că, partidele politice oricum  încearcă să găsească metode. Cred că această problemă poate fi soluționată prin dialog, prin discuții. Și sigur că au fost tot felul de propuneri. De exemplu, ca Republica Moldova să îmbrățișeze modelul german, unde banii de la bugetul statului, pentru a nu lăsa sacii cu bani să influențeze alegerile, sunt puse în trei coșuri. Un singur coș este compensatoriu, dacă îi putem spune așa. Dintr-un coș se achită partidele politice proporțional cu numărul de voturi. Din alt coș, proporțional cu cantitatea de bani pe care partidele sunt capabile să le acumuleze de la susținătorii săi prin cotizații. Și al treilea coș este proporțional cu capacitatea partidelor de a convinge, hai să spunem, business-ul, cetățenii să facă donații. Și atunci ai o varietate mai mare și poți motiva eventualii contribuitori la finanțarea partidelor să susțină un partid sau altul.