18 noiembrie 2023, ora 21:20

În fiecare an, în Moldova, în jur de 50 de fete cu vârste de până la 15 ani devin mame, iar fiecare a șasea adolescentă care a născut anul trecut era la o naștere repetată. Potrivit specialiștilor, opt din zece mame adolescente sunt din mediul rural, iar majoritatea își au părinții în străinătate. 

Deși numărul fetelor din Moldova care nasc copii până la vârsta de 20 de ani este într-o ușoară descreștere, cifra rămâne încă îngrijorător de mare. Numai anul trecut, peste 1.500 de adolescente au devenit mame. Fiecare are povestea sa, plină de drame. 

„Însărcinată am rămas la 15 ani. A fost un pic greu pentru că părinții și frații nu au acceptat.” 

„Am rămas însărcinată la 17 ani, la început m-am speriat, am rămas singură, cu părinții nu vorbeam, doar cu mama dar foarte rar. Mama a aflat că sunt însărcinată când aveam opt, nouă săptămâni și mi-a spus să fac avort, dar am refuzat. Mama mi-a spus că trebuie să aleg între ea și copil.” 

Tinerele care au devenit mame când și ele erau practic niște copii, spun că cea mai chinuitoare perioadă a fost după ce și-au adus pe lume micuții. E o etapă extrem de dificilă pentru toate femeile, dar pentru ele a fost un adevărat calvar, deoarece n-au avut parte de ajutorul și susținerea celor dragi. 

„-De un an de zile ești mămică, cum a fost această perioadă, cât de greu a fost, mai ales că nu ai avut nicio susținere?

 - A fost greu pentru că eu îmi doream ca mama să fie cea care îmi explică, să-mi fie alături, însă ea nu a fost.”

Dacă mamele lor le-au întors spatele, la centrul maternal „În brațele mamei”, tinerele au găsit alinare. Aici au primit căldură, susținere și au învățat cum să-și îngrijească micuții. 

„Aici în centru mamele beneficiază de găzduire, asistență materială, ghidare și acompaniere 24/24. Cele mai multe dintre ele sunt la primul copil, prima naștere și chiar au nevoie de cineva care să le fie alături și să le arate totul.”

Galina Leșco, șefa unui centru de sănătate pentru tineri spune că a constatat, din experiența sa, că cele mai multe tinere care devin mame la vârste fragedă sunt cele care nu-și au părinții aproape, iar majoritatea sunt din mediul rural. 

„Fetele care au rămas însărcinate la o vârstă precoce au avut acces mai puțin la educație sexuală adecvată, mai puțină comunicare cu părinții. Foarte des observăm că în aceste cazuri mama sau persoanele apropiate sunt plecate, iar ele rămân cu cineva din rude și este mai greu. 85% din cazuri de nașteri la adolescente se întâmplă în mediul rural.” 

Potrivit Biroului Național de Statistică, unul din 16 copii veniți pe lume anul trecut în Moldova au fost născuți de o mamă adolescentă. Și mai trist este faptul că 6% dintre cazurile de mortalitate maternă din ultimii cinci ani au fost printre adolescente. Explicația este că sarcina la o vârstă fragedă presupune mai multe complicații, iar riscul de mortalitate este de câteva ori mai mare decât în celelalte cazuri.

„Sarcina la o așa vârstă fragilă poate genera o mulțime de complicații, din cauza faptului că organismul este imatur, este în perioada de dezvoltare. Riscul de mortalitate este de patru ori mai mare, comparativ cu persoanele care rămân însărcinate după 20 de ani. Trebuie să înțelegem că un organism imatur care trebuie să nască un copil este predispus la naștere prematură. ” 

Tocmai de aceea, specialiștii îi îndeamnă pe tineri să se informeze și să-și cântărească acțiunile, pentru a evita probleme care îi pot marca pentru întreaga viață. 

„Faceți niște pași simpli și verificați-vă, sfătuindu-vă cu un specialist dintr-un anumit domeniu, dacă ține de sexualitate, veniți la un centru de sănătate prietenos tinerilor, discutați cu un medic ginecolog, sau un dermatovenerolog, sau chiar cu un psiholog despre cum să vă pregătiți pentru o familie fericită, să aveți numai copii doriți și evitați sarcinile neplanificate.„ 

Și nu doar tinerii au nevoie de informare, spun specialiștii.

„Adulții sunt ghidați de anumite stereotipuri și prejudecăți vizavi de sarcină în adolescență și deseori vina este pasată pe umerii fetelor, din discuțiile pe care le purtăm cu tineri și cu adulți, responsabilitatea o poartă atât fetele, cât și băieții și există riscuri pentru ambele părți.„

Psihologii susțin că orele de educație sexuală sau cele de dezvoltare personală în școli, dar și în familii, ar preveni aceste riscuri.

„Cursurile de Dezvoltarea personală sunt foarte utile în instituțiile de învățământ în cazul în care acestea sunt desfășurate într-o manieră prietenoasă copiilor și există și alte oportunități de a aborda subiecte sensibile, delicate, tabu în cadrul cursurilor.”

Recent, în mediul online a fost lansată o campanie de sensibilizare a tinerilor cu genericul „Adolescența mea contează! Mă protejez de sarcină”, care va dura până la zece decembrie. Scopul acesteia este de a preveni sarcina în rândul adolescentelor, dar și alte comportamente sexuale riscante. 

21 ianuarie 2026, ora 17:45

Magistratul Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul ar putea fi sancționat după ce mai mulți șoferi, care au condus sub influența alcoolului, au scăpat basma curată în urma expirării termenului de tragere la răspundere penală. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat astăzi reluarea procedurii disciplinare împotriva acestuia, care fusese întreruptă acum două luni. Decizia a fost luată cu 10 voturi pentru. Procedura a fost amânată pentru o ședință viitoare, întrucât Bușuleac a absentat.

Mihail Bușuleac este acuzat că ar fi întârziat soluționarea a patru cauze penale. Este vorba despre dosare în care inculpații, șoferi prinși conducând sub influența alcoolului, au scăpat de răspundere penală din cauza expirării termenului de prescripție de 2 ani.

În fiecare dintre cele patru cazuri, inculpații au fost recunoscuți inițial vinovați de comiterea infracțiunii de conducere în stare de ebrietate și li s-au aplicat pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și anularea dreptului de a conduce. 

În urma recursurilor depuse de apărători, Curtea de Apel Cahul a admis toate apelurile și a casat parțial sentințele emise de Judecătoria Cahul, eliberând inculpații de pedeapsă pe motivul expirării termenului de prescripție. De exemplu, una dintre cauze a fost repartizată lui Mihail Bușuleac pe 12 mai 2022, însă soluționarea s-a făcut abia în februarie 2024, depășind astfel termenul de 2 ani prevăzut de lege.

Având în vedere circumstanțele stabilite de către Inspecția judiciară în procesul verificării preliminare, la 22 octombrie 2024, inspectorul-judecător desemnat „s-a autosesizat asupra practicilor defectuoase ale magistratului”.

Două zile mai târziu, sesizarea a fost înregistrată și repartizată inspectorului-judecător Ioniță Diana pentru a fi verificată. După o cercetare preliminară, la 8 noiembrie 2024, inspectorul-judecător a decis să deschidă o procedură disciplinară în privința magistratului.

Solicitat să răspundă acuzațiilor, Mihail Bușuleac a menționat că toate cauzele au fost examinate cu respectarea codului de procedură penală, dar ședințele au fost amânate de mai multe ori din cauza cererilor participanților și incidentelor de procedură. „Pe motivul neprezentării în ședință a unui martor s-a dispus aplicarea amenzii judiciare în privința acestuia, iar pe motivul neprezentării avocatului contractat s-a dispus atragerea unui avocat garantat de stat”, a mai spus magistratul.

Totodată, Bușuleac a subliniat că, în perioada anului 2021, Judecătoria Cahul a avut o echipă incompletă de judecători, volumul de muncă „crescând automat”. 

„În calitate de președinte interimar, Buzuleac Mihail a sesizat de mai multe ori CSM despre această problemă, însă nu s-a intervenit în niciun fel (...) Judecătorii nu sunt responsabili de anumite carențe legislative care permit inculpaților să nu se prezinte în ședința de judecată și să tergiverseze procesele. Mai mult, infracțiunea incriminată, fiind ușoară, nu permitea aplicarea măsurii preventive, până la aducerea silită a inculpatului și până la înaintarea demersului despre aplicarea măsurii preventive și anunțarea în căutarea a inculpatului”, a adăugat Mihail Bușuleac, potrivit unei hotărâri a Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

Ținând cont de argumentele judecătorului, pe 28 noiembrie 2025, Colegiul disciplinar a încetat procedura disciplinară intentată împotriva lui Mihail Bușuleac, „din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”. 

Ulterior, inspectorul-judecător Diana Ioniță a contestat decizia respectivă, cerând ca judecătorul să fie sancționat. În opinia sa, Bușuleac a comis abateri disciplinare prin încălcarea unor obligații de serviciu, inclusiv termenelor de îndeplinire a acțiunilor procedurale, ceea ce ar fi afectat „în mod direct drepturile, libertățile și interesele legitime ale participanților la proces sau ale altor persoane”. Ioniță a cerut astfel aplicarea unei sancțiuni corespunzătoare, pentru a preveni practici similare în viitor.

Prin urmare, astăzi, CSM a decis reluarea procedurii disciplinare, urmând ca subiectul să fie examinat la o ședință ulterioară.

Cine e Mihail Bușuleac

Mihail Bușuleac a fost numit în funcția de judecător în octombrie 2011, la Judecătoria Cahul. În 2015, prin hotărârea CSM, a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor de judecător de instrucție la această instanță, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. Pentru o perioadă scurtă, în 2016, a fost suspendat din funcție pe perioada concediului de îngrijire a copilului. Ulterior, a fost reîncadrat în funcția de magistrat la Judecătoria Cahul, iar în 2017, la propunerea CSM, a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Cahul pe un termen de patru ani. A deținut și funcția de președinte interimar al instanței.

S-a vrut membru CSM

Mihail Bușuleac a candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. A picat însă prima evaluare a Comisiei de Pre-Vetting. Acesta nu ar corespunde criteriilor de etică şi integritate, deoarece a avut relații de afaceri cu doi avocaţi în anul 2011 şi nu s-a abţinut de la examinarea cauzelor cu participarea acestora. De asemenea, au fost constatate și încălcări de integritate financiară la achiziţionarea a patru bunuri imobile în perioada 2007-2017.

Mai exact, în iunie 2021, Mihail Bușuleac și soția sa au cumpărat cu circa 385.000 de lei jumătate dintr-un teren și jumătate dintr-o clădire administrativă situată în centrul orașului Cahul. Achiziția a fost plătită în mai multe tranșe, până în martie 2022. Comisia a mai constatat că, între 2021 și 2022, după cumpărarea imobilelor, Bușuleac, în calitate de judecător, a pronunțat hotărâri în șase cazuri civile, în care unul dintre avocați era implicat și care reprezentase părțile în achiziționarea proprietăților. În toate aceste cazuri, deciziile luate de Bușuleac au fost favorabile părților reprezentate de același avocat.

Decizia de nepromovare a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție, care a dispus să fie efectuată evaluarea repetată în cadrul Comisiei de Vetting. Potrivit magistraților, „nu s-a demonstrat că reclamantul ar fi acționat cu rea-credință, mai ales că tranzacția a fost efectuată de soția sa și nu personal de către el”.

Cât despre sursa banilor pentru achiziționarea celor patru imobile între 2007 și 2017, completul CSJ a afirmat că „încălcările de integritate financiară și etică au fost evaluate de Comisie fără a lua în considerare contextul social și istoric, ceea ce influențează securitatea relațiilor juridice”.

Totuși, Bușuleac s-a răzgândit practic pe ultima sută de metri. Judecătorul s-a retras din concursul pentru funcția de membru al CSM înainte de audierea publică a comisiei de evaluare.

Bușuleac, și în vizorul ANI

În septembrie 2024, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale lui Mihail Bușuleac. Decizia a fost luată ca urmare a unor sesizări referitoare la posibile nereguli în declarațiile sale de avere. Mai exact, există suspiciuni legate de achizițiile imobiliare ale familiei Bușuleac, inclusiv despre prețurile semnificativ mai mici decât cele de piață, precum și donațiile de bunuri imobile în centrul Chișinăului. De asemenea, au fost semnalate discrepanțe între veniturile declarate și cheltuielile efectuate, în contextul dobândirii unor bunuri de valoare.

În urma verificărilor, inspectorul de integritate Ion Crețu a constatat nereguli legate de sursele financiare ale familiei Bușuleac, inclusiv credite rambursate anticipat și economii importante în numerar. Bușuleac a prezentat documente justificative privind achizițiile sale, dar inspectoratul a decis că nu sunt în măsură să înlăture suspiciunile. Până în prezent nu a fost emis un act de constatare în privința magistratului.

ANI a fost sesizată despre posibile neconformități în averea judecătorului și în 2022, atunci însă inspectorul de integritate a refuzat să inițieze un control, motivând decizia prin „lipsa existenței unei bănuieli rezonabile”.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.