19 noiembrie 2023, ora 13:00

Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță că până la ora 13:00 au votat peste 162 de mii de alegători sau peste 19 % din cei așteptați azi la urne.

„Procesul decurge într-un regim obișnuit, conform procedurilor care reglemetează procesul de vot, fără incidente semnificative sau care să influențeze desfășurarea scrutinului”, a menționat Angelica Caraman, președinta CEC.

Localitatea cu cea mai ridicată prezență la vot este Corjova, raionul Dondușeni unde, până la această oră, se atestă o rată de peste 41% la sută.

Localitatea cu cea mai slabă prezență la vot se dovedește a fi Salcia din raionul Taraclia, unde s-au prezentat la urne 2% % dintre alegători.

În total, în cele 8 localități din componența mun. Chisinau și-au exercitat dreptul la vot circa 16 % dintre alegători. Cei mai activi sunt votanții din or. Vadul lui Vodă, unde au votat circa 25 la sută. La polul opus, se află com. Bubuieci, unde au votat puțin peste 13 % dintre alegători.

În mun. Bălți avem înregistrată o participare la votare de circa 12%. În mun. Comrat din UTA Găgăuzia – peste 18 %.

Alegerile vor fi declarate valabile, dacă la ele participă cel puțin de 20 la sută din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Din informațiile de la această oră, CEC menționează că în 178 de  localități această rată de participare a fost atinsă.

Pentru buna desfășurare a scrutinului de astăzi, angajații Inspectoratului General al Poliției sunt antrenați în asigurarea ordinii și securității publice. Din informațiile operative prezentate până la această oră, CEC a fost informată că s-au înregistrat 23 de cazuri de încălcări sau incidente. Dintre acestea:

-    7 cazuri țin de agitația electorală interzisă,

-    5 cazuri de transportare organizată a alegătorilor,

-    2 situații de bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor,

-    3 cazuri de fotografiere a buletinului de vot,

-    6 cazuri privind încălcări ale procesului electoral.

În acest context, Comisia Electorală Centrală atrage atenția, în mod repetat, despre necesitatea respectării normelor legale în parte ce ține de agitația electorală, care este strict interzisă pe parcursul zilei de astăzi, în ziua alegerilor.

Pe 19 noiembrie, în 273 de localități din țară are loc turul II al alegerilor locale generale. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, din cei 544 de candidați la funcția de primar, 488 sunt desemnați de partide politice (348 bărbați și 140 de femei), iar 56 sunt independenți (38 bărbați și 18 femei).

Secțiile de votare din toată țara și-au deschis ușile pentru alegători la 07:00. Acestea vor activa până la ora 21:00, iar persoanele care se află după ora 21:00 în incinta secției de votare, își pot exercita dreptul de vot. 

În buletinul de vot vor fi înscriși câte 2 candidați, cei care au acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur al alegerilor. Excepție fac satul Cotova din raionul Drochia și comuna Todirești din raionul Ungheni, unde, în buletinul de vot, va fi înscris câte un singur candidat.

Din numărul total al candidaților, 158 sunt femei (29,05%) și 386 sunt bărbați (70,95%). Conform criteriului de vârstă, 77 de candidați (14,15%) au între 23 și 35 de ani, 186 de candidați (34,19%) au între 36 și 50 de ani, 275 de candidați (50,55%) au între 51 și 70 de ani și 6 candidați (1,10%) au peste 71 de ani.

Potrivit legislației electorale, în turul doi de scrutin, alegerile se declară valabile în fiecare circumscripție electorală, dacă la ele participă cel puțin 20 la sută din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din acea localitate. Lista celor 273 de localități unde va avea loc turul doi de scrutin o puteți vedea aici.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.