20 noiembrie 2023, ora 13:06

Din celelalte opt reședințe de raion, în care au avut loc ieri alegeri, PSRM a obținut trei mandate de primar, PAS - două, iar formațiunea Partidul Nostru și Partidul Liga Orașelor și Comunelor - câte unul. Încă un primar ales a candidat independent. După scrutin, președintele PAS, Igor Grosu, a mulțumit tuturor alegătorilor care s-au prezentat la urne, însă nu a comentat deloc rezultatele turului doi. 

În turul doi al alegerilor locale, candidații Partidului Acțiune și Solidaritate au câștigat două fotolii de primar. Astfel, candidatul PAS la Călărași, Victor Ambroci a reușit să obțină 58,91 la sută din voturi. Acesta l-a surclasat pe contracandidatul său din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Nicolae Rozembac. Ultimul a obținut puțin peste 41 de procente din voturile alegătorilor.

Cel de-al doilea fotoliu de primar, PAS l-a obținut la Nisporeni, însă la limită. Candidatul partidului de guvernare, Dan Negel a reușit să obțină 50,3 la sută din voturi, cu mai puțin de un procent în fața contracandidatului său din partea Partidului Social Democrat European. Vasile Bîtca a obținut un rezultat de aproape 50 la sută.

PAS a pierdut însă alegerile în alte raioane importante. Fotoliul de primar al municipiului Ungheni a fost câștigat de candidatul independent Vitalie Vrabie. Acesta a obținut un scor de peste 57 la sută și a surclasat candidatul din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Candidatul PAS, Dionisie Ternovschi a obținut doar 42 la sută.

La Cantemir, turul doi al alegerilor locale a fost câștigat lejer de candidatul "Partidului Nostru" condus de Renato Usatîi, Roman Ciubaciuc. Acesta a luat cu aproape jumătate mai multe voturi decât candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Anatolie Covali. Ciubaciuc a obținut peste 65 la sută din voturi, iar Covali puțin peste 34 la sută. 

La Șoldănești la cârma primăriei ar urma să ajungă candidatul PSRM, Vadim Groza, care a obținut peste 61 la sută din voturile alegătorilor. Ca ndidata partidului de guvernare, Aliona Pînzari, a obținut puțin peste 38 de procente.

Fotoliul de primar al orașului Basarabeasca a fost câștigat de candidatul PSRM, Piotr Pușcari. Acesta a obținut 56,5 la sută din voturile locuitorilor și a câștigat în fața candidatului independent Valentin Cimpoeș. Ultimul a obținut 43,4 procente din voturi.

La Edineț, alegerile locale au fost câștigate de Constantin Cojocari din partea Partidului Liga Orașelor și Comunelor. Candidatul acestei formațiuni politice a obținut peste 51,6 la sută din voturi. Contracandidatul său din partea Partidului Socialiștilor a obținut puțin peste 48 de procente.

Iar la Vulcănești a câștigat Partidul Socialiștilor. Cu fotoliul de primar sa ales Posmac Nicolai, care a obținut aproape 53 la sută din voturile alegătorilor. Acesta a învins-o în turul doi pe candidata inedependentă Anna Onofrei, care a obținut un scor de 47 de procente.

După închiderea secțiilor de votare, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a mulțumit alegătorilor pentru că s-au prezentat la urne. Acesta s-a referit la numărul de primari și consilieri din partea PAS care au câștigat ambele tururi de scrutin și nu a comentat deloc rezultatele turului doi. 

Potrivit CEC, în turul doi al alegerilor locale, prezența la urne a fost mai joasă cu puțin peste un procent decât în turul doi al alegerilor din 2019. 

15 ianuarie 2025, ora 16:45

Criza energetică a devenit un „sol fertil” pentru a semăna falsuri și manipulări.  Nu a ratat această oportunitate nici fugarul Ilan Șor care a propus soluționarea problemei prin recunoașterea și achitarea presupusei datorii față de Gazprom. Un audit independent contrazice însă aceste pretenții, relevând lipsa documentației pentru o mare parte din sumă. Subiectul a fost abordat și în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.

În contextul tensionat al crizei energetice din stânga Nistrului, când informațiile false circulă pe bandă rulantă, Ilan Șor a venit cu o așa-zisă „soluție” salvatoare. Într-un interviu acordat agenției de presă „Vedomosti” din Rusia, oligarhul fugar a declarat:

„Rezolvarea crizei energetice din regiunea nerecunoscută Transnistria este posibilă, dacă Moldova își va recunoaște datoriile față de Gazprom și va începe să-și plătească facturile... Datoriile mari, lipsa unui dialog adecvat și un „audit dubios” au dus la deconectările de gaz a multor locuitori din Transnistria”.

Recunoașterea pretinsei datorii istorice ar însemna, însă ca cetățenii să plătească pentru o povară care nu le aparține. În cadrul unei conferințe de presă din 2023, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov a explicat cât de mare ar fi costul acestei decizii:

 „Ce înseamnă, în esență, să recunoști 709 milioane de $ ca datorie, să o plătești, să îți asumi responsabilitatea să plătești toată această sumă. Asta în mediu pentru o gospodărie, o familie conectată la gaz, asta înseamnă circa 1000 de dolari de familie”.

Auditul independent referitor la pretinsa datorie a Moldovagaz față de Gazprom a fost făcut public în luna septembrie 2023 și se regăsește pe pagina Ministerului Energiei. Acesta a constatat că Gazprom pretindea o datorie de 756 milioane de dolari, inclusiv pretinse datorii curente, dintre care la data de 31.03.2022 Gazprom punea în discuție 709 milioane de dolari. Pentru 276 milioane de dolari din această sumă nu există sau nu au fost prezentate documente doveditoare de către Gazprom și Moldovagaz, iar circa 400 milioane de dolari reprezintă datorii cu termen de executare depășit, conform legislației din Republica Moldova, dar și celei din Federația Rusă.

„Auditorii au solicitat documente confirmative pentru tot stocul de datorii. Apoi iată, din 709 pentru 276 nu au fost prezentate documente confirmative nici de la Moldovagaz, nici de la Gazprom, deși au fost solicitate astfel de informații. Încă 400 de milioane sunt neexecutabile. Nu sunt, cum să spun așa, nu sunt plătibile. Haideți așa mai simplu, expirate dacă doriți. Există o procedură de validare a datoriilor. Atunci când tu deții o datorie și ea durează de mulți, mulți ani, periodic ea trebuie reconfirmată. Păi suma asta de vreo 400 de milioane nu a fost confirmată de Gazprom în procedura necesară”, declara Victor Parlicov. 

Contestarea auditului din 2023 de către partea rusă și de unii politicieni locali are scopul de a-i submina credibilitatea. În realitate, realizarea acestuia asigură un grad înalt de echidistanță, transparență și profesionalism, deoarece autorii  nu au niciun interes personal și nici nu reprezintă una din părțile implicate în dispută. 

Mai mult, pentru elaborare au fost selectate două companii cu renume internațional una din Norvegia și cealaltă din Marea Britanie: Wikborg Rein și Forensic Risk Alliance, fapt ce confirmă că scopul exclusiv a fost clarificarea situației privind presupusele datorii înaintate de Gazprom.