20 noiembrie 2023, ora 22:13

România este principalul partener economic al Republicii Moldova. Potrivit secretarului general al Executivului de la București, investițiile vecinilor în țara noastră au depășit 690 de milioane de dolari, în anul 2022. În același timp, și România a devenit atrăgătoare pentru investițiile moldovenești. Vorbim de 7400 de companii, cu un capital de peste 84 de milioane de dolari. Responsabilii din domeniu afirmă că în perioada următoare am putea vedea și mai multe companii de peste Prut în țara noastră și invers. 

„În ultimul an, constatăm o creștere semnificativă a prezenței companiilor românești în Republica Moldova. Avem peste zece mii de locuri de muncă care au fost create ca urmare a investițiilor românești aici, cu o cifră de afaceri de peste un miliard de euro și în sens invers crește prezența companiilor moldovenești în România. Vedem tot mai multe produse care încep să fie cunoscute”, a spus secretarul general al Guvernului României, Mircea Abrudean.

Totuși, relațiile bilaterale nu au ajuns încă la un apogeu, iar potrivit oamenilor de afaceri, acesta ar putea fi atins în 2024, mai ales că în ultima perioadă interesul este din ce în ce mai mare. 

„Potențialul real al relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova este departe de a fi atins. Ne dorim să contribuim la realizarea cestui deziderat, unul normal, natural și firesc. Din punct de vedere al asociației, este anul în care avem cei mai mulți membri noi, iar toți acești membri noi sunt companii care în acest an au venit în Moldova sau care intenționează să vină în viitorul apropiat. Consider anul 2024 anul care va fi record în relațiile bilaterale”, a menționat președintele Asociației Investitorilor Români din Republica Moldova, Dan Nuțiu.

În același timp, potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie - septembrie 2023, exporturile către România au ajuns la un record de peste 34 la sută, fiind urmate de exporturile în Ucraina cu 16 procente și Italia cu 6,7 la sută. 

România ține și topul importurilor în țara noastră, cu 15,4 procente. Pe locul doi se află Ucraina, aproape 12 la sută și China cu peste 11 procente.

„Aproape 25% din comerțul nostru este cu tara soră, România (MUSCA) Capitalul românesc este prezent în practic, toate ramurile principale ale economiei, dacă vorbim de IT sau agricultură, vinificație, industrie, comerț”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Discuțiile au avut loc în cadrul Forumului economic România – Republica Moldova, ajuns la cea de-a doua ediție. Evenimentul este dedicat promovării comerțului bilateral și sectorului investițional și are scopul de a diversifica exportul românesc pe piața din Republica Moldova.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?