Partidul islamofob de extremă-dreapta a lui Geert Wilders a câştigat miercuri alegerile parlamentare din Ţările de Jos, conform rezultatelor sondajelor la ieşire din secţiile de votare, un cutremur politic ce va fi resimţit cu mult dincolo de graniţele ţării, transmite AFP și Agerpres.
PVV (Partidul Libertăţii) a câştigat 35 de mandate şi o victorie electorală confortabilă, potrivit sondajelor Ipos. Alianţa de stânga a lui Frans Timmermans a ieşit pe locul al doilea, cu 26 de mandate. VVD de centru-dreapta a câştigat 23 de mandate, potrivit acestui sondaj.
Dacă va fi confirmată de rezultatele finale, victoria lui Wilders marchează un viraj brusc la dreapta ce va fi întâmpinat cu teamă la Bruxelles, mai ales că PVV a promis un referendum privind aderarea Ţărilor de Jos la Uniunea Europeană.
„Poate că nu este ceea ce urmăresc alte partide din Europa sau din alte ţări, dar hei, asta este democraţia”, a spus politicianul în vârstă de 60 de ani, după vot.
Mesajul său anti-imigraţie, ce vizează inclusiv închiderea graniţelor şi deportarea imigranţilor ilegali, pare să fi avut ecou în rândul alegătorilor olandezi.
Măsurile anti-imigraţie propuse includ restabilirea controlului la frontierele olandeze, reţinerea şi expulzarea imigranţilor ilegali, îndepărtarea solicitanţilor de azil sirieni şi reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din interiorul UE.
Dar, deşi Geert Wilders pare să fi triumfat în sondaje, nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală. Liderii celorlalte trei partide principale au asigurat că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.
Kate Parker, de la Economist Intelligence Unit, a declarat că aceasta ar conduce la un impas constituţional în cea de-a cincea economie a UE.
Geert Wilders este un personaj familiar în peisajul politic olandez de zeci de ani.
Cât despre islam, manifestul PVV spune:"Ţările de Jos nu sunt o ţară islamică. Fără şcoli, Coran şi moschei islamice". El propune, de asemenea, interzicerea purtării vălului în clădirile guvernamentale.
În ceea ce priveşte politica externă, pledează pentru o abordare de tipul "în primul rând Ţările de Jos", ce include închiderea reprezentării sale la Ramallah şi consolidarea legăturilor cu Israelul, inclusiv mutarea ambasadei la Ierusalim. În program figurează şi un "referendum obligatoriu" cu privire la "Nexit" - ieşirea Ţărilor de Jos din UE -, precum şi o "oprire imediată" a asistenţei pentru dezvoltare.
