Aliaţii din NATO sunt de acord că Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina se va conveni asupra recomandărilor de reforme pentru ucraineni, a declarat luni secretarul general al organizaţiei militare occidentale, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă, relatează The Guardian.
Cu toate acestea, toţi aliaţii sunt în continuare de acord că o aderare deplină rămâne imposibilă în mijlocul războiului, chiar dacă modalităţile de apropiere între Ucraina şi NATO continuă, a adăugat el.
„Este prea devreme pentru a spune exact care va fi decizia pe care o vom lua la summitul de la Washington. Toţi aliaţii sunt de acord că, în plin război, aderarea deplină nu este posibilă, dar, bineînţeles, vom continua să analizăm pentru a aborda modul în care putem apropia şi mai mult Ucraina şi NATO”, a declarat secretarul general al NATO.
Între timp, aliaţii continuă să sprijine Kievul în a se apăra de agresiunea rusă. În această lună, Germania şi Ţările de Jos au promis 10 miliarde de euro pentru Ucraina, iar România a deschis un centru de antrenament pe avioane F-16 pentru piloţii ucraineni. Aliaţii, inclusiv SUA şi Finlanda, trimit mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie pentru a proteja oraşele ucrainene de atacurile ruseşti, a arătat secretarul general al NATO.
„Aliaţii NATO urmăresc şi pun în aplicare deciziile pe care le-am luat cu privire la Ucraina şi la aderarea sa la NATO la summitul nostru de la Vilnius din iulie anul acesta. Am luat trei decizii importante. În primul rând, am scurtat calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un singur pas, prin eliminarea cerinţei privind un plan de acţiune pentru aderarea Ucrainei, astfel încât acest pas a fost deja făcut. În al doilea rând, am înfiinţat un Consiliu NATO-Ucraina, care este un organism important în cadrul căruia Ucraina şi toţi aliaţii NATO se reunesc la aceeaşi masă, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, şi care este un organism în cadrul căruia putem lua decizii împreună, astfel încât Ucraina se apropie în mod semnificativ de NATO prin înfiinţarea unui organism de luare a deciziilor. Acest Consiliu se va reuni pentru prima dată la nivel de miniştri de externe în această săptămână. În al treilea rând, am convenit asupra unui program cuprinzător şi substanţial pentru asigurarea interoperabilităţii depline între forţele ucrainene şi forţele NATO. Acest lucru îi va ajuta, bineînţeles, să se apropie de noi, să fie mai capabili să opereze împreună cu forţele NATO. Pe lângă aceasta, desigur, faptul că aliaţii NATO livrează F-16, tancuri de luptă, artilerie, instruire, toate acestea ajută Ucraina, într-un mod foarte practic, să se apropie de NATO, deoarece sunt din ce în ce mai capabili să opereze şi să lucreze împreună cu soldaţii NATO şi pe baza doctrinelor şi procedurilor de instruire ale NATO”, a arătat Jens Stoltenberg. Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care doreşte să o convină cu Rusia Pe de altă parte, Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care doreşte să o convină cu Rusia, când şi dacă va veni timpul pentru discuţii de pace.
„Este la latitudinea Ucrainei să decidă care sunt modalităţile acceptabile de a pune capăt acestui război. Responsabilitatea noastră este de a sprijini Ucraina şi de a le permite ucrainenilor să elibereze cât mai mult teritoriu posibil şi de a-i pune în cea mai bună poziţie posibilă, atunci când sau dacă vor putea începe negocierile”, a subliniat şeful NATO. Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, a declarat Stoltenberg. Pe de altă parte, el a spus că NATO nu a văzut niciun semn că preşedintele Vladimir Putin ar avea de gând să facă pace, ci, dimpotrivă, că plănuieşte şi mai mult război.
„Aşadar, ceea ce ştim este că cu cât oferim mai mult sprijin militar Ucrainei, cu atât mai puternică va fi poziţia lor pe câmpul de luptă şi cu atât mai puternică va fi poziţia lor la o eventuală masă de negocieri”, a explicat Stoltenberg. El a mai spus că aderarea Suediei la NATO - care mai aşteaptă ratificarea Turciei şi Ungariei - îi va face pe toţi aliaţii „mai siguri” şi a cerut celor două ţări să finalizeze procedurile.
