Armistițiul de patru zile convenit de Tel Aviv și gruparea islamistă Hamas ar putea fi prelungit cu încă câteva zile, scrie presa străină. De la intrarea în vigoare a acordului, peste 150 de persoane, între care cetățeni israelieni, prizonieri palestenieni, dar și ostatici de alte naționalități, au fost eliberați. Totodată, Israelul a primit lista ultimilor ostatici care urmează să fie eliberaţi, luni, potrivit The Times of Israel. Este ultima zi de acord de încetare temporară a focului.

Elon Musk, acuzat de grupurile de apărare a drepturilor civile că a amplificat ura împotriva evreilor pe platforma sa de socializare X, se va întâlni luni cu preşedintele israelian Isaac Herzog şi familiile ostaticilor din Gaza, relatează Reuters. O navă de război americană s-a luptat cu un grup de persoane înarmate care au capturat un vapor cu marfă în apele din Orientul Mijlociu. Bărbaţii înarmaţi au fost prinşi, au anunţat oficialii americani, potrivit Sky News.

UPDATE Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, a cerut, luni, prelungirea armistițiului dintre Israel și grupul islamist palestinian Hamas, avertizând asupra riscurilor extinderii conflictului din Orientul Mijlociu. Jens Stoltenberg a atras atenția că lumea trece prin ”cea mai periculoasă” perioadă din ultimele decenii, în contextul ”intensificării competiției mondiale” și al războaielor din Ucraina și din Orientul Mijlociu.

UPDATE Şeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a chemat luni la prelungirea armistiţiului în Fâşia Gaza, care se încheie marţi, pentru ca acesta să devină „durabil” şi să permită progresul către „o soluţie politică” a conflictului, informează France Presse, citată de Agerpres.

UPDATE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a alăturat cauzei pentru o încetare a focului în Gaza, pentru a se continua procesul de eliberare a ostaticilor. Autoritatea Palestiniană a declarat că toţi cei implicaţi – Qatar, Egipt, Statele Unite şi Uniunea Europeană – vor acţiona pentru obţinerea unei prelungiri.

UPDATE Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat că Hamas a primit opţiunea de a prelungi armistiţiul, potrivit Sky News.

UPDATE Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a cerut Israelului să nu „recolonizeze” Fâşia Gaza, afirmând că atât palestinienii cât şi israelienii au un „drept egal şi legitim asupra aceluiaşi pământ”, potrivit agenţiei de presă Reuters.

UPDATE Iranul a cerut luni un armistiţiu permanent în războiul dintre Israel şi mişcarea teroristă palestiniană Hamas pentru a se garanta că „crimele” israeliene din Fâşia Gaza „încetează complet”, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Armistiţiul dintre Israel şi Hamas, care a dus la eliberarea de ostatici, prizonieri şi ajutoare de urgenţă în Fâşia Gaza, intră luni în a patra şi ultima zi, pe fondul discuţiilor pentru prelungirea acestuia, relatează AFP, citată de News.ro. În noaptea de duminică spre luni, Hamas a afirmat într-un comunicat de presă că „încearcă să prelungească armistiţiul dincolo de cele patru zile” cu scopul de a „creşte numărul de prizonieri eliberaţi”, aşa cum prevede acordul. O sursă apropiată de Hamas a declarat pentru AFP că mişcarea palestiniană i-a „informat pe mediatori” că este în favoarea unei prelungiri de „două până la patru zile”.

UPDATE Un autobuz care transporta adolescenţi palestinieni eliberaţi din închisorile israeliene a ajuns în centrul oraşului Ramallah din Cisiordania duminică seara, potrivit CNN.

UPDATE Oficiali americani au declarat pentru Reuters că un petrolier cu legături cu Israelul, care a fost capturat de rebelii yemeniţi, a fost eliberat de o navă de război americană şi este acum în siguranţă, transmite News.ro.

UPDATE Cel de-al treilea grup de ostatici eliberați de Hamas a ajuns duminică seară în Israel. Între ei și un cetățean rus, pe care teroriștii spun că l-au eliberat în semn de apreciere față de poziția Rusiei cu privire la cauza Palestinei.

UPDATE Elon Musk, acuzat de grupurile de apărare a drepturilor civile că a amplificat ura împotriva evreilor pe platforma sa de socializare X, se va întâlni luni cu preşedintele israelian Isaac Herzog şi cu israelieni ale căror rude au fost duse ca ostatici de Hamas în Gaza, relatează Reuters.

UPDATE Un al treilea schimb de ostatici și prizonieri între Hamas și Israel a avut loc, duminică seara, în timp ce Statele Unite și-au exprimat speranța că armistițiul fragil de patru zile din Gaza se va prelungi după azi, deși Israelul a indicat că operațiunile militare sunt departe de a se încheia, notează Adevărul.

Președintele american, Donald Trump urmează să facă, astăzi, un anunț important privind Rusia. Între timp, acesta a declarat pentru presă ca va trimite în Ucraina sisteme de apărare de tip Patriot. „Trump este foarte supărat pe Putin. Anunțul său va fi foarte agresiv”, a declarat senatorul Lindsey Graham pentru agenția de presă. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că a avut o discuție „productivă” cu reprezentantul SUA Keith Kellogg la Kiev și o conversație despre „calea spre pace și ce putem face pentru a ajunge mai repede acolo”.

Între timp, Rusia susține că Ucraina a atacat un centru de instruire al centralei nucleare de la Zaporojie, aflate sub ocupație. Pe de altă parte, zeci de atacuri ale militarilor ruși asupra regiunii Sumî s-au soldat cu cinci morţi și mai mulți răniți. În context, sursele publicației Axios au declarat că Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump că pregătește o nouă ofensivă împotriva Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat luni că Iulia Svirydenko este viitorul prim-ministru al Ucrainei, lansând în același timp și o remaniere guvernamentală. Totodată, NATO cere o coordonare mai strânsă cu Uniunea Europeană în industria de apărare şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina.

UPDATE Președintele SUA a declarat lună că Statele Unite vor impune Rusiei „tarife foarte dure” în termen de 50 de zile dacă nu se ajunge la un acord de pace cu Ucraina. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează G4media.ro. Trump a spus că este „foarte nemulțumit” de acțiunile Rusiei în timpul războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avut o întrevedere cu generalul Keith Kellogg, reprezentant special al președintelui Statelor Unite ale Americii, care a sosit, luni, într-o vizită de o săptămână la Kiev. „M-am întâlnit cu generalul Keith Kellogg, reprezentant special al președintelui SUA. Am purtat o discuție productivă. Am abordat pașii concreți pe care îi putem face împreună pentru a apropia pacea: întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei, producția comună și achizițiile de armament în cooperare cu Europa. Desigur, am discutat și despre sancțiunile împotriva Rusiei și a celor care o sprijină. Contăm pe leadershipul Statelor Unite, deoarece este evident că Moscova nu se va opri, decât dacă ambițiile sale neadecvate vor fi stopate cu forța”, a transmis Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean i-a mulțumit lui Kellogg pentru vizita în Ucraina.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Moscova este pregătită să participe la a treia rundă de negocieri cu Ucraina, menționând totodată că Rusia încă așteaptă propuneri concrete privind momentul desfășurării discuțiilor, informează Baha. În plus, Peskov a afirmat că Rusia are în vedere că Statele Unite continuă să furnizeze arme Ucrainei, deși nu a precizat în ce măsură acest lucru va influența poziția Moscovei în negocieri. „S-a vorbit mult despre costurile ridicate și alte aspecte; acum se pare că aceste livrări vor fi plătite de Europa”, a spus el. Peskov a comentat și tensiunile cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în zona Mării Baltice, acuzând țările europene riverane că adoptă „politici agresive”. El a calificat exercițiile militare din Estonia, care implică muniție de război, drept o tentativă de „escaladare”, notează Mediafax.

UPDATE Poliția de frontieră din Finlanda a declanșat o anchetă privind un bărbat care a cerut azil după ce intrase ilegal în această ţară pe la frontiera rusă şi care, potrivit media locale, ar fi fost mai demult membru al grupului rus de mercenari Wagner, informează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni după-amiaza că a decis înlocuirea din funcție a premierului Denis Șmîhal, cea mai importantă remaniere a guvernului ucrainean de la începutul invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, relatează Reuters. „Am sugerat ca Iulia Svîrîdenko să conducă guvernul Ucrainei și să îi actualizeze semnificativ activitatea. Aștept cu nerăbdare să prezint programul de acțiune al noului guvern în viitorul apropiat”, a declarat Zelenski după o întâlnire pe care a avut-o cu Svîrîdenko. De profesie economistă, aceasta a ocupat funcția de prim-vicepremier al Ucrainei și ministru pentru Dezvoltare Economică și Comerț din noiembrie 2021, scrie HotNews.

UPDATE Pe mai multe canale de Telegram și conturi de TikTok afiliate grupărilor pro-ruse au apărut, în ultimele zile, informații potrivit cărora 10 soldați și ofițeri ai Armatei Naționale s-ar fi aflat în Ucraina. Ministerul Apărării dezminte aceste afirmații și le califică drept un fals intenționat. Potrivit unui comunicat oficial, autorii acestor mesaje pretind că patru dintre militari ar fi decedat, iar alți doi ar fi fost răniți în urma unui atac al forțelor ruse. „Această narațiune este un fals evident, răspândit intenționat cu scopul de a induce panică, de a submina încrederea în conducerea statului și de a genera confuzie într-un context preelectoral”, se arată în comunicat. Potrivit autorităților, niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în afara Republicii Moldova. 

UPDATE SUA și-ar putea schimba în curând cursul politicii lor față de Rusia, a declarat duminică senatorul republican Lindsey Graham pentru CBS. „Ne apropiem de un punct de cotitură în ceea ce privește invazia Rusiei în Ucraina”, a afirmat el. De luni de zile, Donald Trump a încercat să-l aducă la masa negocierilor pe Vladimir Putin, a amintit Graham. „A lăsat ușa deschisă în ceea ce privește Rusia. Acea ușă este pe cale să se închidă”, a adăugat el. Graham a subliniat că există sprijin în Senat în favoarea impunerii unor sancțiuni împotriva Moscovei și a altor țări care cumpără produse rusești și, prin urmare, „susțin mașinăria de război a lui Putin”. Senatorul a indicat că în Congres se discută despre un pachet care i-ar permite lui Trump să impună tarife de 500% oricărei țări care ajută Moscova, numind China, India și Brazilia ca țări care cumpără produse petroliere și alte mărfuri din Rusia. Graham a descris demersul ca pe un „baros” pe care Trump l-ar putea folosi pentru a pune capăt războiului din Ucraina, scrie Spotmedia.

UPDATE În ultimele șase luni, s-a mizat greșit pe ideea că o negociere condusă de SUA și Marea Britanie ar putea duce la o încetare a focului. Însă realitatea din teren contrazice acest optimism, scrie The Guardian. Un nou atac terestru rusesc se desfășoară în zona Velîkyi Burluk, la est de Harkov, iar bombardamentele asupra orașelor ucrainene au atins cote record, iar fostul ministru al apărării din Ucraina, Andriî Zagorodnîuk, propune o neutralizare strategică. Aceasta presupune o apărare activă și permanentă care să împiedice forțele ruse să avanseze sau să destabilizeze viața politică și economică a Ucrainei. Abordarea implică extinderea operațiunilor cu drone FPV la distanțe de până la 100 km, creând o zonă de excludere eficientă pentru trupele ruse. Pe mare, această strategie a dat deja rezultate: flota rusă din Marea Neagră a fost „înfrântă funcțional”, iar Ucraina a reușit să redeschidă unilateral coridorul de export pentru cereale din Odesa în 2023, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții patru rachete ghidate sol-aer S-300/400, precum și 136 de drone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au doborât 61 de drone în nordul, estul și centrul țării, iar 47 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar sau au fost bruiate. 28 de drone au lovit în zece locuri, iar în patru locuri au căzut resturi ale dronelor distruse, scrie Spotmedia.

UPDATE Şeful Statului Major General al Armatei Ruse, generalul Valeri Gherasimov, a inspectat grupul „Centru” al forţelor ruse care luptă în zona Pokrovsk din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Moscova, relatează Reuters.

UPDATE NATO „se pregătește activ” să folosească Republica Moldova drept „berbec” într-un posibil conflict armat cu Rusia, susține un comunicat remis luni de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), citat de TASS. Comunicatul remis luni de SVR vine în contextul în care în ultimele luni presa, dar și oficiali din Republica Moldova, au avertizat în mod repetat că Moscova a lansat o amplă campanie de dezinformare și influențare a alegerilor parlamentare ce vor fi organizate de Chișinău în data de 28 septembrie a acestui an, scrie HotNews.

UPDATE Belarus a doborât o dronă rusească în spațiul său aerian în timpul unui atac asupra Ucrainei în weekend, a declarat luni o sursă din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) pentru Kyiv Independent. Potrivit acesteia, cel puțin trei zburau deasupra țării în acel moment. Un elicopter Mi-24 din Belarus, aflat într-o „misiune de control al spațiului aerian”, a detectat și distrus una dintre drone. „Se pare că epava (dronei) doborâte a căzut în regiunea Homel”, a adăugat sursa, scrie Spotmedia.

UPDATE Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov (66 de ani), este suspectat că are o amantă în vârstă de 23 de ani, care a publicat recent fotografii dintr-o călătorie efectuată într-o bază aeriană secretă a armatei ruse. Cazul a ajuns în atenția Dumei de Stat, relatează Obozrevatel, The Insider și RTVi, precum și alte publicații din Ucraina și din Rusia. Maria Șalaeva (23 de ani), prezentantă fie o „bloggeriță din Ekaterinburg”, fie o „escortă”, în funcție de publicație, pro sau anti-Kremlin, l-ar însoți pe Andrei Belousov în călătorii cu avionul la obiective strategice din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armate ucrainene vor continua să elimine ocupanții și să facă tot posibilul pentru a muta războiul pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit preşedintelui, Ucraina pregătește noi lovituri pe distanțe lungi, scrie Rador. „Unitățile noastre vor continua să distrugă ocupantul și să facă tot posibilul pentru a muta războiul pe teritoriul Rusiei. Pregătim noile noastre lovituri cu rază lungă” – a declarat șeful statului. Zelenski a adăugat că Ucraina va răspunde dur la fiecare lovitură rusească asupra ucrainenilor. „Comandantul-şef (Oleksandr Sîrski – n.r.) a raportat despre distrugerea absolut justificată a ucigașilor ruși care au luat viața unui băiețel de un an din regiunea Herson” – a precizat Volodimir Zelenski. 

UPDATE Suedia își intensifică sprijinul militar acordat Ucrainei prin livrarea de noi tunuri autopropulsate Archer, renumite pentru eficacitatea și desfășurarea lor rapidă, potrivit Rador. Potrivit ministrului, aceste noi tunuri s-au dovedit foarte eficiente încă de la prima lor sosire în Ucraina, în ianuarie 2023. Utilizarea lor sporită necesită acum „tunuri noi”. Acestea sunt produse de o filială suedeză a gigantului armament BAE Systems. Raza lor de acțiune, de cel puțin treizeci de kilometri, poate ajunge, cu anumite proiectile, la cincizeci de kilometri. United24, o altă instituție media importantă din domeniul armamentului care acoperă războiul din Ucraina, îl numește „coșmarul rușilor”. 

UPDATE Într-un moment de criză profundă, cu armata rusă avansând constant în est și sub tirul continuu al bombardamentelor aeriene, Ucraina privește din nou spre Washington. Speranța ar putea veni de acolo.  Trei ani și jumătate de război au epuizat resursele Kievului, dar nu și așteptările. Trump a anunțat că va face luni un „anunț major” în privința Rusiei, exprimându-și totodată „frustrarea și dezamăgirea” față de ezitările Moscovei în procesul de pace. Totuși, după cum remarcă o analiză amplă a publicației The Kyiv Independent, dacă acest anunț nu va include un pachet substanțial de ajutor militar sau sancțiuni severe împotriva Kremlinului, impactul asupra războiului va fi minim. Pentru Ucraina, miza este vitală, iar relația cu Washingtonul este un echilibru fragil, greu de menținut, dar imposibil de rupt.

UPDATE Investitorii americani relansează un terminal cheie pentru exportul de cereale din Ucraina, după ce au preluat controlul de la presupuși fraudatori, într-un test al capacității Kievului de a atrage capital pentru a-și reconstrui economia în al patrulea an de război, informează Financial Times, scrie Digi24.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat duminică cheltuieli militare suplimentare de 6,5 miliarde de euro în următorii doi ani din cauza amenințărilor noi și fără precedent, de la Rusia la proliferarea nucleară, teroriști și atacuri online, scrie AP News. Liderul francez a prezentat planurile de cheltuieli într-un discurs amplu în care a solicitat intensificarea eforturilor pentru protejarea Europei și sprijinirea Ucrainei în războiul său împotriva invaziei la scară largă a Rusiei. El a declarat că Franța va urmări să cheltuiască 64 de miliarde de euro în cheltuieli anuale pentru apărare în 2027, ultimul an al celui de-al doilea mandat al său. Aceasta ar fi dublul cheltuielilor anuale de 32 de miliarde de euro când a devenit președinte în 2017. „Din 1945, libertatea nu a fost niciodată atât de amenințată și niciodată atât de grav”, a spus Macron în tradiționalul discurs al președintelui francez adresat militarilor în ajunul sărbătorii naționale Ziua Bastiliei. „Trăim o revenire la faptul unei amenințări nucleare și o proliferare a conflictelor majore”. „Pentru a fi liberi în această lume, trebuie să fim temuți. Pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici”, a spus el.

UPDATE Președintele american Donald Trump și-a anunțat intenția de a trimite sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra teritoriului ucrainean. Trump a precizat că rachetele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei, fără a menționa însă câte unități vor fi livrate, scrie Adevărul. Potrivit liderului de la Washington, costul acestora va fi acoperit integral de Uniunea Europeană.

UPDATE Președintele american Donald Trump va anunța luni un nou plan de furnizare de arme Ucrainei, iar acest plan va include nu numai sisteme antiaeriene, ci și arme ofensive, transmite, citând surse anonime informate, site-ul  Axios, citat de BBC. „Două surse au declarat pentru Axios că au motive să creadă că planul va include rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea atinge ținte aflate adânc în interiorul Rusiei, inclusiv Moscova, deși niciuna nu avea informații despre vreo decizie finală”, scrie Axios . „Putin l-a enervat foarte tare pe Trump. Declarația sa de mâine va fi foarte asertivă”, citează ziarul declarația senatorului republican Lindsey Graham. Axios a aflat că noul plan va fi anunțat la o întâlnire între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin l-a avertizat pe președintele american Donald Trump, în timpul conversației telefonice purtate pe 3 iulie, că pune la cale o nouă ofensivă împotriva Ucrainei, care ar putea fi declanșată în cel mult 60 de zile, dezvăluie Axios, care citează o sursă familiarizată cu această discuție. Potrivit sursei citate de Axios, Putin i-a transmis în mod clar lui Trump că intenționează să intensifice și mai mult războiul său împotriva Ucrainei. Scopul liderului de la Kremlin este ca armata rusă să ajungă la granițele administrative ale regiunilor ucrainene considerate ca fiind anexate la Rusia.

UPDATE Orașul ucrainean Harkiv a fost, din nou, ținta unui atac cu drone de tip kamikaze, în noaptea de duminică spre luni. Potrivit primarului Ihor Terehov, atacul a avut loc în cartierul Nemişliansk, unde o dronă rusească a lovit carosabilul. Terehov a precizat că, potrivit informațiilor preliminare, ar fi vorba despre o dronă de tip Molnia, însă tipul exact al aparatului este în curs de identificare, potrivit Rador.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut ideea cenzurii militare și susține că unii exagerează materiale cu conținut patriotic.„Într-adevăr, în acest sens, a avut loc o transformare puternică pe parcursul a doar trei ani în Rusia. Numărul de materiale cu conținut patriotic sau cu aspirații patriotice este foarte mare. Unii chiar exagerează, dar vor exista mereu și unii cărora li se poate aplica proverbul „învață-l pe nebun să se roage la Dumnezeu”, a declarat Peskov, comentând afirmația că o agendă patriotică pozitivă a început recent să domine în mass-media din Rusia. Peskov a recunoscut că în Rusia există o „cenzură militară”, care ar putea fi menținută pe termen nedeterminat. El spune că suprimarea informațiilor critice la adresa regimului este o „acțiune justificată” și a recunoscut că este o „măsură fără precedent” asupra mass-media, notează Ziare.com.

UPDATE Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a sosit luni la Kiev pentru a discuta despre securitate și sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat șeful administrației prezidențiale ucrainene, citat de Reuters. „Apărarea, consolidarea securității, armamentul, sancțiunile, protejarea poporului nostru, consolidarea cooperării între Ucraina și Statele Unite, sunt multe subiecte de discutat”, a scris Andriy Yermak pe aplicația de mesagerie Telegram.

UPDATE Administrația Militară Regională Sumî raportează că, în intervalul 13-14 iulie, forțele armate ruse au lansat peste 90 de atacuri asupra regiunii, vizând 32 de localități din 14 comunități teritoriale. Zecile de atacuri ale Rusiei asupra regiunii s-au soldat cu cinci morţi și mai mulți răniți, notează Rador.

UPDATE Trei drone ucrainene au atacat, duminică seara, un centru de instruire al centralei nucleare de la Zaporojie, a anunțat luni administrația rusă instalată la centrala controlată de Rusia în Ucraina. „Inamicul a folosit trei vehicule aeriene fără pilot”, a transmis administrația rusă pe canalul său de Telegram. A mai fost menționat faptul că nu au fost raportate pagube critice în urma atacului, conform Reuters, citat de Adevărul. Sursa citată precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile furnizate de autoritățile ruse.

UPDATE Jurnaliștii de la „The New York Times” au publicat recent un amplu reportaj realizat în orașul Sudja, din regiunea rusă Kursk, în zone recucerite de forțele rusești după una dintre cele mai importante incursiuni ucrainene de la începutul războiului din 2022. Articolul semnat de jurnalista Nanna Heitmann a fost întâmpinat cu dezaprobare de autoritățile de la Kiev, care acuză ziarul american că „relatează alături de criminalii de război ruși”, potrivit Adevărul.

UPDATE Danemarca va oferi șapte milioane de milioane de euro în următorii patru ani pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Acest lucru a fost anunțat de ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său moldovean, Anatolie Nosatîi, în timpul vizitei sale la Chișinău.

UPDATE Armata ucraineană va fi capabilă să oprească operațiunile ofensive ale armatei ruse datorită noilor capabilități ale armelor anti-drone, relatează focus.ua și Forbes. Potrivit celor două publicații, este vorba de un cartuș special de calibrul 4,56 mm care se descompune în 4-5 bile în zbor și poate neutraliza dronele rusești. Odată ce aceste cartușe vor intra în acțiune, rușilor le va fi mai dificil să spioneze pozițiile ucrainene și să efectueze atacuri. Compatibile cu puștile de asalt obișnuite ale armatei ucrainene, aceste cartușe anti-drone sunt așteptate cu nerăbdare, în condițiile în care invadatorii operează pe câmpul de luptă cu un număr mare de drone și grupuri mici de asalt.