Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane, cu faţete uneori controversate, secretar de stat sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford, a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani, a anunţat organizaţia sa miercuri, într-un comunicat de presă, transmit AFP și Agerpres.
Un jucător cheie în diplomaţia mondială în perioada războiului rece, Henry Kissinger „a murit astăzi, în casa sa din Connecticut”, conform sursei citate.
Evreu german născut pe 27 mai 1923 în Bavaria, un bărbat cu o voce gravă şi un puternic accent german, el a continuat să fie faimos şi o voce influentă timp de decenii după ce şi-a părăsit responsabilităţile în planul afacerilor internaţionale.
Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui profesor de şcoală, s-a alăturat contra-spionajului militar şi armatei americane, după care a urmat studii strălucitoare la Harvard, unde a şi predat.
Recunoscut după ramele groase ale ochelarilor, s-a impus ca un chip al diplomaţiei globale atunci când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă în 1969 în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat.
A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas maestru al diplomaţiei sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul în relaţia cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972.
Iniţiind apropierea de Moscova şi Beijing în anii 1970, acest laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi, desigur, războiul din Vietnam.
A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus în 1973 Premiul Nobel pentru Pace cu nord-vietnamezul, unul dintre cele mai controversate din istoria decernării acestei distincţii.
Fără Kissinger, America a pierdut „una dintre cele mai ascultate voci ale sale în politica externă”, a reacţionat fostul preşedinte republican George W. Bush.
Faptul că un astfel de om, un refugiat din Germania nazistă, a putut deveni şef al diplomaţiei americane “vorbeşte atât despre măreţia sa, cât şi despre măreţia Americii”, a adăugat fostul preşedinte republican într-un comunicat de presă.
