01 decembrie 2023, ora 18:00

O melodie interpretată de regretații artiști Ștefan Petrache și Valentin Dînga, a devenit coloana sonoră a unui serial din Rusia, lansat pe ecrane în octombrie 2023. Este vorba de pelicula „Bizon”, un serial format din 14 serii, regizat de Serghei Cekalov și care îl are în rol principal pe actorul Serghei Bezrukov. Melodia „Мы расстались”, interpretată de muzicieni, a fost lansată în 1970, când cei doi făceau parte din renumitul ansamblu „Поющие гитары”. Deși, oficial melodia fusese lansată cu titlul în limba rusă, ceea ce în traducere înseamnă „Ne-am despărțit”, cântecul este interpretat pe versuri în limba română.

În serial, cântecul răsună de mai multe ori pe parcursul desfășurării acțiunii, și este o creație semnată de compozitorul Valentin Dînga.

Acțiunea din serial are loc la Moscova în 1974, perioada de conducere a lui Leonid Brejnev. Pelicula este un serial detectiv, ce are la bază omorul unui model sovietic, găsită strangulată în Casa de Modă din capitala URSS. 

Contrabandă cu bijuterii, livrări de accesorii pentru producția subterană a unei fabrici de țesut și tinere modele ale Casei de Modă, care sunt integrate de către un administrator în spatele persoanelor ce colaborează cu KGB. Toate aceste „afaceri negre” care se făceau la mijlocul anilor '70 încearcă a fi descoperite de către un anchetator, Kirill Bessonov, rolul căruia îl joacă Serghei Bezrukov. 

Pentru a reda atmosfera acelor ani, au fost alese melodii autentice perioadei de atunci, și anume cântece din repertoriul lui Vladimir Vîsoțkii, Maia Kristalinskaia, dar și a grupei „Poiușie Ghitarî”.

Ștefan Petrache și Valentin Dînga au fost unii dintre soliștii formației „Poiușie Ghitarî”, iar pe parcursul anilor au lansat în cadrul ansamblului zeci de melodii, inclusiv în limba română. În această perioadă au apărut primele cântece semnate de Valentin Dînga: „Zamok na peske” (Castelul pe nisip), „Osenii peizaj” (Peisajul de toamnă), „Mî rasstalisi” (Ne-am despărțit). 

Ansamblul vocal și instrumental sovietic „Poiușie Ghitarî” a fost popular la începutul anilor 1970. Cele mai faimoase cântece din aceste zile sunt „Синяя песня»”(Синий иней) și „Песенка велосипедистов”. Formația a fost una dintre primele grupuri profesionale din istoria muzicii populare rusești, care și-a dat numele întregului gen ca fiind VIA și a servit drept model pentru numeroși succesori și imitatori.

Ștefan Petrache s-a născut pe 8 mai 1949, în localitatea Vînători, raionul Nisporeni, Republica Moldova și a decedat pe 13 ianuarie 2020, în Republica Moldova. A fost un interpret de muzică ușoară din Republica Moldova, cunoscut pentru activitatea ca vocalist al formațiilor „Noroc”, „Plai” etc. A fost solist al Orchestrei de estradă și simfonică a TeleRadio Moldova (1974-1975), al formațiilor vocal-instrumentale „Orizont” (1977) și „Contemporanul” (1978-1981), după care a condus formația „Plai” (1982-1987). Între anii 1988-1990, Ștefan Petrache a activat ca solist în formația de propagare a muzicii a Filarmonicii de Stat din Chișinău. Artistul a înregistrat multe piese muzicale populare în Republica Moldova, cum ar fi: Eu vin, Adevăruri, Și dacă ramuri bat în geam, În august, Chemarea casei părintești. A petrecut pe scenă și în turnee 32 de ani din viața sa.

Ștefan Petrache a primit următoarele premii și distincții: Titlul onorific Artist Emerit (1986), Medalia „Meritul Civic” (1993), Ordinul „Gloria Muncii” (2001), Ordinul Republicii (2014).

Valentin Dînga s-a născut la data pe 14 iulie 1951, în satul Mîndrești, raionul Telenești și a decedat pe 27 februarie 2014, la București. A absolvit studii de muzică la Institutul de Arte din Chișinău (1982-1987). S-a remarcat ca autor de muzică pentru filme, spectacole de teatru, cântece devenite șlagăre. A debutat în cinematografie în anul 1974 la studioul „Telefilm-Chișinău”, compunând muzica pentru documentarul „Orașul meu, Chișinău”. El a compus muzica pentru un număr mare de filme documentare, de ficțiune și de animație. A făcut parte din mai multe jurii muzicale: finala națională a Concursului „Eurovision”, „Steaua Chișinăului- 2003” etc. În anul 1991 a obținut titlul de Maestru în artă.

De asemenea, în anul 1984, a primit două Diplome pentru muzică originală de film documentar la Festivalul Republican de Filme Cocostârcul de argint pentru filmele Fântânarii și Moldova, casă părintească. Valentin Dânga este autorul aranjamentului muzical al imnului Republicii Moldova din anul 1995 (poezia Limba Noastră de Alexei Mateevici), a cărui muzică este compusă de către Alexandru Cristea.

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.