/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1397: Negocieri la Florida, record de spionaj și lovituri în Crimeea. Putin, gata de întâlnire cu Macron

social

Ajutoare cu ghinion pentru agricultori! Mai mulți primari riscă demisia, pentru că au semnat acte în conflict de interese

12 martie 2023, ora 22:33

Stela Mihailovici

Investigația de astăzi este despre cum intenția autorităților centrale de a oferi ajutor agricultorilor afecați de seceta din 2020 s-a sfârșit cu dosare penale și anchete la ANI. Mai mulți primari, un vicepreședinte de raion și consilieri riscă să își piardă mandatele. Iar agricultorii vizați ar putea fi obligați să restituie banii pe care i-au primit de la stat, ceea ce le-ar pune afacerile în dificultate.

Culmea este că cei care au primit banii aveau dreptul să îi ceară. Problema e că deciziile de acordare a ajutoarelor, formal, au fost luate de rude apropiate oamenilor de afaceri. Soții, frați, fii, care dețin funcții publice s-au aflat în conflict de interese.

Zeci de percheziții simultane cu mascați au zdruncinat la începutul acestui an liniștea în mai multe localități din Nordul și Centrul republicii. Operațiunea, una dintre cele mai mari din ultimii ani, a vizat funcționari din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, primari și consilieri locali, dar și mai mulți agricultori. Descinderile urmate de rețineri au vizat o schemă complexă de fraudare a subvențiilor oferite agricultorilor de stat. Au fost inițiate 26 de cauze penale, iar prejudiciul total se ridică la zeci de milioane de lei.

„Am depistat o schemă prin care 10% din fondurile oferite contrar prevederilor legale erau transferate prin diferite mijloace sau forme ascunse către funcționari din cadrul AIPA prin intermediul persoanelor interpuse. Aceste sume ajungeau până la 150 de mii de lei per contract de subvenționare”, declara pe 24 ianuarie curent directorul CNA, Iulian Rusu.

Nereguli depistate de auditul Curții de Conturi

Acțiunile oamenilor legii au coincis practic cu publicarea unui raport de audit al Curții de Conturi care de asemenea a scos la iveală nereguli admise la repartizarea ajutoarelor pentru agricultori. În acest caz fiind vorba despre despăgubirea agricultorilor urmare a calamităților naturale din 2020. Auditul a constatat că 58 de dosare acceptate de AIPA ce conțin acte semnate în conflict de interese.

Mai mulți aleși locali au făcut parte din comisiile care au stabilit pagubele pentru agricultori, în timp ce chiar ei sau rude apropiate lor sunt beneficiari ai întreprinderilor agricole care au primit ajutorul de la stat. Valoarea ajutorului obținut de agricultori în astfel de circumstanțe depășește 13 milioane de lei, potrivit auditului.

Curtea de Conturi cere autorităților responsabile să întoarcă în bugetul de stat banii oferiți cu încălcarea legii. Agricultorii susțin însă că ar fi grav dacă vor fi obligați să restituie ajutorul primit.

Totodată, aleșii locali care au admis conflicte de interese declară că au făcut-o involuntar și din grabă. Aceștia riscă să rămână fără funcții, după ce pe numele lor au fost inițiate controale de către Autoritatea Națională de Integritate. Un consilier local chiar recent a fost lipsit de mandat.

Controale inițiate la sesizarea SIS

Primele patru acte de constatare a conflictelor de interese admise la împărțirea ajutoarelor pentru agricultorii afectați de seceta anului 2020 au fost emise cu un an urmă. Controalele au fost pornite de ANI la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Valoarea ajutoarelor repartizate de AIPA în acele cazuri depășesc 8 milioane de lei. Istoriile analizate de Cutia Neagră însă nu pot fi tratate fără echivoc.

Întreprinderea Farlad-Agro din satul Fârlădeni, raionul Căușeni, a primit ajutor în valoare totală de 1,4 milioane de lei. Peste un milion de lei au constituit compensațiile acordate de stat pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale asupra recoltei. Alte 167 de mii de lei au provenit din ajutorul oferit de Guvernul Federației Ruse pentru compensarea prejudiciului cauzat de secetă la cultura porumbului. Potrivit dosarului aprobat de AIPA, Farlad-Agro a avut 630 de hectare de teren cultivat, fiind afectată întreaga suprafața. Întreprinderea a mai primit peste 10 tone de motorină din donația făcută de Guvernul României, costul carburantului fiind evaluat la 141 de mii de lei.

Consilier local și coproprietar de întreprindere agricolă, delegat în comisia care a estimat pagubele

Administrator al Farlad-Agro și cofondator al firmei cu o cotă de 25% este Oleg Malîi, consilier în comuna Fârlădeni și în Consiliul Raional Căușeni.

Oleg Malîi a făcut parte din Comisia locală care a inspectat terenurile agricultorilor și a semnat actele de constatare a pagubelor cauzate de seceta din 2020. Deși se afla în conflict evident de interese, consilierul local a fost inclus în Comisie alături de alți 4 membri.

Pe Oleg Malîi nu l-am găsit la sediul firmei sale în ziua în care am realizat filmările la Fârlădeni. Contactat telefonic, acesta ne-a spus că se află la Chișinău, dar nu are timp să se întâlnească cu echipa Cutiei Negre pentru interviu. În zilele următoare nu a mai răspuns la telefon și nici la mesaje.

Oleg Malîi: - Sunt la Chișinău la moment.

Reporter TV8: - Dar când vă întoarceți?

Oleg Malîi: - Când hotărăsc toate întrebările.

Reporter TV8: - Dar ne putem întâlni la Chișinău ?

Oleg Malîi: - Eu am mai multe programate pe ziua de azi. Am întâlniri mai multe, când o să mă eliberez.

Alesul local a încălcat regulile stabilite clar de autorități. În toate cele trei hotărâri de Guvern ce vizau acordarea compensațiilor și ajutorului umanitar oferit agricultorilor, era scris negru pe alb că: „în cazul în care unul dintre colaboratorii autorităților este în conflict de interese în procesul de luare de decizii, acesta urmează să declare conflictul și să fie înlocuit”.

Primarul satului Fârlădeni recunoaște că el a propus includerea lui Oleg Malîi în Comisia locală de constatare a pagubelor pentru agricultori. Asta chiar dacă știa că acesta este beneficiar al unei întreprinderi agricole ce urma să obțină ajutor de la stat. Totuși, Sergiu Vengher susține că nu s-a gândit atunci că ar comite o ilegalitate.

SERGIU VENGHER, primar s. Fârlădeni: „Când am elaborat listele cu evaluarea pagubelor pricinuite de secetă ni s-a sugerat de la Direcția agricolă Căușeni că ar fi bine să fie membri din comisie și oameni care prelucrează pământul, adică marii lideri de pământuri. Nu ne-am gândit sub nicio formă că dl Malîi poate deveni parte a conflictului de interes, l-am inclus în lista dată și din păcate s-a dovedit că este un conflict de interes, dar nu s-a făcut voluntar. Vă spun cu toată răspunderea”.

În februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a constatat conflictul de interese admis de Oleg Malîi. Ca sancțiune, inspectorul de integritate a cerut revocarea mandatelor de consilier deținute de Malîi atât în Consiliul Comunal Fârlădeni, cât și în Consiliul Raional Căușeni. Actul ANI a fost contestat în instanța de judecată, dar Oleg Malîi a pierdut procesul, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție.

Primăriță aflată în conflict de interese

În nordul R. Moldova auditorii Curții de Conturi au identificat cele mai multe cazuri de existență a unor conflicte de interese la semnarea actelor de constatare a pagubelor provocate de secetă. De exemplu, în raionul Dondușeni, în cazul a 18 dosare depuse la AIPA de agricultori există suspiciuni de încălcare a legii privind conflictele de interese. Iar în raionul Drochia au fost semnalate 14 astfel de cazuri.

Un conflict de interese admis în satul Climăuți din raionul Dondușeni a fost identificat de ANI încă în aprilie anul trecut. În urma unui control s-a constatat că primărița Mariana Chiriac a fost președinta Comisiei pentru evaluarea pagubelor cauzate de secetă, iar întreprinderea agricolă conectată la familia sa a beneficiat de ajutoare.

SRL Climăuțanul-Agro este administrată de Alexei Chiriac, soțul primăriței din Climăuți, care este și coproprietar al firmei cu o cotă de 30%. Un alt acționar al firmei, Victor Chiriac, este fostul președinte al raionului Dondușeni.

Potrivit documentelor consultate de reporterul Cutiei Negre, AIPA a aprobat 4 dosare transmise de Climăuțanul-Agro și i-a oferit ajutor în valoare de 2,6 milioane de lei. În acte diferă însă suprafețele de teren indicate ca fiind prelucrate de această întreprindere agricolă și afectate de calamități.

În actul emis de ANI privind conflictul de interese comis de primăriță, scrie că au fost afectate 503 ha de culturi agricole ce aparțin Climăuțanul Agro. În raportul AIPA, cu privire la compensarea prejudiciului cauzat la cultura porumbului, în dreptul Climăuțanul-Agro figurează 821 de hectare de teren cultivat, întreaga suprafață fiind afectată. Într-un alt raport cu privire la cantitatea de motorină repartizată agricultorilor din donația făcută de Guvernul României este indicată o suprafață de 970 de hectare. În baza acestei cifre, Climăuțanul Agro a primit aproape 18 tone de motorină în valoare de 236 de mii de lei.

Directorul firmei, Alexei Chiriac, a evitat să vorbească cu echipa Cutiei NEGRE. În ziua în care am mers la Climăuți, agricultorul nu era în localitate. La telefon ne-a spus că se află la Bălți, dar a refuzat să ne ofere un interviu când i-am propus să ne întâlnim acolo.

Reporter TV8: - Poate ar fi posibil să ne întâlnim pentru 10 minute undeva în zonă, noi oricum ne întoarcem prin Bălți?

Alexei Chiriac: - Eu sunt ocupat acum. Nu am posibilitate. Îmi cer scuze. Sunt la niște întâlniri acolo stabilite.

Contactat în altă zi, acesta a motivat din nou că este ocupat și nu poate să ne răspundă la întrebări.

Reporter TV8: - E posibil câteva minute la telefon să discutăm?

Alexei Chiriac: - Nu. Acum sunt ocupat.

Reporter TV8: - Putem stabili o oră și o zi la care sunteți liber să discutăm?

Alexei Chiriac: - Când o să am liber o să vă sun, dar acum sunt ocupat. Sunt la o discuție ori nu-i clar?

Primărița satului Climăuți, Mariana Chiriac, declară că a admis conflictul de interese deoarece a acționat în grabă atunci când au fost calamitățile naturale. În plus, nici nu ar fi avut cine să o înlocuiască deoarece mai mulți consilieri locali sunt angajați la Climăuțanul-Agro și din această cauză ar fi refuzat să facă parte din comisie.

MARIANA CHIRIAC, primar s. Climăuți: „Fiindcă era primăvară, a fost o furtună, vânt care a măturat tot stratul de cernoziom. Primul strat a fost măturat complet. Au fost furtunile foarte mari și nouă ni s-a telefonat, chiar și scrisoare am primit de la Consiliul Raional timp de 72 de ore să facem toate actele și să trimitem la AIPA toate actele cu toate calamitățile care s-au întâmplat pe teritoriul satului. Am avut 12 cereri, printre care era și cea a agentului economic dat care avea cele mai multe hectare. Eu nu puteam să nu semnez. În satul nostru nu este viceprimar. Este doar primarul și consilierii. Fiindcă consilierii niciunul, tot erau în conflicte de interese, poartă aceeași familie, sunt nepoți, nu avea cine să fie președintele comisiei. – Deci dvs inițial ați avut acest gând că admiteți un conflict, dar nu ați avut alternativă? – Ca să înțelegeți a fost automat, pentru că aveam mai multe cereri. Eu pe urmă mi-am dat seama că am încălcat”.

Primărița respinge categoric suspiciunile că ar fi putut avantaja compania soțului său ca să obțină un ajutor mai mare de la stat.

MARIANA CHIRIAC, primar s. Climăuți: „A fost comisia de la Consiliul Raional și toți am fost în teritoriu. Am văzut câte pagube au fost. Au fost de la stările excepționale. Nu am fost eu o persoană singură. – Deci nu există riscuri că dvs ați fi influențat cumva? - Nu, absolut deloc”.

Cele 4 dosare aprobate de AIPA pentru acordarea ajutorului financiar pentru „Climăuțanul- Agro” au fost ridicate de ofițerii Centrului Anticorupție. Aceștia au în gestiune un dosar penal ce vizează compensațiile oferite de stat agricultorilor.

Am solicitat mai multe informații de la CNA despre cauza penală și motivele pentru care întreprinderea agricolă de la Climăuți este cercetată, dar nu am primit deocamdată un răspuns. Vom publica informațiile imediat ce vom recepționa răspunsul de la CNA.

Decizii total diferite la ANI

Deși cele două cazuri pe care le-am prezentat sunt similare, inspectorii de integritate care au constatat conflictele de interese au emis decizii total diferite. Pentru încălcarea legii, consilierul din Căușeni a fost lipsit de mandate, iar primărița din Climăuți nu a primit nicio sancțiune.

După actul de constatare al ANI și decizia Curții Supreme de Justiție, pe 23 ianuarie curent, Comisia Electorală Centrală a decis încetarea mandatelor de consilier ale lui Oleg Malîi atât în Consiliul Comunal Fârlădeni, cât și în Consiliul Raional Căușeni.

„O persoană compromisă în postura de consilier comunal este decăzută de dreptul de a exercita aceeași postură indiferent de nivel sau localitate”, au motivat membrii CEC ridicarea ambelor mandate de consilier ale lui Oleg Malîi.

Comisia Electorală a cerut de la consilii documentele necesare pentru a atribui mandatele următorilor candidați supleanți. Totodată, Autoritatea Națională de Integritate l-a inclus pe Oleg Malîi în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică. Sancțiunea a fost aplicată pentru o perioadă de doi ani, până la 19 ianuarie 2025.

În pofida sancțiunii, Oleg Malîi rămâne consilier în Fârlădeni. Primarul localității are o explicație.

SERGIU VENGHER, primar s. Fârlădeni: „Am fost anunțați de CEC. Dumnealui poate să participe la ședință, dar nu are drept de vot. Nu o să poată să voteze niciun proiect de decizie. Dumnealui, după cum am înțeles, o să atace în instanță. Nu este de acord cu faptul că i s-a ridicat mandatul. Până atunci, locul rămâne vacant, adică supleantul nu poate veni”.

În timp ce consilierul din Căușeni duce o luptă prin instanțe pentru a-și păstra mandatele, fotoliul de primar de Climăuți nu s-a clătinat deloc. Mariana Chiriac nu a primit nicio sancțiune după ce ANI a constatat conflictul de interese. Inspectorul de integritate care a examinat cazul nu a solicitat aplicarea de sancțiuni, motivând că alesul local este la prima abatere de la lege.

„Anterior, în privința subiectului nu au fost emise acte prin care să se constate încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Mai mult, în cadrul controlului nu s-a stabilit că au fost afectate anumite persoane sau au fost cauzate prejudicii materiale”, și-a motivat decizia inspectorul ANI.

Mariana Chiriac s-a ales doar cu o atenționare despre obligativitatea respectării regimului juridic al conflictelor de interese. Primărița nu a contestat actul ANI, dar spune că nu se ține de fotoliul de primar și putea fi sancționată dacă a încălcat legea.

MARIANA CHIRIAC, primar s. Climăuți: „ Nu este o problemă. Niciodată nu a fost o problemă să dețin acest post. O fac pentru oameni, dar știți cum… - Dvs ați fost singura care nu a contestat în judecată actul de constatare al ANI. – Am spus că dacă am încălcat, să mă pedepsească. Atât. - Dar veți candida la următoarele alegeri? - Nu cred, cu atâtea conflicte și atâtea probleme. Uneori vrei să faci, să lucrezi, să ajuți oamenii, dar până la urmă e conflict de interese sau ceva, dar scuzați-mă, în sat așa este, sunt rude tot satul și nu poți să excluzi”.

Deciziile inspectorilor de integritate nu pot fi revăzute

Șefa Inspectoratului de Integritate din cadrul ANI susține că inspectorii examinează fiecare caz individual, motivează actul de constatare și decid asupra sancțiunilor. În afară unei decizii a instanței de judecată actul emis nu poate fi revăzut sau anulat, chiar dacă există suspiciuni că legea nu a fost aplicată corect.

ALINA MUNTEANU, șefă Inspectoratul de Integritate ANI: „Într-un act de constatare inspectorul de integritate a decis ridicarea mandatului de consilier pentru încălcarea săvârșită. Celălalt inspector a constatat doar încălcarea fără a aplica careva sancțiuni din motiv că a luat în calcul daunele suportate, natura abaterii, impactul la nivel local și național. Actul de constatare emis ca rezultat al unui control poate fi contestat doar de către subiectul supus controlului și de către petiționar”.

În acest caz, petiționarul, adică Serviciul de Informații și Securitate, nu a contestat actul ANI în privința primăriței din Climăuți.

După ce auditul Curții de Conturi a scos la iveală și alte cazuri de admitere a unor conflicte de interese la împărțirea ajutoarelor celor afectați de seceta anului 2020, mai mulți aleși locali au ajuns în vizorul ANI, fiind inițiate controale în ianuarie și februarie curent.

ALINA MUNTEANU, șefă Inspectoratul de Integritate: „Autoritatea a inițiat 14 controale privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese. La moment sunt în examinare și cred că în scurt timp vom avea și actele de constatare”.

Mama primar, iar fiul vicepreședinte de raion. Ambii sunt cercetați de ANI

Printre cei care s-au pomenit recent cu proceduri de control la ANI se numără și vicepreședintele raionului Drochia împreună cu mama sa care este primar în satul Drochia. Ambii aleși locali au făcut parte din Comisiile care au constatat pagubele pentru agricultori, în timp ce două firme ale familiei erau printre beneficiarii de ajutor pentru culturile agricole compromise de secetă.

SRL Tehagrodas a depus la AIPA trei dosare și a primit ajutor în valoare totală de peste 800 de mii de lei. Potrivit rapoartelor Agenției, întreprinderea a avut o suprafață cultivată cu porumb de 120 de hectare, toată fiind afectată de secetă. Iar în actele emise de autorități care se referă la repartizarea motorinei donate de România este indicată o suprafață cultivată de aceeași firmă de aproape trei ori mai mare. Astfel, compania a primit gratuit 6 tone și jumătate de motorină.

SRL Tehagrodas a fost fondată și este administrată de Iurie Dascăl, soțul primăriței din satul Drochia, Vera Dascăl. Aceasta a fost șefa Comisiei care a constatat pagubele cauzate gospodăriilor agricole de calamitățile naturale.

Comisia a evaluat nu doar pierderile firmei soțului primăriței, dar și companiei agricole deținute de unul dintre fii săi - Gospodăria Țărănească Dascăl Eugeniu. Agricultorul a primit ajutor în valoare de peste 400 de mii de lei.

Primărița din Drochia susține ca și ceilalți aleși locali că nu s-a gândit atunci la conflict de interese, altfel ar fi renunțat la calitatea de membru al Comisiei care a inspectat terenurile agricultorilor păgubiți de secetă.

VERA DASCĂL, primar s. Drochia: „Când am devenit eu primar la primul mandat am format toate comisiile. La primul consiliu, pe 6 decembrie 2019, am format toate comisiile, inclusiv și Comisia Situații Excepționale și atunci consilierii au votat ca președinte la toate comisiile să fie primarul, fiindcă noi nu dispunem de viceprimari. Și atunci în 2020, cu seceta care a fost, ne-au rugat să facem repejor Comisia Situații Excepționale pentru a anunța agenții economici din teritoriu, să facem procese-verbale pentru secetă să le dea un mic ajutor. Noi am anunțat toți agenții economici din sat care au venit și au depus cereri. Comisia a făcut procesele-verbale. Fiindcă era COVID-ul atunci chiar nu am conștientizat că o să fiu în conflict de interese. Dacă aș întoarce timpul înapoi, la Comisia Situații Excepționale aș numi o altă persoană, secretara sau un alt membru al Consiliului”.

Deciziile comisiilor locale din Drochia au trecut printr-un filtru suplimentar, cel al unei comisii raionale. Din această structură a făcut parte vicepreședintele raionului Ion Dascăl, cel de-al doilea fiu al primăriței Vera Dascăl și al directorului firmei „Tehagrodas” Iurie Dascăl. Respectiv, Ion Dascăl este și fratele proprietarului Gospodăriei Țărănești Dascăl Eugeniu, beneficiară de compensații de la AIPA. În acest caz a fost admis un dublu conflict de interese.

Vicepreședintele raionului a explicat cum a ajuns să încalce legea, după ce a fost emis un ordin al consiliului care l-a delegat în Comisia ce urma să estimeze pierderile agricultorilor.

ION DASCĂL, vicepreședinte Consiliul Raional Drochia: „A venit ordin de la minister pentru a constata pagubele agenților economici. Din Consiliul Raional doar eu am studii în domeniul agriculturii. La acel moment era anunțat concurs pentru funcția de șef al Secției agricole, care este în subordinea mea. Prin urmare, prin ordin, de către consiliu am fost numit eu ca membru al comisiei. Nu m-am dus eu singur în comisie. Am fost numit prin ordin și timp de 10 zile am fost în tot raionul cu membrii comisiei și am executat actele de constatare a pagubei de secetă pentru agenții economici care deja au transmis dosarele mai departe. - Nu v-ați gândit atunci deloc că ați admite un conflict de interese? – Nu. Sincer să vă spun atunci la moment nu ne-am gândit cred că nimeni care sunt cu dosare la ANI acum. Era repede, era secetă. Agenții economici veneau, dimineață te sculau, seara te culcau. Și la moment, atunci nu ne-am gândit nimeni. În Comisie sunt 5 sau 7 membri. Nu este decisiv primarul sau eu ca membru al comisiei”.

Alesul local ne-a declarat că a purtat discuții cu toți primarii din raion care sunt cercetați acum de ANI pentru conflict de interese după repartizarea ajutoarelor de către AIPA și vor să-și facă dreptate pentru că ar fi încălcat legea involuntar.

ION DASCĂL, vicepreședinte Consiliul Raional Drochia: „Vrem să ieșim cu un demers către ANI, toți primarii, inclusiv și eu, să ne primească în audiență, să discutăm, să vedem, căci nu este decisiv doar primarul. Sunt 5-7 membri în această Comisie de Situații Excepționale”.

Explicațiile AIPA

După ce au fost identificate zeci de dosare cu suspiciuni de încălcare a Legii privind conflictele de interese, instituția responsabilă de repartizarea ajutoarelor pentru agricultori susține că vinovați de comiterea acestor nereguli ar fi doar aleșii locali.

Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură explică că nu este de competența instituției să verifice actele semnate de comisiile locale sub aspectul conflictelor de interese.

„Conform articolului 28 din Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, AIPA este responsabilă de:

- recepţionarea dosarului cu documentele solicitate și înregistrarea acestuia în modul stabilit;

- verificarea obiectului investiției la fața locului;

- examinarea cererii de acordare a subvenției și autorizarea plăţilor.

Domeniul respectării regimului juridic al conflictelor de interese ține de responsabilitatea angajatorului entității în interiorul căreia este stabilit acest conflict, nicidecum de terțe părți”, a motivat AIPA.

ANI nu a cerut în instanță anularea actelor

Chiar dacă nimeni nu poate pune la îndoială faptul că seceta anului 2020 a provocat pagube enorme pentru agricultorii din toată republica, legea obligă autoritățile să ceară anularea actelor care au stat la baza acordării ajutorului financiar în condiții de conflict de interese. Mai mult, agricultorii vizați ar putea fi obligați să restituie banii la bugetul de stat, iar asta i-ar pune într-o situație financiară dificilă, recunosc ei.

Auditul Curții de Conturi a stabilit că ANI nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege după ce au devenit irevocabile două acte de constatare a conflictelor de interese ce vizează acordarea compensațiilor pentru agricultori. Potrivit legii, ANI este obligată în termen de un an, să depună în instanța de judecată cereri pentru anularea actelor emise cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și recuperarea mijloacelor financiare acordate în baza acestor acte. Până acum nu a făcut acest lucru.

Termenul aproape că expiră în cazul primăriței satului Climăuți. Actul de constatare a conflictului de interese în privința acesteia a devenit definitiv în mai 2022. Respectiv, termenul limită de adresare în instanță este luna mai curent. În cazul consilierului din Căușeni, termenul expiră în luna noiembrie.

Curtea de Conturi cere returnarea banilor de către agricultori

Membrii Curții de Conturi s-au arătat indignați de pasivitatea autorităților și au cerut acestora să intervină cât mai urgent pentru recuperarea banilor de la agricultori.

TATIANA ȘEVCIUC, membră Curtea de Conturi: „Avem un paradox. Se constată conflictul respectiv, bani publici au fost acordați sub formă de compensații și ajutor umanitar, dar cum organele statului competente asigură încasarea în folosul statului a celor prejudicii cauzate și a beneficiilor obținute, nu avem. De ce nu s-au sesizat organele de drept și așa mai departe”.

Reprezentanta ANI dă asigurări că juriștii instituției vor solicita în judecată anularea actelor emise cu încălcarea conflictelor de interese.

ALINA MUNTEANU, șefă Inspectoratul de Integritate: „Legea specială a ANI prevede în mod expres că Autoritatea este în drept de a se adresa în instanța de judecată în termen de un an din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv. Prin urmare, suntem în termen și acționăm conform legii”.

Cât privește recuperarea banilor de la agricultori, așa cum cere Curtea de Conturi, șefa Inspectoratului de Integritate susține că asta nu ține de competența instituției.

ALINA MUNTEANU: „Actele de constatare a pagubelor au fost întocmite în anul 2020. Potrivit prevederilor legale în vigoare în acea perioadă, Autoritatea era în drept de a solicita doar nulitatea actelor nu și încasarea prejudiciilor sau beneficiilor. Prin urmare, acum, în 2023, nu suntem în drept de a solicita instanței de judecată de a încasa careva prejudicii sau beneficii. În plus, Autoritatea de Integritate nu este instituția cu drept de a constata aceste prejudicii sau beneficii.

Aleșii locali care au admis conflictele de interese afirmă că ar fi nedrept dacă întreprinderile agricole afiliate lor ar fi obligate acum să restituie banii, deoarece au fost păgubite de secetă. Asta o pot confirma ceilalți membri ai Comisiilor care au inspectat terenurile deținute de agricultori.

ION DASCĂL, vicepreședinte Consiliul Raional Drochia: „Sigur că este o pagubă foarte mare, deoarece și anul trecut nu a fost roada destul de bună și cunoaștem foarte bine că prețurile la îngrășământ și la materialul semincer a crescut dublu, dar la produsul final agricol - grâul, porumbul, floarea soarelui, prețul a fost mult mai mic ca anul trecut”.

VERA DASCĂL, primar s. Drochia: „Indiferent la ce întreprindere sau a soțului, sau a fiului, acea sumă să o restituie este foarte costisitor la momentul dat. Chiar și ceilalți agenți economici să fie să întoarcă suma care au primit-o atunci ca ajutor ar fi foarte costisitor. La ziua de azi cum a fost e greu”.

Reporter TV8: - În cazul în care statul solicită recuperarea acestor bani, ce ar însemna asta pentru agentul economic?

Mariana Chiriac, primar Climăuți: – O tragedie.

Pentru agricultorii afectați de calamitățile naturale ale anului 2020, prin intermediul AIPA au fost oferite compensații și ajutor umanitar în valoare totală de aproape jumătate de miliard de lei. Banii au provenit din trei surse:

- 324 de milioane de lei au fost alocate din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

- Aproape 60 de milioane de lei, echivalentul a 275 de milioane de ruble rusești au provenit dintr-un ajutor nerambursabil oferit de Federația Rusă.

- Peste 79 de milioane de lei constituie valoarea celor șase mii de tone de motorină oferită gratuit de Guvernul României pentru sprijinul agricultorilor.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Bașcanii carburanților. Cum au explodat prețurile la benzină și motorină în R. Moldova

Mircea Geoană și Igor Grosu, la „Cutia Neagră”. Discuții despre securitate, asistență NATO și scenariul unui conflict militar

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș

Nu au mai ajuns în Italia: Patru străini, opriți la vama română cu ajutorul polițiștilor din Moldova

/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc

/VIDEO/ Compensațiile vor dispărea? Ministră: „Vrem să implementăm măsuri care să ducă la creșterea economică”

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

21 decembrie 2025, ora 19:44

În pofida bătăilor de cap legate de dosarele penale pe care riscă ani grei de pușcărie, lucrările de construcție la luxoasa casă din Valea Morilor a fostului deputat democrat Vladimir Andronachi au fost reluate. Nu au putut să le oprească nici deciziile de judecată prin care s-a stabilit că o parte din terenuri au fost obținute fraudulos. În paralel, într-un alt capăt al orașului, pe un teren din apropierea Circului, obținut în condiții controversate, s-a deschis un șantier de construcție pentru două blocuri locative. Deși aparent între blocurile de lângă Circ și casa din Valea Morilor nu există nicio legătură, Cutia Neagră a stabilit mai multe conexiuni care duc spre același Andronachi.

Această casă grandioasă, construită chiar sub geana Parcului Valea Morilor, este atribuită fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Moșia se extinde pe aproape jumătate de hectar în cea mai luxoasă zonă rezidențială a capitalei. Deși Andronachi se află astăzi după gratii în Penitenciarul 13 și este judecat în câteva dosare penale, lucrările de finisare a conacului sunt în toi. Drumul spre imobil a fost acoperit cu pietriș, pentru a ușura accesul camioanelor spre șantier. Terenul din curte, care câțiva ani a stat în paragină, a fost curățat și nivelat. Două camioane erau în curte când am mers la fața locului, dar muncitorii lipseau. În interiorul casei, am observat și un minitractor de tip „Bobcat”.

Singurul deranj al proprietarilor a fost să mute gardul, retrăgându-se de pe teritoriul ocupat ilegal. Câțiva ani în urmă, acesta îngrădea peste 40 de ari de teren. Astăzi, gardul trece pe la mijlocul construcției. Se vede că a fost lăsată în afară o parte din imobil care a fost extinsă abuziv în parc. În privința unui lot de teren public, ocupat de casă, chiar recent s-a expus instanța de judecată și a declarat nevalabilă înregistrarea dreptului de superficie notat în Registrul cadastral în mai 2021.

Interpușii din tranzacția imobiliară

Istoria se trage din noiembrie 2017 când trei tineri au cumpărat o casă veche, situată pe 17 ari de teren care aparțineau Primăriei Chișinău. Foștii locatari nu au reușit să privatizeze lotul, dar pentru noii stăpâni ai casei asta a fost floare la ureche. Vadim Baltag, o persoană de încredere a lui Vladimir Andronachi și prietenii săi Edgar Negură și Igor Spiridon, toți trei proprietari din acte ai căsuței, au obținut pe 13 august 2018, autorizație de la Primărie pentru „reconstrucția casei de locuit, cu extindere”. Documentul a fost emis la viteză, în 4 zile.

Peste două luni, Primăria a acceptat să le vândă celor 3 tineri și terenul aferent casei, dar nu 17 ari, ci 10 ari, la un preț normativ de 1,17 lei pentru un metru pătrat. Astfel, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase zone ale capitalei, lângă Valea Morilor, cu puțin peste 50 de euro. Pentru asta au votat 26 de consilieri din Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea din Partidul Liberal. Doar un consilier s-a abținut de la vot.

Cu autorizația de reconstrucție la mână, proprietarii au demolat casa veche, iar în locul ei au ridicat o casă modernă în stil hitech, care depășește hotarele terenului inițial. Casa se extinde pe un teren alăturat de 4 ari, înscris pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Femeia este judecată penal în mai multe dosare în care este învinuit și fostul deputat democrat. Terenul se află sub sechestrul procurorilor.

Acapararea terenului din parc

De asemenea, locuința s-a extins și pe terenul parcului municipal. Dar și asta s-a rezolvat. În aprilie 2021, Vadim Baltag a reușit să obțină drept de superficie, adică de folosință, pe 20 de ari de teren din parc. În acte, lotul avea o suprafață de 0,02 hectare, adică 2 ari, dar registratorul de la Cadastru, care s-a ocupat de dosar, a mutat virgula peste o cifră, transformând suprafața în 0,2 hectare, adică 20 de ari. În plus, a schimbat domeniul terenului din public în privat. Câțiva ani în urmă, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o altă investigație cum a fost încălcată legea la înregistrarea drepturilor de superficie pe mai multe terenuri municipale, în interesul lui Vlad Andronachi. Toate dosarele de superficie au fost examinate de același registrator, Igor Tuceac.

În martie, curent, registratorul Tuceac și omul lui Andronachi, Vadim Baltag, au fost condamnați penal într-un dosar pornit pe aceste fraude. Cei doi au scăpat de pedeapsă pentru că a expirat termenul de prescripție. Baltag a fost apărat în proces de avocatul lui Andronachi, Vladimir Moșneaga.

În urmă cu o lună, le-a venit și a doua lovitură. Instanța de judecată a anulat dreptul de superficie asupra terenului din parc ocupat abuziv și pe care a fost ridicată casa atribuită lui Andronachi. „Se dispune rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de superficie înscris după Baltag Vadim”, a pronunțat magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La pronunțarea deciziei, nici Vadim Baltag, nici avocatul său nu s-au prezentat. Am reușit ulterior să discutăm cu avocatul Lilian Pruteanu. Acesta consideră decizia incorectă și a atacat-o la Curtea de Apel. Avocatul invocă faptul că în 2013-2014, Primăria și Cadastru ar fi modificat baza de date grafice și au mutat în schițe hotarul Parcului Valea Morilor. Astfel, clientul său, care a cumpărat o casă veche trei ani mai târziu, s-ar fi pomenit fără 8 ari de teren pe care își construise mult mai târziu casă nouă.

Lilian Pruteanu: -Ca să înțelegeți cum a apărut. Ei au luat din lotul de teren 156. (n.r. număm cadastral). Au format un lot de teren 962, pe care este superficia. Și o parcelă de casă, înregistrată la 156, stă pe lotul 962. Aici a fost temeiul juridic prin care s-a pus superficia, fiindcă Primăria, unipersonal, împreună cu Cadastru au făcut modificări în baza de date grafice la lotul de teren 156, prin care, în loc de 0,176 ha i-au pus granițele terenului la 0,0904 ha. Omul a făcut cunoștință cu asta în 2021 și el ca temei a spus: om bun, dacă mi-ai luat pământul, eu cum să am acces la construcția mea aflată pe pământ?

Reporter TV8: - Clientul dumneavoastră, domnul Baltag, a ajuns proprietar la acele case vechi în 2017. În momentul când a inițiat construcția, el știa unde e hotarul acestui teren și s-a extins în parc. Cum se explică asta?

Lilian Pruteanu: – Nu-i adevărat. Oamenii nu s-au extins în parc. Primăria a extins parcul spre dânșii. Granițele parcului au fost stabilite încă în 2004. Ei au ascuns asta. Eu m-am dus și am făcut comandă la Cadastru să iau arhiva și ei nu au vrut să mi-o dea. Dar am scris plângere și am insistat să fie dată.

Demolarea casei, cerută prin judecată

Se desfășoară în instanță și un alt litigiu în care Primăria cere demolarea casei lui Andronachi care ocupă abuziv o parte din parc. Am insistat prin intermediul avocatului să vorbim cu Vadim Baltag, pentru a-l întreba de ce continuă lucrările la casă, dar ni s-a transmis că acesta nu vrea să comunice cu reporterul Cutiei Negre.

Lilian Pruteanu. - Acolo nu sunt lucrări de construcție. Eu cred că acolo sunt lucrări de finisare.

Reporter TV8: - Atât timp cât Primăria cere demolarea acestei clădiri, construcția se duce la bun sfârșit.

Lilian Pruteanu: - Omul are autorizație de construcție din 2018.

Avocatul susține că nu știa că imobilul luxos, aflat în litigiu, ocupă și 4 ari de teren ce-i aparaține juristei lui Andronachi și care se află sub sechestrul procurorilor. Pruteanu neagă faptul că fostul deputat democrat ar fi beneficiarul casei.

Lilian Pruteanu: - Pentru mine este o formă de comandă politică. Este Baltag. Baltag e legat cu tot neamul și gata. Trebuie strâns și pus la o parte.

Reporter TV8: – Care tot neamul?Are vreo legătură cu dl Andronachi? La el ați făcut referire?

Lilian Pruteanu. – Asta a zis reprezentanta de la Primărie. Ea răcnește în gura mare la ședințe despre așa lucruri. Eu l-am întrebat pe clientul meu. El a zis că nu. El a luat, el a împrumutat și acesta era business-ul lui, o idee de afacere imobiliară.

Patru ani în urmă, când am scris prima dată despre imobilul de lux atribuit lui Andronachi, am încercat să-i găsim și pe ceilalți doi tineri care sunt în acte coproprietari ai casei, Edgar Negură și Igor Spiridon, dar nu am reușit. După ce i-am scris pe Facebook, Edgar Negură și-a blocat profilul unde avea publicat și un video în care apărea împreună cu Vadim Baltag. Iar la mesaje nu ne-a răspuns.

Când Vadim Baltag și registratorul de la Cadastru au ajuns pe banca acuzaților pentru fals în acte, Edgar Negură a depus mărturii în instanță. A spus judecătorului că a fost atras în această poveste de prietenul său Baltag, căruia i-a dat cu împrumut 15 mii de euro și habar nu avea de tranzacția imobiliară legătă de Andronachi.

Echipa Cutiei Negre a decis să-l caute din nou pe Edgar Negură. De această dată, tânărul a acceptat să vorbească.

Edgar Negură: - Am împrumutat o sumă de bani domnului (n.r. Vadim Baltag) la care am cerut ceva garanții. El mi-a spus că vrea să procure un teren și o să mă poată face coproprietar până când nu mi-i întoarce. Eu am fost de acord și așa am devenit coproprietar.

Reporter TV8: – Și dvs nu v-ați interesat atunci ce fel de teren?

Edgar Negură: – Niciodată! Am văzut că este teren pentru construcții și asta a fost tot.

Reporter TV8: - Dvs în general îl cunoașteți pe dl Andronachi?

Edgar Negură : – Personal, nu! N-am avut niciodată legătură cu el.

Reporter TV8: - După acest litigiu, dvs nu ați încercat să ieșiți din povestea asta, să nu mai fiți coproprietar al acestei case, să vă îndepărtați de proiectul ăsta?

Edgar Negură: – Am încercat prin dl Vadim care trebuie să-mi întoarcă banii. El mi-a spus că nu-i are la moment.

Reporter TV8: – Deci până nu vă întoarce banii, nu renunțați?

Edgar Negură: – Normal că nu! Trebuie să am o garanție că-mi întorc banii că deja sunt 8 ani de zile.

Negură ne-a spus că prima dată aude că la casa de pe Trifan Baltă au fost reluate lucrările de construcție, deși în acte este proprietar al casei.

7 ari de teren lângă Circ, cumpărat de la Primărie cu 700 lei

Lucrări de construcție au loc nu doar la casa lui Andronachi, dar și la un alt șantier din apropierea Circului din capitală. Acolo, de ceva timp, se pune fundamentul câtorva blocuri locative. Cutia Neagră a identificat legături dintre oamenii implicați în afacerea imobiliară și personajele din jurul lui Vladimir Andronachi.

Pe șantierul din apropierea sensului giratoriu de lângă Circ se lucrează de zor. În spatele gardului, care împrejmuiește 40 de ari de pământ din zona de lux au fost săpate fundamente pentru două blocuri locative. Cea mai mare parte din terenurile de aici aparțin lui Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială a Partidului Democrat. În 2017, tatăl și fiul au fost arestați într-un dosar de evaziune fiscală ce viza o fabrică de țigări pe care o administrau. Cei doi și-au recunoscut vina și astfel au scăpat de închisoare. Au plăti statului doar prejudiciul de 21 de milioane de lei.

Familia Gogu a adunat timp de 9 ani parcele mai mici de teren în această zonă. Primul lot de 10 ari, Petru Gogu l-a cumpărat în 2012. Ulterior, familia Gogu a reușit să cumpere și alte case vechi din vecinătate. În 2017, a achiziționat o casă, situată pe 7 ari de teren, care nu a fost privatizat și aparținea în acte Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu autoritățile pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanțe. Primăria a demonstrat că terenul public a fost ocupat abuziv.

Familia Gogu a reușit însă să cumpere terenul de la Primărie în 2021, cu preț normativ. A plătit doar 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, dar valoare lui de piață era cu mult mai mare.

Superficie înregistrată cu abateri de la lege

Marin Gogu a mai cumpărat o casă de alături cu 15 ari de teren. Și acesta nu fusese privatizat și aparținea oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut un drept de superficie pe teren pentru 99 de ani. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru Igor Tuceac, care a înregistrat dreptul de superficie asupra terenului din Parcul Valea Morilor pentru casa lui Andronachi. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului cu parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, dar fară nicio semnătură.

Terenul a ajuns în litigiu. ASP a cerut în judecată anularea superficiei înscrise pe numele lui Marin Gogu și a câștigat procesul în primă instanță. De mai bine de un an, dosarul stă blocat la Curtea de Apel. O ședință programată în aprilie 2025 a fost anulată la cererea avocatei lui Gogu. O altă ședință a fost fixată la o distanță de 8 luni, tocmai pentru 3 decembrie 2025. Dar și de această dată a fost anulată, pentru că judecătoarea Ana Panov și-a luat concediu. Următoarea ședință a fost planificată tocmai peste 10 luni, în octombrie 2026. La solicitarea Cutiei Negre, Judecătoria Chișinău a motivat că magistrata ar avea un volum mare de lucru și are în procedură mai multe dosare care, potrivit legii, trebuie să fie examinate în regim prioritar.

Petru Gogu susține că nu mai vrea să continue lupta în instanțele de judecată pentru superficia pe teren și vrea să cumpere pământul de la Primărie. Petru Gogu a catalogat drept pură coincidență faptul că registratorul Igor Tuceac, care a înregistrat fraudulos dreptul de superficie pe terenul său, are conexiuni cu alte cazuri în care e vizat Andronachi. Ba mai mult, deși a fost președintele organizației teritoriale a Partidului Democrat din Căușeni, Gogu susține că nu a avut nicio comunicare cu Andronachi.

Petru Gogu: -Pe dl Andronachi nimeni nu l-a văzut în teren și nicăieri nu a fost prin raioane. Andronachi stătea, mă scuzați, la curul lui Plahotniuc, dar nu se ocupa cu politica. Eu în legătură cu Andronachi nu am fost. Vă comunic destul de responsabil. Toate relațiile astea care au fost, cred că ați monitorizat, ale mele cu PD-ul, m-au ajuns la CNA, un an de zile de pușcărie. Multumită lui Andronachi și de-al de dânsul. Credeți că eu am avut relații cu dracii ăștia?

Reporter TV8: - Acest registrator, care a înregistrat dreptul la Cadastru, a înregistrat dreptul pe mai multe terenuri conectate cumva la Vladimir Andronachi. Deci e o pură conincidență că același registrator a înregistrat dreptul pe acest teren al dvs?

Petru Gogu: – Vă garantez cu toată responsabilitate. Posibil că a fost valul ăsta când ele treceau și am dat și noi cerere. Sincer, nu am folosit deloc tangenta ceea că eu am fost la PD.

Construcția unui bloc cu 7 etaje

În prezent, Petru Gogu construiește pe terenul din str-la Aerodromului un bloc de locuit. A primit autorizație de la Primărie în august 2024, care-i permite să construiască un bloc cu 7 etaje pe terenul de 7 ari pe care l-a cumpărat pe bănuți de la Primărie. Din imaginile pe care le-am surprins la fața locului, groapa săpată pentru fundament pare că se extinde și pe terenul vecin aflat în litigiu cu autoritățile. Casa veche nu a fost demolată, dar stă pe malul săpăturilor care s-au făcut. Petru Gogu dă asigurări că nu a încălcat nimic.

„Noi nu suntem extinși nicidecum, niciun metru, pentru că au fost și controale, au fost de la Inspecția în construcții. Așa că, eu toată inițiativa dumneavoastră, o înțeleg, dar vorbiți niște prostii și aberații. În legătură cu aceea că noi nu ne-am extins, asta e imposibil. Niciodată nu-ți poți da obiectivul în exploatare, fiind extins pe un hotar care nu îți aparține. Înțelegeți? Nici cu 20 centimetri. Plus la asta, noi avem contract de chirie de la Primărie că terenul Primăriei noi îl folosim timp de un an de zile cu drept de prelungire, se are în vedere pentru șantierul de construcții. Noi avem acolo și mai mult teren pentru care plătim la Primărie. În perioada construcției îl folosim ca șantier, dar după ce se termină construcția, noi îl restabilim, îl reamenajăm și-i tot. Noi suntem în litigiu cu Primăria referitor la superficie. Judecata o să se expună. Dar în cazul dat, noi avem contract, avem învoire de la Primărie. Avem planul împrejurării construcției. Așa că, acolo, nu avem nicio încălcare”,a motivat Petru Gogu.

Într-un răspuns oficial oferit la solicitarea Cutiei Negre, Primăria a confirmat că i-a dat în arendă provizorie lui Gogu o parte din terenul aflat în litigiu, iar acesta plătește o taxă de 15 bani pentru un metru pătrat pe zi. „O porțiune din terenul situat pe str-la 2 Aerodromului 12 a fost inclusă în planul de organizare a șantierului de construire pentru îngrădire provizorie, pe un termen de 12 luni. La eliberarea autorizației de construire au fost achitate plățile de către beneficiar”, a precizat Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei.

Responsabil de șantier au dat bir cu fugiții

Când am fost la fața locului, l-am găsit pe șeful de șantier angajat de Gogu, care monitoriza lucrările, dar acesta a refuzat să ofere informații despre construcție și ne-a vorbit grosolan.

Reporter TV8: -Puteți să vă apopiați două minute?

Muncitor: – Nu avem noi treabă cu datul interviurilor.

Reportr TV8: - Am vrea cu responsabilul de șantier să vorbim.

Muncitor: - Care șantier?

Reporter TV8: – Eu nu știu dacă e unul aici sau mai multe. E un gard comun.

Muncitor: – Iată aici sunteți la mine. Acolo sunteți la altul. Pe urmă sunteți la altul.

Reporter TV8: - Dvs cine sunteți? Ati zis ne aflăm la șantierul dvs. Haideți să discutăm 5 minute. Oricum o să stăm aici. Să stăm la pândă?

Muncitor: – Cu întrebări să vină organele competente, dar nu voi.

Reporter TV8: – Noi suntem presă care apărăm drepturile cetățenilor și aici este vorba de un teren municipal. Veniți să vorbim 5 minute. De ce nu vreți să veniți?

Muncitor: - Eu nu vreau să discut cu dvs. Nu am ce discuta cu dvs. Nu vă trebuiește să știți cine sunt . Nici eu nu vreau să știu cine sunteți dvs.

Reporter TV8. – Eu o să mă prezint.

Muncitor: – Mie nu-mi trebuiește.

Între timp, pe șantier a intrat grăbit un alt bărbat și au închis poarta. Cei doi au discutat o perioadă lungă de timp și văzând că echipa noastră nu cedează, au decis să plece din vizor. Mai târziu unul dintre ei a dat bir cu fugiții, ieșind pe o poartă din celălalt capăt al șantierului.

O firmă cu 3 angajați și venit modest construiește blocul

Beneficiară a viitorului bloc locativ construit de Gogu se declară compania „GMP Imobil”, cu sediul la Căușeni. În vară, pe gardul șantierului era un panou informativ care anunța acest lucru, dar a fost scos între timp. Deși oficial, firma are un alt fondator și administrator, Petru Gogu recunoaște că „GMP Imobil” îi aparține. Compania este veche, dar nu are mare activitate. Potrivit rapoartelor financiare, firma are 3 angajați și în 2023 a activat în pierdere. Iar anul trecut, GMP Imobil a avut un profit de 260 de mii de lei. Pe de altă parte, Petru Gogu își laudă afacerea.

Petru Gogu: - Compania GMP Imobil are case construite. Nu știu ce dă acolo Statistica, dar are case construite și date în exploatare. Permanent construiește ceva. Acum suntem cu un rulaj de vreo 3-4 șantiere. Avem angajați, dar nu toate serviciile și lucrările de construcție le facem noi. Facem licitație preț-calitate și facem contract cu companiile care își prestează serviciile, cineva se ocupă cu betonul, cineva cu ...mai pe scurt.

Reporter TV8: - Ziceți că financiar vă puteți permite prin compania dvs să construiți acest bloc?

Petru Gogu. - Da, desigur! Știți că eu sunt deprins. Nu am 20 de ani să încerc.

Fiind abia la etapa de pregătire a fundamentului blocului, viitoarele apartamente au fost deja înregistrate la Cadastru pe numele lui Marin Gogu. Acesta este stabilit de mai mulți ani la Moscova și tatăl său se ocupă de afacerile din Chișinău.

SINCRON GOGU: 15.34/00:16:18-16.25

Reporer TV8: - Fiul dvs este plecat, dar terenurile și viitoarele apartamente din acest bloc și absolut tot este înregistrat pe numele lui. Nu este pe compania „GMP Mobil”, nu este nici pe dvs. Cum explicați situația asta?

Petru Gogu: - Vă explic foarte clar. Cândva a fost cumpărat terenul de Marin. Acum „GMP Imobil” are societate civilă cu Gogu Marin și gata. S-au repartizat bunurile. Ce i se revine pentru teren lui Gogu Marin și ce revine la „GMP Imobil”.

Reporter TV8: - Deci, prin procură, cineva îl reprezintă în toate tranzacțiile?

Petru Gogu: - Da, eu îl reprezint.

Persoana interpusă la casa lui Andronachi, director la compania care construiește alături

Tot în august 2024, Primăria a emis o autorizație pentru construirea unui bloc cu 15 etaje pe două terenuri vecine cu cele ale lui Gogu. Actele cadastrale pe care le-am consultat arată că cele două loturi au o suprafață totală de 8 ari, sunt private și au fost cumpărate încă în 2012 de Andrei Josan, proprietarul companiilor de construcții Status Invest și Status Leasing.

„Eu cu dl Gogu ne cunoaștem de circa 20 de ani. Compania mea i-a construit careva obiective în Căușeni. Cred că aproximativ 15 ani în urmă am ajuns pe piața unde se vindeau aceste două terenuri (n.r. de pe str-la Aerodromului) și le-am cumpărat ca să ne construim acolo case private. 15 ani, aceste terenuri au stat până am ajuns astăzi să începem să construim complexe multietajate. Compania mea se ocupă singură, iar dl Gogu se ocupă separat de construcția sa. Din câte știu eu, dl Gogu are un subantreprenor general care îi construiește”, a declarat Andrei Josan.

La intrarea pe șantier este afișat un panou informativ din care aflăm că beneficiara viitorului bloc va fi compania Status Construct. Aceasta a fost fondată anul trecut de Josan și un alt om de afaceri Arcadie Topalo, proprietarul mai multor rețele de magazine de electrocasnice din Chișinău.

Director al companiei „Status Construct” este Edgar Negură, coproprietarul interpus la casa lui Andronachi despre care v-am vorbit la început. Negură administrează și alte companii conectate la Arcadie Topalo.

Reporter TV8: - De cât timp dvs activați la dl Topalo?

Edgar Negură: – De la sfârșitul anului 2017.

Reporter TV8: – Deci, până la achiziția de imobile din Parcul Valea Morilor?

Edgar Negură: – Nu, după. Eu absolut nimic nu cunosc despre terenul care-i aparține domnului Gogu.

Reporter TV8: - Atunci vă întreb direct. Dvs aveți vreo legătură cu dl Andronachi și faceți o conexiune a domnului Andronachi cu această construcție? (n.r. de pe str-la Aerodromului).

Edgar Negură: – Absolut deloc!

Drum construit din contul terenului municipal

Spre viitoarele blocuri de locuit de pe stradela Aerodromului a fost construit și un drum nou asfaltat, din contul terenului municipal. Primăria a oferit autorizație pentru drum în august 2023.

„Noi am scris nenumărate cereri și eu și dl Gogu către Primărie, la Direcția Drumuri să ne permită o cale de acces către terenurile noastre. După ce am transmis scrisori de garanție că vom finanța toate lucrările, am obținut un rezultat și am construit acest drum împreună”, a explicat Andrei Josan, directorul companiei „Status Invest”.

Documentația de proiect a fost coordonată și cu Inspectoratul Național de Securitate Publică, în ce privește circulația rutieră în zonă. Potrivit actelor pe care le-am obținut, INSP a primit o cerere pentru avizarea proiectului de construcție a drumului de la Andrei Josan pe 25 aprilie 2023 și în aceeași zi a și oferit avizul pozitiv.

Reporter tv8: -Cât de rapid dvs ați reușit să faceți actele pentru drumul de acces?

Andrei Josan: – Cred că ne ocupăm de vreo 5 ani cu această problemă.

Reporter TV8: - Avizul INSP a fost eliberat într-o singură zi.

Andrei Josan: - Personal eu, nu am depus niciun act pentru aviz. Poate cineva dintre juriști s-a ocupat. Noi avem multe proiecte. Nu pot să țin minte totul.

Un alt șantier în această zonă de lux, deschis de INAMSTRO

În vecinătatea celor două blocuri de pe stradela Aerodromului va apărea, cel mai probabil, încă un complex locativ multietajat. În octombrie 2025, compania „Inamstro” a cumpărat două terenuri cu o suprafață totală de 15 ari și le-a transformat deja în șantier. Nu am identificat pe site-ul Primăriei niciun act permisiv care să autorizeze lucrări pe aceste loturi.

Deși se făceau lucrări de excavare în ziua în care am filmat în zonă, directorul companiei Inamstro susține că „pe teren se desfășoară exclusiv lucrări de evacuare a pământului depozitat anterior și nu au fost inițiate lucrări de construcție”.

Stela Mihailovici

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. /Fostul deputat PLDM Veaceslav Ioniță s-a prezentat în instanță în apărarea lui Plahotniuc. Acesta a vorbit despre implicarea lui Vlad Filat în devalizarea sistemului bancar. /Europenii nu au găsit curaj ca să ofere Ucrainei activele înghețate ale Rusiei, dar au căzut de acord să ofere Kievului un împrumut de 90 de miliarde de euro, fără nicio dobândă.