Investigația de astăzi este despre cum intenția autorităților centrale de a oferi ajutor agricultorilor afecați de seceta din 2020 s-a sfârșit cu dosare penale și anchete la ANI. Mai mulți primari, un vicepreședinte de raion și consilieri riscă să își piardă mandatele. Iar agricultorii vizați ar putea fi obligați să restituie banii pe care i-au primit de la stat, ceea ce le-ar pune afacerile în dificultate. 

Culmea este că cei care au primit banii aveau dreptul să îi ceară. Problema e că deciziile de acordare a ajutoarelor, formal, au fost luate de rude apropiate oamenilor de afaceri. Soții, frați, fii, care dețin funcții publice s-au aflat în conflict de interese.

Zeci de percheziții simultane cu mascați au zdruncinat la începutul acestui an liniștea în mai multe localități din Nordul și Centrul republicii. Operațiunea, una dintre cele mai mari din ultimii ani, a vizat funcționari din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, primari și consilieri locali, dar și mai mulți agricultori. Descinderile urmate de rețineri au vizat o schemă complexă de fraudare a subvențiilor oferite agricultorilor de stat. Au fost inițiate 26 de cauze penale, iar prejudiciul total se ridică la zeci de milioane de lei.

„Am depistat o schemă prin care 10% din fondurile oferite contrar prevederilor legale erau transferate prin diferite mijloace sau forme ascunse către funcționari din cadrul AIPA prin intermediul persoanelor interpuse. Aceste sume ajungeau până la 150 de mii de lei per contract de subvenționare”, declara pe 24 ianuarie curent directorul CNA, Iulian Rusu.   

Nereguli depistate de auditul Curții de Conturi

Acțiunile oamenilor legii au coincis practic cu publicarea unui raport de audit al Curții de Conturi care de asemenea a scos la iveală nereguli admise la repartizarea ajutoarelor pentru agricultori. În acest caz fiind vorba despre despăgubirea agricultorilor urmare a  calamităților naturale din 2020. Auditul a constatat că 58 de dosare acceptate de AIPA ce conțin acte semnate în conflict de interese.

Mai mulți aleși locali au făcut parte din comisiile care au stabilit pagubele pentru agricultori, în timp ce chiar ei sau rude apropiate lor sunt beneficiari ai întreprinderilor agricole care au primit ajutorul de la stat. Valoarea ajutorului obținut de agricultori în astfel de circumstanțe depășește 13 milioane de lei, potrivit auditului. 

Curtea de Conturi cere autorităților responsabile să întoarcă în bugetul de stat banii oferiți cu încălcarea legii. Agricultorii susțin însă că ar fi grav dacă vor fi obligați să restituie ajutorul primit.

Totodată, aleșii locali care au admis conflicte de interese declară că au făcut-o involuntar și din grabă. Aceștia riscă să rămână fără funcții, după ce pe numele lor au fost inițiate controale de către Autoritatea Națională de Integritate. Un consilier local chiar recent a fost lipsit de mandat.

Controale inițiate la sesizarea SIS

Primele patru acte de constatare a conflictelor de interese admise la împărțirea ajutoarelor pentru agricultorii afectați de seceta anului 2020  au fost emise cu un an urmă. Controalele au fost pornite de ANI  la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Valoarea ajutoarelor repartizate de AIPA în acele cazuri depășesc 8 milioane de lei. Istoriile analizate de Cutia Neagră însă nu pot fi tratate fără echivoc.

Întreprinderea Farlad-Agro din satul Fârlădeni, raionul Căușeni, a primit ajutor în valoare totală de 1,4 milioane de lei. Peste un milion de lei au constituit compensațiile acordate de stat  pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale asupra recoltei. Alte 167 de mii de lei au provenit din ajutorul oferit de Guvernul Federației Ruse pentru compensarea prejudiciului cauzat de secetă la cultura porumbului. Potrivit dosarului aprobat de AIPA, Farlad-Agro a avut 630 de hectare de teren cultivat, fiind afectată întreaga suprafața. Întreprinderea a mai primit peste 10 tone de motorină din donația făcută de Guvernul României, costul carburantului fiind evaluat la 141 de mii de lei.

Consilier local și coproprietar de întreprindere agricolă, delegat în comisia care a estimat pagubele

Administrator al Farlad-Agro și cofondator al firmei cu o cotă de 25% este Oleg Malîi, consilier în comuna Fârlădeni și în Consiliul Raional Căușeni.

Oleg Malîi a făcut parte din Comisia locală care a inspectat terenurile agricultorilor și a semnat actele de constatare a pagubelor cauzate de seceta din 2020. Deși se afla în conflict evident de interese, consilierul local a fost inclus în Comisie alături de alți 4 membri.

Pe Oleg Malîi nu l-am găsit la sediul firmei sale în ziua în care am realizat filmările la Fârlădeni. Contactat telefonic, acesta ne-a spus că se află la Chișinău, dar nu are timp să se întâlnească cu echipa Cutiei Negre pentru interviu. În zilele următoare nu a mai răspuns la telefon și nici la mesaje.

Oleg Malîi: - Sunt la Chișinău la moment.

Reporter TV8: - Dar când vă întoarceți?

Oleg Malîi:  - Când hotărăsc toate întrebările.

Reporter TV8: - Dar ne putem întâlni la Chișinău ?

Oleg Malîi: - Eu am mai multe programate pe ziua de azi. Am întâlniri mai multe, când o să mă eliberez.

Alesul local a încălcat regulile stabilite clar de autorități. În toate cele trei hotărâri de Guvern ce vizau acordarea compensațiilor și ajutorului umanitar oferit  agricultorilor, era scris negru pe alb că: „în cazul în care unul dintre colaboratorii autorităților este în conflict de interese în procesul de luare de decizii, acesta urmează să declare conflictul și să fie înlocuit”.

Primarul satului Fârlădeni recunoaște că el a propus includerea lui Oleg Malîi în Comisia locală de constatare a pagubelor pentru agricultori. Asta chiar dacă știa că acesta este beneficiar al unei întreprinderi agricole ce urma să obțină ajutor de la stat. Totuși, Sergiu Vengher susține că nu s-a gândit atunci că ar comite o ilegalitate.

SERGIU VENGHER, primar s. Fârlădeni: „Când am elaborat listele cu evaluarea pagubelor pricinuite de secetă ni s-a sugerat de la Direcția agricolă Căușeni că ar fi bine să fie membri din comisie și oameni care prelucrează pământul, adică marii lideri de pământuri. Nu ne-am gândit sub nicio formă că dl Malîi poate deveni parte a conflictului de interes, l-am inclus în lista dată și din păcate s-a dovedit că este un conflict de interes, dar nu s-a făcut voluntar. Vă spun cu toată răspunderea”.

În februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a constatat conflictul de interese admis de Oleg Malîi. Ca sancțiune, inspectorul de integritate a cerut revocarea mandatelor de consilier deținute de Malîi atât în Consiliul Comunal Fârlădeni, cât și în Consiliul Raional Căușeni. Actul ANI a fost contestat în instanța de judecată, dar Oleg Malîi a pierdut procesul, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție.

Primăriță aflată în conflict de interese

În nordul R. Moldova auditorii Curții de Conturi au identificat cele mai multe cazuri de existență a unor conflicte de interese la semnarea actelor de constatare a pagubelor provocate de secetă. De exemplu, în raionul Dondușeni, în cazul a 18 dosare depuse la AIPA de agricultori există suspiciuni de încălcare a legii privind conflictele de interese. Iar în raionul Drochia au fost semnalate 14 astfel de cazuri.

Un conflict de interese admis în satul Climăuți din raionul Dondușeni a fost identificat de ANI încă în aprilie anul trecut. În urma unui control s-a constatat că primărița Mariana Chiriac a fost președinta Comisiei pentru evaluarea pagubelor cauzate de secetă, iar întreprinderea agricolă conectată la familia sa a beneficiat de ajutoare.

SRL Climăuțanul-Agro este administrată de Alexei Chiriac, soțul primăriței din Climăuți,  care este și coproprietar al firmei cu o cotă de 30%. Un alt acționar al firmei, Victor Chiriac, este fostul președinte al raionului Dondușeni.

Potrivit documentelor consultate de reporterul Cutiei Negre, AIPA a aprobat 4 dosare transmise de Climăuțanul-Agro și i-a oferit ajutor în valoare de 2,6 milioane de lei. În acte diferă însă suprafețele de teren indicate ca fiind prelucrate de această întreprindere agricolă și afectate de calamități.

În actul emis de ANI privind conflictul de interese comis de primăriță, scrie că au fost afectate 503 ha de culturi agricole ce aparțin Climăuțanul Agro. În raportul AIPA, cu privire la compensarea prejudiciului cauzat la cultura porumbului, în dreptul Climăuțanul-Agro figurează 821 de hectare de teren cultivat, întreaga suprafață fiind afectată. Într-un alt raport cu privire la cantitatea de motorină repartizată agricultorilor din donația făcută de Guvernul României este indicată o suprafață de 970 de hectare. În baza acestei cifre, Climăuțanul Agro a primit aproape 18 tone de motorină în valoare de 236 de mii de lei.

Directorul firmei, Alexei Chiriac, a evitat să vorbească cu echipa Cutiei NEGRE. În ziua în care am mers la Climăuți, agricultorul nu era în localitate. La telefon ne-a spus că se află la Bălți, dar a refuzat să ne ofere un interviu când i-am propus să ne întâlnim acolo.

Reporter TV8: - Poate ar fi posibil să ne întâlnim pentru 10 minute undeva în zonă, noi oricum ne întoarcem prin Bălți?

Alexei Chiriac: - Eu sunt ocupat acum. Nu am posibilitate. Îmi cer scuze. Sunt la niște întâlniri acolo stabilite.

Contactat în altă zi, acesta a motivat din nou că este ocupat și nu poate să ne răspundă la întrebări.

Reporter TV8: - E posibil câteva minute la telefon să discutăm?

Alexei Chiriac:  - Nu. Acum sunt ocupat.

Reporter TV8: - Putem stabili o oră și o zi la care sunteți liber să discutăm?

Alexei Chiriac: - Când o să am liber o să vă sun, dar acum sunt ocupat. Sunt la o discuție ori nu-i clar?

Primărița satului Climăuți, Mariana Chiriac, declară că a admis conflictul de interese deoarece a acționat în grabă atunci când au fost calamitățile naturale. În plus, nici nu ar fi avut cine să o înlocuiască deoarece mai mulți consilieri locali sunt angajați la Climăuțanul-Agro și din această cauză ar fi refuzat să facă parte din comisie.

MARIANA CHIRIAC, primar s. Climăuți: „Fiindcă era primăvară, a fost o furtună, vânt care a măturat tot stratul de cernoziom. Primul strat a fost măturat complet. Au fost furtunile foarte mari și nouă ni s-a telefonat, chiar și scrisoare am primit de la Consiliul Raional timp de 72 de ore să facem toate actele și să trimitem la AIPA toate actele cu toate calamitățile care s-au întâmplat pe teritoriul satului. Am avut 12 cereri, printre care era și cea a agentului economic dat care avea cele mai multe hectare. Eu nu puteam să nu semnez. În satul nostru nu este viceprimar. Este doar primarul și consilierii. Fiindcă consilierii niciunul, tot erau în conflicte de interese, poartă aceeași familie, sunt nepoți, nu avea cine să fie președintele comisiei. – Deci dvs inițial ați avut acest gând că admiteți un conflict, dar nu ați avut alternativă? – Ca să înțelegeți a fost automat, pentru că aveam mai multe cereri. Eu pe urmă mi-am dat seama că am încălcat”.

Primărița respinge categoric suspiciunile că ar fi putut avantaja compania soțului său ca să obțină un ajutor mai mare de la stat.  

MARIANA CHIRIAC, primar s. Climăuți: „A fost comisia de la Consiliul Raional și toți am fost în teritoriu. Am văzut câte pagube au fost. Au fost de la stările excepționale. Nu am fost eu o persoană singură. – Deci nu există riscuri că dvs ați fi influențat cumva? - Nu, absolut deloc”.

Cele 4 dosare aprobate de AIPA pentru acordarea ajutorului financiar pentru „Climăuțanul- Agro” au fost ridicate de ofițerii Centrului Anticorupție. Aceștia au în gestiune un dosar penal ce vizează compensațiile oferite de stat agricultorilor.

Am solicitat mai multe informații de la CNA despre cauza penală și motivele pentru care întreprinderea agricolă de la Climăuți este cercetată, dar nu am primit deocamdată un răspuns. Vom publica informațiile imediat ce vom recepționa răspunsul de la CNA.

Decizii total diferite la ANI

Deși cele două cazuri pe care le-am prezentat sunt similare, inspectorii de integritate care au constatat conflictele de interese au emis decizii total diferite. Pentru încălcarea legii, consilierul din Căușeni a fost lipsit de mandate, iar primărița din Climăuți nu a primit nicio sancțiune.

După actul de constatare al ANI și decizia Curții Supreme de Justiție, pe 23 ianuarie curent, Comisia Electorală Centrală a decis încetarea mandatelor de consilier ale lui Oleg Malîi atât în Consiliul Comunal Fârlădeni, cât și în Consiliul Raional Căușeni.

„O persoană compromisă în postura de consilier comunal este decăzută de dreptul de a exercita aceeași postură indiferent de nivel sau localitate”, au motivat membrii CEC ridicarea ambelor mandate de consilier ale lui Oleg Malîi.

Comisia Electorală a cerut de la consilii documentele necesare pentru a atribui mandatele următorilor candidați supleanți. Totodată, Autoritatea Națională de Integritate l-a inclus pe Oleg Malîi în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică. Sancțiunea a fost aplicată pentru o perioadă de doi ani, până la 19 ianuarie 2025.

În pofida sancțiunii, Oleg Malîi rămâne consilier în Fârlădeni. Primarul localității are o explicație.

SERGIU VENGHER, primar s. Fârlădeni: „Am fost anunțați de CEC. Dumnealui poate să participe la ședință, dar nu are drept de vot. Nu o să poată să voteze niciun proiect de decizie. Dumnealui, după cum am înțeles, o să atace în instanță. Nu este de acord cu faptul că i s-a ridicat mandatul. Până atunci, locul rămâne vacant, adică supleantul nu poate veni”.

În timp ce consilierul din Căușeni duce o luptă prin instanțe pentru a-și păstra mandatele, fotoliul de primar de Climăuți nu s-a clătinat deloc. Mariana Chiriac nu a primit nicio sancțiune după ce ANI a constatat conflictul de interese. Inspectorul de integritate care a examinat cazul nu a solicitat aplicarea de sancțiuni, motivând că alesul local este la prima abatere de la lege.

„Anterior, în privința subiectului nu au fost emise acte prin care să se constate încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Mai mult, în cadrul controlului nu s-a stabilit că  au fost afectate anumite persoane sau au fost cauzate prejudicii materiale”, și-a motivat decizia inspectorul ANI.

Mariana Chiriac s-a ales doar cu o atenționare despre obligativitatea respectării regimului juridic al conflictelor de interese. Primărița nu a contestat actul ANI, dar spune că nu se ține de fotoliul de primar și putea fi sancționată dacă a încălcat legea.

MARIANA CHIRIAC, primar s. Climăuți: „ Nu este o problemă. Niciodată nu a fost o problemă să dețin acest post. O fac pentru oameni, dar știți cum… - Dvs ați fost singura care nu a contestat în judecată actul de constatare al ANI. – Am spus că dacă am încălcat, să mă pedepsească. Atât. - Dar veți candida la următoarele alegeri?  - Nu cred, cu atâtea conflicte și atâtea probleme. Uneori vrei să faci, să lucrezi, să ajuți oamenii, dar până la urmă e conflict de interese sau ceva, dar scuzați-mă, în sat așa este, sunt rude tot satul și nu poți să excluzi”.

Deciziile inspectorilor de integritate nu pot fi revăzute

Șefa Inspectoratului de Integritate din cadrul ANI susține că inspectorii examinează fiecare caz individual, motivează actul de constatare și decid asupra sancțiunilor. În afară unei decizii a instanței de judecată actul emis nu poate fi revăzut sau anulat, chiar dacă există suspiciuni că legea nu a fost aplicată corect.

ALINA MUNTEANU, șefă Inspectoratul de Integritate ANI: „Într-un act de constatare inspectorul de integritate a decis ridicarea mandatului de consilier pentru încălcarea săvârșită. Celălalt inspector a constatat doar încălcarea fără a aplica careva sancțiuni din motiv că a luat în calcul daunele suportate, natura abaterii, impactul la nivel local și național. Actul de constatare emis ca rezultat al unui control poate fi contestat doar de către subiectul supus controlului și de către petiționar”.

În acest caz, petiționarul, adică Serviciul de Informații și Securitate, nu a contestat actul ANI în privința primăriței din Climăuți.

După ce auditul Curții de Conturi a scos la iveală și alte cazuri de admitere a unor conflicte de interese la împărțirea ajutoarelor celor afectați de seceta anului 2020, mai mulți aleși locali au ajuns în vizorul ANI, fiind inițiate controale în ianuarie și februarie curent.

ALINA MUNTEANU, șefă Inspectoratul de Integritate: „Autoritatea a inițiat 14 controale privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese. La moment sunt în examinare și cred că în scurt timp vom avea și actele de constatare”.

Mama primar, iar fiul vicepreședinte de raion. Ambii sunt cercetați de ANI

Printre cei care s-au pomenit recent cu proceduri de control la ANI se numără și vicepreședintele raionului Drochia împreună cu mama sa care este primar în satul Drochia. Ambii aleși locali au făcut parte din Comisiile care au constatat pagubele pentru agricultori, în timp ce două firme ale familiei erau printre beneficiarii de ajutor pentru culturile agricole compromise de secetă.

SRL Tehagrodas a depus la AIPA trei dosare și a primit ajutor în valoare totală de peste 800 de mii de lei. Potrivit rapoartelor Agenției, întreprinderea a avut o suprafață cultivată cu porumb de 120 de hectare, toată fiind afectată de secetă. Iar în actele emise de autorități care se referă la repartizarea motorinei donate de România este indicată o suprafață cultivată de aceeași firmă de aproape trei ori mai mare. Astfel, compania a primit gratuit 6 tone și jumătate de motorină.

SRL Tehagrodas a fost fondată și este administrată de Iurie Dascăl, soțul primăriței din satul Drochia, Vera Dascăl. Aceasta a fost șefa Comisiei care a constatat pagubele cauzate gospodăriilor agricole de calamitățile naturale.

Comisia a evaluat nu doar pierderile firmei soțului primăriței, dar și companiei agricole deținute de unul dintre fii săi -  Gospodăria Țărănească Dascăl Eugeniu. Agricultorul a primit ajutor în valoare de peste 400 de mii de lei.

Primărița din Drochia susține ca și ceilalți aleși locali că nu s-a gândit atunci la conflict de interese, altfel ar fi renunțat la calitatea de membru al Comisiei care a inspectat terenurile agricultorilor păgubiți de secetă.

VERA DASCĂL, primar s. Drochia: „Când am devenit eu primar la primul mandat am format toate comisiile. La primul consiliu, pe 6 decembrie 2019, am format toate comisiile, inclusiv și Comisia Situații Excepționale și atunci consilierii au votat ca președinte la toate comisiile să fie primarul, fiindcă noi nu dispunem de viceprimari. Și atunci în 2020, cu seceta care a fost, ne-au rugat să facem repejor Comisia Situații Excepționale pentru a anunța agenții economici din teritoriu, să facem procese-verbale pentru secetă să le dea un mic ajutor. Noi am anunțat toți agenții economici din sat care au venit și au depus cereri. Comisia a făcut procesele-verbale. Fiindcă era COVID-ul atunci chiar nu am conștientizat că o să fiu în conflict de interese. Dacă aș întoarce timpul înapoi, la Comisia Situații Excepționale aș numi o altă persoană, secretara sau un alt membru al Consiliului”.

Deciziile comisiilor locale din Drochia au trecut printr-un filtru suplimentar, cel al unei comisii raionale. Din această structură a făcut parte vicepreședintele raionului Ion Dascăl, cel de-al doilea fiu al primăriței Vera Dascăl și al directorului firmei „Tehagrodas” Iurie Dascăl. Respectiv, Ion Dascăl este și fratele proprietarului Gospodăriei Țărănești Dascăl Eugeniu, beneficiară de compensații de la AIPA. În acest caz  a fost admis un dublu conflict de interese.

Vicepreședintele raionului a explicat cum a ajuns să încalce legea, după ce a fost emis un ordin al consiliului care l-a delegat în Comisia ce urma să estimeze pierderile agricultorilor.

ION DASCĂL, vicepreședinte Consiliul Raional Drochia: „A venit ordin de la minister pentru a constata pagubele agenților economici. Din Consiliul Raional doar eu am studii în domeniul agriculturii. La acel moment era anunțat concurs pentru funcția de șef al Secției agricole, care este în subordinea mea. Prin urmare, prin ordin, de către consiliu am fost numit eu ca membru al comisiei. Nu m-am dus eu singur în comisie. Am fost numit prin ordin și timp de 10 zile am fost în tot raionul cu membrii comisiei și am executat actele de constatare a pagubei de secetă pentru agenții economici  care deja au transmis dosarele mai departe. - Nu v-ați gândit atunci deloc că ați admite un conflict de interese? – Nu. Sincer să vă spun atunci la moment nu ne-am gândit cred că nimeni care sunt cu dosare la ANI acum. Era repede, era secetă. Agenții economici veneau, dimineață te sculau, seara te culcau. Și la moment, atunci nu ne-am gândit nimeni. În Comisie sunt 5 sau 7 membri. Nu este decisiv primarul sau eu ca membru al comisiei”.

Alesul local ne-a declarat că a purtat discuții cu toți primarii din raion care sunt cercetați acum de ANI pentru conflict de interese după repartizarea ajutoarelor de către AIPA și vor să-și facă dreptate pentru că ar fi încălcat legea involuntar.

ION DASCĂL, vicepreședinte Consiliul Raional Drochia: „Vrem să ieșim cu un demers către ANI, toți primarii, inclusiv și eu, să ne primească în audiență, să discutăm, să vedem, căci nu este decisiv doar primarul. Sunt 5-7 membri în această Comisie de Situații Excepționale”.

Explicațiile AIPA

După ce au fost identificate zeci de dosare cu suspiciuni de încălcare a Legii privind conflictele de interese, instituția responsabilă de repartizarea ajutoarelor pentru agricultori susține că vinovați de comiterea acestor nereguli ar fi doar aleșii locali.

Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură explică că nu este de competența instituției să verifice actele semnate de comisiile locale sub aspectul conflictelor de interese.

„Conform articolului 28 din Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, AIPA este responsabilă de:

- recepţionarea dosarului cu documentele solicitate și înregistrarea acestuia în modul stabilit;

- verificarea obiectului investiției la fața locului;

- examinarea cererii de acordare a subvenției și autorizarea plăţilor.

Domeniul respectării regimului juridic al conflictelor de interese ține de responsabilitatea angajatorului entității în interiorul căreia este stabilit acest conflict, nicidecum de terțe părți”, a motivat AIPA.

ANI nu a cerut în instanță anularea actelor

Chiar dacă nimeni nu poate pune la îndoială faptul că seceta anului 2020 a provocat pagube enorme pentru agricultorii din toată republica, legea obligă autoritățile să ceară anularea actelor care au stat la baza acordării ajutorului financiar în condiții de conflict de interese. Mai mult, agricultorii vizați ar putea fi obligați să restituie banii la bugetul de stat, iar asta i-ar pune într-o situație financiară dificilă, recunosc ei.

Auditul Curții de Conturi a stabilit că ANI nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege după ce au devenit irevocabile două acte de constatare a conflictelor de interese ce vizează acordarea compensațiilor pentru agricultori. Potrivit legii, ANI  este obligată  în termen de un an, să depună în instanța de judecată cereri pentru anularea actelor emise cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și recuperarea mijloacelor financiare acordate în baza acestor acte. Până acum  nu a făcut acest lucru.

Termenul aproape că expiră în cazul primăriței satului Climăuți. Actul de constatare a conflictului de interese în privința acesteia a devenit definitiv în mai 2022. Respectiv, termenul limită de adresare în instanță este luna mai curent. În cazul consilierului din Căușeni, termenul expiră în luna noiembrie.

Curtea de Conturi cere returnarea banilor de către agricultori

Membrii Curții de Conturi s-au arătat indignați de pasivitatea autorităților și au cerut acestora să intervină cât mai urgent pentru recuperarea banilor de la agricultori.

TATIANA ȘEVCIUC, membră Curtea de Conturi: „Avem un paradox. Se constată conflictul respectiv, bani publici au fost acordați sub formă de compensații și ajutor umanitar, dar cum organele statului competente asigură încasarea în folosul statului a celor prejudicii cauzate și a beneficiilor obținute, nu avem. De ce nu s-au sesizat organele de drept și așa mai departe”.

Reprezentanta ANI dă asigurări că juriștii instituției vor solicita în judecată anularea actelor emise cu încălcarea conflictelor de interese.  

ALINA MUNTEANU, șefă Inspectoratul de Integritate: „Legea specială a ANI prevede în mod expres că Autoritatea este în drept de a se adresa în instanța de judecată în termen de un an din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv. Prin urmare, suntem în termen și acționăm conform legii”. 

Cât privește recuperarea banilor de la agricultori, așa cum cere Curtea de Conturi, șefa Inspectoratului de Integritate susține că asta nu ține de competența instituției.

ALINA MUNTEANU: „Actele de constatare a pagubelor au fost întocmite în anul 2020. Potrivit prevederilor legale în vigoare în acea perioadă, Autoritatea era în drept de a solicita doar nulitatea actelor  nu și încasarea prejudiciilor sau beneficiilor. Prin urmare, acum, în 2023, nu suntem în drept de a solicita instanței de judecată de a încasa careva prejudicii sau beneficii. În plus, Autoritatea de Integritate nu este instituția cu drept de a constata aceste prejudicii sau beneficii.

Aleșii locali care au admis conflictele de interese afirmă că ar fi nedrept dacă întreprinderile agricole afiliate lor ar fi obligate acum să restituie banii, deoarece au fost păgubite de secetă. Asta o pot confirma ceilalți membri ai Comisiilor care au inspectat terenurile deținute de agricultori.

ION DASCĂL, vicepreședinte Consiliul Raional Drochia: „Sigur că este o pagubă foarte mare, deoarece și anul trecut nu a fost roada destul de bună și cunoaștem foarte bine că prețurile la îngrășământ și la materialul semincer a crescut dublu, dar la produsul final agricol - grâul, porumbul, floarea soarelui, prețul a fost mult mai mic ca anul trecut”.

VERA DASCĂL, primar s. Drochia: „Indiferent la ce întreprindere sau a soțului, sau a fiului, acea sumă să o restituie este foarte costisitor la momentul dat. Chiar și ceilalți agenți economici să fie să întoarcă suma care au primit-o atunci ca ajutor ar fi foarte costisitor. La ziua de azi cum a fost e greu”.

Reporter TV8: - În cazul în care statul solicită recuperarea acestor bani, ce ar însemna asta pentru agentul economic?

Mariana Chiriac, primar Climăuți: – O tragedie.

Pentru agricultorii afectați de calamitățile naturale ale anului 2020, prin intermediul AIPA au fost oferite compensații și ajutor umanitar în valoare totală de aproape jumătate de miliard de lei.   Banii au provenit din trei surse:

- 324  de milioane de lei au fost alocate din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

- Aproape 60 de milioane de lei, echivalentul a 275 de milioane de ruble rusești au provenit dintr-un ajutor nerambursabil oferit de Federația Rusă.

- Peste 79 de milioane de lei constituie valoarea celor șase mii de tone de motorină oferită gratuit de Guvernul României pentru sprijinul agricultorilor.