12 mai 2023, ora 16:58

Curtea Constituțională s-a întrunit vineri, 12 mai, în ședință, pentru a continua examinarea sesizării Guvernului Republicii Moldova privind verificarea constituționalității Partidului Șor.

UPDATE Magistrații Curții Constituționale amână pentru ziua de luni, ora 10.00, ședința privind examinarea constituționalității PP „Șor”. Magistrații CC urmează să se expună referitor la analizarea unor noi probe înaintate de avocații PP „Șor”.

UPDATE Ședința a fost reluată.

UPDATE A fost anunțată pauză de 10 minute.

UPDATE „Sesizarea Guvernului cu privire la declararea declarării neconstituționalității Partidului „Șor” este neîntemeiată atât din punct de vedere al circumstanțelor de fapt, cât și din punct de vedere al cadrului juridic național și internațional, care garantează dreptul la libera asociere.

Sesizarea va afecta grav limitele stabilite de Articolul 41 din Constituția R. Moldova și Articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Nu Partidul Politic „Șor”, dar anume autorul sesizării prin solicitarea sa afectează dreptul fundamental la asociere, a declarat avocatul Partidului Politic „Șor”, Vadim Bănaru.

UPDATE Au loc luări de cuvânt ale avocaților Partidului Politic „Șor”.

UPDATE Deputata Reghina Apostolova își prezintă poziția față de examinarea sesizării Guvernului Republicii Moldova privind examinarea constituționalității Partidului Șor.

UPDATE Deputatul PP „Șor” Vadim Fotescu își prezintă poziția față de examinarea sesizării Guvernului Republicii Moldova privind examinarea constituționalității Partidului Șor.

UPDATE Ședința Curții Constituționale continuă.

UPDATE Magistrații Curții Constituționale au anunțat pauză timp de o oră.

UPDATE Deputatul PP „Șor” Denis Ulanov își prezintă poziția față de examinarea sesizării Guvernului Republicii Moldova privind verificarea constituționalității Partidului Șor.

UPDATE Ședința a fost reluată.

UPDATE Deputatul PP „Șor” Denis Ulanov a început să-și prezinte poziția față de examinarea sesizării în limba rusă. Avocații Guvernului au solicitat să fie asigurată traducerea în limba română. În context, președintele Curții, Nicolae Roșca, a anunțat pauză de 10 minute.

UPDATE Magistrații CC au oferit cuvântul reprezentantului PP „Șor”, Marina Tauber, pentru aducerea la cunoștință a poziției partidului.

UPDATE Magistrații CC au respins cererea avocaților Partidului Politic „Șor” prin care au solicitat sistarea procesului de verificare a sesizării Guvernului Republicii Moldova privind verificarea constituționalității Partidului Șor.

UPDATE Între timp, în fața Curții Constituționale are loc un protest în susținerea Partidului Politic „Șor”. Participanții poartă în mâini mai multe pancarte cu diverse inscripții și critici aduse la adresa Curții Constituționale și a guvernării PAS.

UPDATE Curtea s-a retras în deliberări pentru a examina cererea avocaților Partidului Politic „Șor”.

UPDATE Avocații Guvernului solicită respingerea demersului.

UPDATE La ședință este prezentă și deputata Partidului Șor, Marina Tauber, care se află în arest la domiciliu. Decizia a fost luată la 11 mai, de Curtea de Apel Chișinău, care a respins recursurile depuse de procuror și avocați. Astfel, Curtea a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 2 mai, prin care a fost înlocuită măsura preventivă - liberarea provizorie sub control judiciar, în arest la domiciliu. Tauber a fost reținută luni, 1 mai, pe Aeroportul de la Chișinău, în rută spre Tel Aviv, Israel prin Istanbul, Turcia. 

UPDATE Avocații Partidului Politic „Șor” solicită sistarea procesului de examinare a sesizării Guvernului Republicii Moldova privind verificarea constituționalității Partidului Șor. În acest sens, a fost înaintat un demers.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței din 9 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern prin care propune Ministerul Justiției verificarea constituționalității Partidului Șor.

Potrivit ministrului de atunci al Justiției, Sergiu Litvinenco, în sesizarea înaintată sunt prezentate suficiente argumente care denotă faptul că, prin toate activitățile de până acum, Partidul Șor a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și pune în pericol suveranitatea și independența R. Moldova.

„La toate scrutinele la care a participat, Partidul Șor a fost sancționat pentru încălcarea legislației electorale, inclusiv pentru finanțare ilegală. Mai mult, acțiunile de finanțare ilegală capătă proporții tot mai mari față de ceea ce a fost în trecut, partidul fiind investigat chiar și în prezent în cadrul unor cauze penale privind finanțarea ilicită venită din partea unui grup criminal organizat, dar și pentru sprijinul larg de care a beneficiat și beneficiază acest partid din partea serviciilor secrete ale Federației Ruse”, a menționat fost ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco.

Conform sesizării, acțiunile comise de Partidul Șor pe parcursul ultimilor 6 ani sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei. În plus, pe lângă investigațiile jurnalistice, care demonstrează încercările partidului de a submina vectorul de dezvoltare europeană a Republicii Moldova cu implicarea serviciilor secrete din alte state, în document este menționat și faptul că, recent, liderul formațiunii a fost inclus pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii.

23 septembrie 2023, ora 22:00

Scandalul brățărilor electronice de monitorizare încă nu s-a stins. Andrei Iavorschi, cel care era directorul Inspectoratului Național de Probațiune în perioada în care au fost procurate echipamentele de supraveghere, explică de ce a câștigat același agent economic la toate cele cinci licitații. Potrivit lui, oferta făcută de compania Infoexpres a fost cea mai avantajoasă atât din punct de vedere financiar, cât și al securității. 

Calculele lui Iavorschi arată că pentru întreținerea unei brățări electronice, Inspectoratul Național de Probațiune cheltuie în jur de 40 de bani per zi, de zeci de ori mai puțin decât ar fi fost în cazul altor oferte. Iar despre sesizarea Ministerului Justiției privind posibila trucare a licitațiilor, spune că procuratura s-a expus anterior. 

„Unde este marea și marea eroare? În primul rând, Consiliul Europei și alte structuri cu care colaborează INP niciodată nu au elaborat nici caiete de sarcini, nici condiții tehnice, mai ales obligatorii”. 

Reacția lui Andrei Iavorschi, cel care se afla la conducerea Inspectoratului Național de Probațiune în perioada celor cinci licitații, vine după o analiză critică, efectuată de Agenția de Guvernare Eficientă și Responsabilă. În raportul publicat la începutul lunii septembrie, se menționa că pentru a moderniza sistemul de monitorizare electronică, inspectoratul a beneficiat de asistența unor experți internaționali. În comun cu specialiștii locali, au participat la elaborarea specificațiilor tehnice, astfel încât să corespundă standardelor internaționale. Însă, au constatat monitorii, când s-a ajuns la demararea procedurilor de achiziție, o bună parte dintre aceste specificații au dispărut. 

„Au fost excluse documente ce atestă conformitatea acestor dispozitive. Am fost mirați inițial apoi am ajuns la unele suspiciuni că a fost făcut pentru a favoriza un anumit agent economic”, a spus monitorul AGER, Olga Diaconu.

Pe de altă parte, Andrei Iavorschi afirmă că grupul de lucru a luat în calcul opinia experților internaționali, dar cu anumite excepții. 

„În 2018, când a fost elaborat caietul de sarcini și transmis, au fost importate din studiile respective, unele din condițiile tehnice, ca și recomandare, evident”. 

Unele recomandări, formulate de experții străini, au fost excluse pentru că nu erau în concordanță cu legislația națională, dar și pentru că depășeau bugetul de care dispunea inspectoratul pentru a procura și moderniza sistemul de monitorizare.

„Studiul este bazat pe practica europeană. Hostingul poate fi în orice altă parte, pe când la noi nu se prea permite. Și de aceea, studiul este bazat pe locațiunea serviciilor. Și când am luat ca și bază tehnică, adică ne-am inspirat din acest studiu, partea financiară nu doar că nu era rentabilă, ci era net peste sursele bugetare disponibile la acel moment, dar și la acest moment. Dacă să raportăm la cei circa 5700 de subiecți care au fost monitorizați în această perioadă, cheltuielile ar constitui 0, 47 de bani per zi. Dacă să ne raportăm la studiul cu recomandări atunci cheltuielile ar constitui 3,2 euro per zi”. 

Toate cele cinci achiziții de procurare a echipamentelor de monitorizare au fost câștigate de unul și același agent economic - Infoexpres. În perioada anilor 2019 - 2021, compania a încheiat contracte cu INP, cu o valoare aproximativă de 4,5 milioane de lei. 

„- Dumneavoastră știați ceva despre compania Infoexpres până să câștige licitația? - Nu. - Nicio relație? - Nu. Am cunoscut despre ea atunci când am făcut studiile de necesar în 2018, pentru a cunoaște ce este pe piață. - Mai exista ceva similar pe piață în acea perioadă? - Nu am identificat, importatori - da. Erau. Noi le-am dat și sarcina la importatori. Problema lor era că ei aduceau în acea perioadă doar monoblocuri, cu sarcină limitată”. 

Dispozitivele achiziționate de la compania Infoexpres diferă, cel puțin la aspectul fizic, de brățările autorizate în Uniunea Europeană, care seamănă mai degrabă cu niște ceasuri, doar că fixate la picior. Curios este faptul că inspectoratul a cerut, în caietul de sarcini, ca dispozitivele să nu acopere mai mult de 50 la sută din suprafața pielii. Această condiție, spun monitorii de la Ager, nu se regăsea în specificațiile tehnice inițiale și a fost introdusă pentru a favoriza Infoexpres. Și asta pentru că brățările propuse de această companie aveau benzi mult mai subțiri. 

„Studiile anilor precedenți despre brățările de cauciuc, monobloc, ceea ce vedem noi în filme, ele au 2 probleme. De igienă: a purtat unul 3 luni de zile brățara, devin transmițătoare etc. Dacă erau acele tipuri, atunci chiar era să avem reclamații și nu doar de la politicieni. Asta ce ține de suprafața de acoperire. Se adaugă și cheltuielile de schimbare a brățărilor. La o brațară calitativă este de la 15, 20 de euro. Astea deja sunt cheltuieli ascunse. Erai obligat să ai în stoc și cureaua. De fapt, suntem mulțumiți de tipul trakerelor care sunt astăzi la moment. Că ele nu sunt friendly, casual sau nu au cristale ori nu sunt roz, asta da. Nu putem oferi așa ceva. Sunt cum sunt, mă refer la aspectul fizic. Dar la siguranță nu le putem reproșa ceva”. 

Analiza făcută de Ager a fost expediată Ministerului Justiției, care, la rândul său, a sesizat Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a analiza legalitatea desfășurării celor cinci licitații. În replică, Andrei Iavorschi susține că anterior procurorii s-au expus deja pe marginea acestui caz. 

„Sesizările respective au fost depuse și în 2022. Un an și jumate în urmă. Și jumate de an în urmă. Și ele au fost deja clasate. Legislația națională spune clar: tu nu poți ancheta de două ori același aspect, chiar dacă apar circumstanțe noi, chiar dacă o anumită persoană, nu dau nume, vrea asta. Scopul - pot doar să-l intuiesc. Interese financiare ale unui persoane sau ale unui grup de persoane. Pentru că în discuțiile pe care le-am avut, inclusiv cu persoane implicate în acest proces, am înțeles că interesul există și că se dorește anume „locațiunea”. Vă explic de ce. Din locațiune este mai ușor să faci cotă parte cu persoana care ți-a făcut lobby. E mai ușor cu „otkatul” din locațiune”.

Anterior, și conducerea companiei Infoexpres a negat că achizițiile nu au fost aranjate și că Infoexpres nu a fost privilegiată în tot acest proces. În perioada 2019- 2021, la balanța Inspectoratului Național de Probațiune se aflau circa 900 de dispozitive de monitorizare electronică. Dintre acestea, peste 160 au fost distruse de persoanele care le purtau. În stoc, gata oricând să fie aplicate, se află 155 de dispozitive. 

Reporter: Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan