/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 819: Acord UE-Moldova, exerciții nucleare și noua armă! Rusia agită Marea Baltică, iar Londra acuză China

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Viață de aristocrat! Cum își duce traiul Constantin Țuțu în timp ce este judecat pentru îmbogățire ilicită

12 iunie 2023, ora 15:04

În ultimii ani, a plouat cu dosare penale pentru îmbogățire ilicită. Un fost președinte, miniștri, deputați, judecători, procurori, alți demnitari de stat s-au trezit cu mascați la ușă în dosare în care sunt bănuiți că au averi exagerate. Perchezițiile au fost prezentate în presă ca un mare succes și o renaștere a justiție naționale. Dar, la distanța de câțiva ani de la pornire, majoritatea acestor dosare fie că s-au adunat în teanc pe mesele procurorilor, fie s-au înglodat în instanțele de judecată.  Am analizat evoluția câtorva zeci de dosare pornite pentru îmbogățire ilicită. În multe cazuri, cei vizați în anchete și-au văzut mai departe de viața lor pe picior larg, afișând lux și opulență. In ediția de astăzi a emisiunii, vă prezentăm cazurile a doi foști demnitari apropiați de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Primul personaj din anturajul fostului lider democrat care a ajuns să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită este fostul deputat Constantin Țuțu. Procurorii îi impută o diferență de trei milioane și jumătate de lei între venituri și cheltuieli pentru perioada anilor 2014-2019, când a deținut mandatul de parlamentar. Dosarul de îmbogățire ilicită în care este învinuit Constantin Țuțu se află în instanță din toamna anului 2021. De atunci, s-a plimbat de la un magistrat la altul, iar pe fond nu s-a desfășurat nicio ședință de judecată.

Procesul pare să nu-l deranjeze pe fostul deputat democrat. În imaginile plasate pe rețelele sociale, acesta afișează o viață de lux. Conduce motociclete și mașini de clasa premium. Merge în vacanțe și se distrează cu activități ce provoacă adrenalină la maximum. Poartă haine și accesorii de brand exclusiviste de zeci de mii de euro.

Cel mai preferat brand al fostului politician este Billionaire, un brand italian de lux. Un tricou la acest producător costă cel puțin 500 de euro, iar o scurtă de iarnă  peste 3000 de euro. Fiind din colecții vechi nu am reușit să identificăm exact piesele vestimentare ale acestui brand purtate de Țuțu. 

Un video încărcat de Țuțu cu o săptămână în urmă pe o rețea de socializare ilustrează perfect luxul în care trăiește. Fostul deputat se află la volanul unui Ferrari care costă circa 150 de mii de euro. Este îmbrăcat din cap până în picioare în haine ale prestigioasei mărci Gucci. Chipiul pe care îl poartă Țuțu costă 340 de euro, pantalonii - 1240 de euro, tricoul - aproximativ 400 de euro, iar ghetele - 1500. Cea mai scumpă piesă este ceasul de marca Breguet - un brand de lux elvețian-francez. Accesoriul de pe mâna fostului politician  este confecționat din aur de 18 karate și costă peste 30 de mii de euro.

În total, doar în acest video, Țuțu poartă pe el haine și accesorii de peste  33 de mii de euro, sumă echivalentă cu salariul mediu al unui profesor pentru mai bine de șase ani! Împreună cu mașina, costul acestor bunuri depășește trei milioane și jumătate de lei.

Vă atragem atenția că prețurile la care Țuțu și-a cumpărat piesele vestimentare pot fi mult mai mari. Fiind din colecții mai vechi, noi le-am găsit în magazinele online la prețuri reduse.

Valoarea mașinilor, hainelor și accesoriilor afișate de Țuțu se ridică la sute de mii de euro. Surse de încredere ale Cutiei Negre susțin că mai multe dintre mașinile și motocicletele pe care le folosește Țuțu au fost cumpărate cu bani cash de către Nicolae Baciu, un apropiat al acestuia. Presa a scris anterior că Baciu ar locui în vecinătatea lui Țuțu, în cartierul de lux de pe strada Grenoble și ar fi implicat în contrabandă cu țigări.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Nicolae Baciu a refuzat să ofere comentarii despre bunurile achiziționate și relația pe care o are cu Țuțu.

Nicolae Baciu:  - Dvs poate ați încurcat. Nu vă dați seama unde sunați. Nu mă luați așa repede la întrebări că nu sunteți de la Procuratură. În primul rând vreau să aflu de unde aveți numărul meu de telefon și pe urmă o să continuăm discuția”

Reporter TV8:  – De la o persoană care vă cunoaște, nu o să-i dau numele acum.

Nicolae Baciu: – Am înțeles. Atunci nu avem despre ce vorbi. Vă rog să ștergeți numărul meu.

Opulența afișată în pozele lui Țuțu, nu a fost investigată de procurori. Oamenii legii au cercetat doar proveniența banilor investiți în construcția casei.

Aceasta este locuința lui Constantin Țuțu. Este situată în imediata apropiere a unui parc. Vila de 400 de metri pătrați este proiectată în stil hi-tech. Are în spate o curte frumos amenajată, cu gazon și arbuști decorativi în care a fost construită și o piscină. Când am realizat filmările, piscina era acoperită.

Despre luxul din interiorul casei putem să ne dăm seama din fotografiile postate de Țuțu pe rețelele sociale. De exemplu, scara surprinsă în mai multe imagini este una modernă, cu balustradă din sticlă și iluminare la fiecare treaptă. O astfel de scară interioară costă mii de euro.

Casa a fost contruită timp de un an

La Cadastru, imobilul de 400 de metri pătrați a fost evaluat la 2,7 milioane de lei. Pe piață, costul unei asemenea case este de 3 ori mai mare. De exemplu, pe un site specializat, o casă situată în orașul Codru, cu arhitectură similară, dar cu o suprafață mult mai mică și fără reparație interioară se vinde cu 8 milioane de lei.

Casa lui Țuțu, deși este una impunătoare, a fost construită în mai puțin de un an. Terenul de 6 ari a fost cumpărat  în iulie 2017, de la un consătean judecat anterior pentru contrabandă cu țigări. Iar în iunie 2018, casa a fost dată deja în exploatare.

Cartierul select în care și-a construit casa fostul deputat democrat Constantin Țuțu are acces interzis. Teritoriul a fost delimitat cu un gard și o poartă din fier. Din interior a ieșit un gardian care ne-a declarat că fostul deputat nu mai locuiește de mult timp aici. Din octombrie 2019, casa se află sub sechestru în dosarul pentru îmbogățire ilicită.

În toamna anului 2021, procurorii au trimis dosarul în instanța de judecată, dar până astăzi a bătut pasul pe loc. În ultimele patru luni, echipa Cutiei Negre a mers la mai multe ședințe de judecată în dosarul lui Țuțu. După una dintre acestea, fostul deputat a criticat acuzațiile procurorilor referitoare la construcția și valoarea casei.

Constantin Țuțu: - Procurorii din R. Moldova sunt specialiști în construcții, în vânzări, în cumpărări? Nu este normal. Eu am declarat cât costă casa mea și asta e tot.

Reporter TV8: – Dvs susțineți că a costat mult mai puțin construcția?

Constantin Țuțu: – Sigur că da. Am construit-o eu personal această casă. Eram implicat în procesul ăsta. Eu știu cât costă casa asta și eu am declarat.

Reporter TV8:  – Se încadrează în veniturile pe care le aveați?

Constantin Țuțu: -  Sigur că da.

Potrivit declarațiilor de avere pe care le-am analizat, în perioada 2017-2019, când și-a construit și amenajat casa, fostul deputat a avut venituri din salariu și vânzarea unor mașini de peste două milioane de lei. La care se adaugă 30 de mii de euro declarați ca donații și cadouri primite la evenimente de familie. 

Avocatul lui Țuțu acuză autoritățile că nu ar fi calculat corect diferența dintre venituri și cheltuieli și ar fi refuzat să facă o expertiză reală a casei. 

Ivan Ungureanu, avocat: „Noi am solicitat Procuraturii să dispună o expertiză să vedem noi diferența, deoarece ca bază absolut nu s-a luat nicio evaluare, nicio expertiză. S-a pus doar prețul care a considerat partea acuzării fără a avea un temei juridic în acest sens”.

De cealaltă parte, procurorul susține că evaluarea a fost făcută de Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale.

Elena Cazacov, procuror: „Deși de partea apărării se invocă faptul că nu a fost efectuată careva expertiză sau se invocă careva încălcări părții acuzării, că nu este expert și a înaintat astfel de diferențe, în cadrul urmăririi penale au fost făcute evaluările de către ARBI care și a constatat diferența respectivă”.

Slăbiciunea lui Țuțu pentru mașini de lux

În perioada în care a deținut mandatul de deputat, Constantin Țuțu a investit bani nu doar în casă, dar și în mașini de lux. Așa cum am arătat la început, acesta are o slăbiciune pentru autoturisme scumpe. Marca preferată este Mercedes de clasa S. A fost surprins cu un astfel de automobil în 2016, apoi cu altele două în 2017. Toate au purtat aceleași numere de înmatriculare personalizate, având inițialele numelui fostului parlamentar.

Ultimul Mercedes a fost declarat de Țuțu ca fiind cumpărat cu 80 de mii de euro. Dar în 2019, la demisia sa din Parlament, deputatul nota că a vândut mașina la un preț de trei ori mai mare - cu 4 milioane și jumătate de lei.

Două luni în urmă,  ANI a emis un act de constatare în privința averii lui Constantin Țuțu. Documentul arată că, în perioada în care a fost deputat, Țuțu a condus mai multe mașini scumpe cu drept de folosință gratuită. E vorba de alte trei Mercedesuri, o Skoda Kodiaq, un Audi Q7 și un Porche Cayenne.

Unul dintre aceste Mercedesuri aflate în folosință a ajuns subiect de știre,  după ce a fost scos la vânzare cu aproape 60 de mii de euro. Deși Țuțu nu s-a declarat niciodată proprietar al mașinii, în fotografii a fost surprinsă planșeta din față a autoturismului, personalizată cu numele fostului deputat.

Controlul recent al Autorității de Integritate a stabilit o avere nejustificată în valoare de 4,3 milioane de lei în cazul lui Constantin Țuțu. Actul de constatare a fost trimis în instanța de judecată pentru dispunerea încasării acestei sume în folosul statului.

Deocamdată, dosarul de la ANI nu a fost pus pe rol. În schimb cel al procurorilor privind îmbogățirea ilicită bate pasul pe loc de aproape doi ani. Mai multe ședințe au fost anulate, pentru că inculpatul nu s-a prezentat, sau apărarea a înaintat diferite solicitări.

Epopeea dosarului în instanța de judecată

Între timp, dosarul s-a plimbat de la un magistrat la altul. Inițial, i-a fost distribuit judecătorului Petru Păun. Apoi transmis pentru conexare judecătorului Ion Morozan care avea în procedură dosarul pentru trafic de influență în care este învinuit Țuțu. După ce Morozan s-a pensionat, o altă judecătoare a preluat cauza penală, dar a refuzat comasarea. Într-un final, dosarul pentru îmbogățire ilicită a revenit pe masa judecătorului Petru Păun.

La  ședința din 13 aprilie curent, la care a asistat și echipa Cutiei Negre, avocații lui Țuțu au solicitat încetarea procesului penal, invocând încălcări de procedură la etapa de urmărire penală și incompatibilitatea procurorului care a întocmit rechizitoriul. De cealaltă parte, Elena Cazacov acuză avocații de tergiversarea intenționată a procesului.

Elena Cazacov: „Pentru acuzare aceste cereri nu sunt noi. Aceste cereri sunt înaintate deja pe cercul doi. Ele au fost anterior invocate și la judecătorul precedent la care s-a aflat cauza penală și toate au fost soluționate. Deși suntem în ședința preliminară și au dreptul de a înainta astfel de cereri, considerăm însă un pic faptul că se folosesc nu chiar cu bună credință de drepturile lor. Se tergiversează, se invocă că nu au sufiecient timp pentru a le înainta, având încă 4 cereri care urmează să le înainteze. MUSCA După mine, poziția acuzării este o tactică intenționată în vederea extinderii examinării cauzei.

Avocații declară că acționează corect și nu au scopul de a tărăgăna procesul.

Ivan Ungureanu: „Având în vedere că suntem în alt complet de judecată, cauzele au fost conexate, acum suntem la faza ședințelor preliminare de susținere a cererilor noastre, de aceea partea apărării este îndreptățită să susțină toate cererile care le are în acest sens, inclusiv cererile care au fost depuse anterior și care din diferite motive nu au fost examinate și ele urmează a fi repetate în alt complet de judecată”.

La o ședință ulterioară din 21 aprilie, Constantin Țuțu a cerut instanței permisiunea să plece în România pentru investigații medicale. Judecătorul i-a acceptat solicitarea și a contramandat toate ședințele planificate până la data de 15 iunie. În aceeași zi, Țuțu a plasat pe o rețea de socializare un video în care apare alergând pe malul mării.

Dosarul fostului șef de la SIS

La 29 martie 2022, oamenii legii au făcut percheziții acasă la Vasile Botnari, un alt acolit al fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Procurorii îi atribuie lui Vasile Botnari o avere nejustificată de peste 28 de milioane de lei – bunuri imobile și mașini înregistrate fictiv pe numele unor rude apropiate sau persoane de încredere. Botnari a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcții publice. A fost deputat, ministru și director al Serviciului de Informații și Securitate.

Această casă a familiei Botnari a rămas în afara verificării procurorilor, pentru că a fost cumpărată încă în anul 2009. Pe atunci, Vasile Botnari avea tot o funcție publică, fiind director al Agenției Transporturilor. Casa, situată în sectorul Telecentru, are o suprafață de 400 de metri pătrați și ocupă 6 ari de teren. La Cadastru este evaluată la peste 3 milioane de lei, un preț de cel puțin trei ori mai mic decât cel de piață. Bunurile au fost înscrise pe socrii săi.

În august 2016, pe când era ministru, Botnari a mai cumpărat 8 ari de teren cu două case, aflate chiar alături și iarăși le-a înregistrat pe socri. Între timp, a modernizat construcțiile. Astăzi, cele trei proprietăți sunt unite, au curte și intrare comună.

Soacra, judecată pentru complicitate la infracțiune

Prin aceste achiziții, Botnari i-a creat probleme și soacrei sale. Pensionara de 69 de ani este judecată pentru complicitate în dosarul de îmbogățire ilicită a lui Botnari. Potrivit procurorilor, între anii 2014-2019, soacra demnitarului a avut venituri de numai 300 de mii de lei, dar a cumpărat bunuri imobile de 19 milioane de lei.

Procurorii au stabilit și că fiica fostului demnitar, Anastasia Botnari, are în proprietate un apartament, un loc de parcare și o mașină cu o valoare de aproape 6 milioane de lei. În  perioada achizițiilor, aceasta nu a avut niciun venit și astfel oamenii legii bănuiesc că bunurile au fost cumpărate de Vasile Botnari. Toate au ajuns sub sechestru în vederea confiscării.

În timpul urmăririi penale, oamenii legii au identificat și mașini deținute de Vasile Botnari în valoare de peste 4 milioane de lei. Anterior, Botnari a fost surprins de mai multe ori la volanul unei mașini de lux de model Range Rover. Inclusiv, la întâlnirea de taină de la început de pandemie, la un hotel din capitală. 

Aceeași mașină am surprins-o parcată și în curtea casei fostului demnitar. Prețul unei asemenea autoturism este între 50 și 80 de mii de euro.

Am mers la o ședință de judecată ca să discutăm cu Vasile Botnari despre dosarul în care este învinuit de îmbogățire ilicită. Ședința a fost amânată din cauza unei alerte cu bombă, dar am reușit să-i adresăm câteva întrebări în timp ce fostul demnitar părăsea grăbit clădirea Judecătoriei Buiucani.

Reporter TV8: - Dosarul înaintat de procurori cum vi se pare, este la comandă?

Vasile Botnari:  – Nu știu dacă este la comandă sau nu, dar este o compunere pe temă liberă și în judecată voi demonstra că toți banii sunt legal dobândiți cu familia mea împreună.

Reporter TV8: - Nu vă recunoașteți vina în acest dosar?

Vasile Botnari:  - Nu.

Reporter TV8:  - Cum credeți, ce finalitatea va avea acest dosar și când?

Vasile Botnari: - Când voi demonstra că totul este legal.

2,8 milioane de lei, achitați de Botnari în dosarul profesorilor turci

În vara anului 2020, pe când era judecat în cunoscutul dosar privind expulzarea celor 7 profesori turci, fostul director SIS, Vasile Botnari, a achitat 380 de mii de lei pentru avionul charter arendat pentru transportarea profesorilor în Turcia și  alte 2,4 milioane de lei, prejudiciul pe care l-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Botnari a fost găsit vinovat în acest dosar, dar a scăpat de închisoare, fiind amendat cu 88 de mii de lei.

Reporter TV8: - Ați achitat avionul turcilor, din ce bani?

Vasile Botnari:  – Din banii mei.

Reporter TV8: – Cum i-ați câștigat?

Vasile Botnari: – Cinstit și legal. Din cont oficial i-am achitat.

Reporter TV8: - Declarațiile de avere corespund cu banii?

Vasile Botnari: – Sigur că da. Procuratura a verificat și s-a convins că e tot legal.

După perchezițiile din 29 martie 2022, Vasile Botnari a fost arestat în dosarul de îmbogățire ilicită. Însă peste 4 luni, a fost trecut în arest la domiciliu. Ancheta penală în privința fostului director SIS s-a desfășurat rapid. Peste jumătate de an, dosarul a ajuns în judecată, dar aici procesul se tărăgănează. În total, au fost programate 12 ședinte. Majoritatea au fost amânate sau întrerupte din diverse motive.

Dosarul lui Plahotniuc, împotmolit la Procuratură

În timp ce la Judecătoria Buiucani sunt judecați doi dintre foștii demnitari apropiați de Vladimir Plahotniuc, dosarul de îmbogățire ilicită al oligarhului s-a împotmolit la Procuratură. Averea dobândită de Plahotniuc pe care oamenii legii o consideră nejustificată depășește două miliarde de lei. Acesta este cel mai complex dosar de îmbogățire ilicită, fiind vorba de zeci de bunuri imobile și mobile cumpărate de Plahotniuc atât în R. Moldova, cât și în străinătate.

Cercetarea lui Vladimir Plahotniuc pentru îmbogățire ilicită s-a transformat într-o adevărată epopee cu multiple refuzuri de inițiere a dosarului și cu tergiversări constante. În 2018, Procuratura a respins denunțul depus de președinta PAS, Maia Sandu. În 2019 - o soartă similară a avut-o demersul  liderului Platformei DA, Andrei Năstase.

În iunie 2021, Serviciul de Informații și Securitate a trimis o sesizare la Procuratură  despre  averea fostului lider democrat. În baza demersului SIS, a fost inițiat un proces penal. Dar peste o lună, Procuratura condusă de Alexandr Stoianoglo l-a clasat. În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu, a anulat ordonanța de refuz semnată de Stoianoglo și a dispus repornirea dosarului penal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Învinuirea pentru îmbogățire ilicită i-a fost înaintată lui Plahotniuc în februarie 2022. De atunci, opinia publică nu a mai fost informată despre mersul anchetei.

Avere de 2,2 miliarde lei

La solicitarea Cutiei Negre, PCCOCS a precizat doar că în timpul urmăririi penale a fost constatată o diferență de 2,2 miliarde de lei între veniturile declarate de Plahotniuc și proprietățile dobândite de acesta. Alte informații a refuzat să ne ofere, făcând trimitere la secretul anchetei.

În sesizarea trimisă la Procuratură, Serviciul de Informații și Securitate a informat despre achizițiile făcute de Plahotniuc în străinătate, inclusiv în perioada în care a deținut mandatul de deputat. Fusese identificate 5 mașini, un iaht de lux și mai multe vile, costul cărora depășește 145 de milioane de euro.

Despre toate aceste bunuri jurnaliștii de la Rise Moldova au scris cu mult timp înainte. 

Vilă în suburbia orașului Geneva, Elveția. Situată pe malul lacului Leman 
Vilă în orașul Sciez, Franța. Situată pe malul lacului Leman 
Cabană în localitatea Les Houches, Franța. Situată la poalele munților Alpi
Vilă în București, România. Situată în zona de lux Pipera 
 Complexul rezidențial „Los Pinos del Alcuzcuz”. Situat în regiunea Marbella, Spania
Iahtul „Honor” 

Vladimir Plahotniuc a dobândit proprietăți de sute de milioane de lei și pe teritoriul R. Moldova. Majoritatea le deține prin interpuși sau companii afiliate. Despre tranzacțiile cu cele mai scumpe imobile presa a scris de nenumărate ori.

„Casa Albă” situată în apropiere de parcul Valea Morilor
Fostul sediu al Partidului Democrat situat pe str. Armenească
Clădirea „Global Business Center”, situată pe bd Dmitrie Cantemir
Hotelul Nobil situat pe str. Mihai Eminescu
Clădirea „General Media Group” situată pe teritoriul „Moldexpo” 
Vilă urbană cu statut de monument istoric situată pe str. Sfatul Țării, lângă Parlament  

Toate aceste proprietăți se află sub sechestrul procurorilor în dosarul numit generic „frauda bancară”. În această cauză, Vladimir Plahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Recent procurorii au anunțat că sunt gata să trimită dosarul în judecată.

La solicitarea Cutiei Negre, Procuratura Anticorupție a oferit cifre exacte cu privire la sechestrele aplicate pe averea lui Plahotniuc.

S-a pus interdicție pe 75 de încăperi locative și nelocative, 45 de terenuri pentru construcții, 15 unități de transport, 9 cote în capitalul social al unor companii, mijloace bănești din 4 conturi bancare și 3 creanțe.

Totodată, am aflat de la Procuratură  că niciuna dintre mașinile sechestrate nu a fost ridicată și plasată la vreo parcare specială în vederea ulterioarei confiscări.

Mijloacele de transport pe care sunt aplicate sechestre  nu sunt transmise în administrarea ARBI, condiție de bază pentru inițierea procedurii de valorificare anticipată. O parte din acestea se află peste hotarele Republicii Moldova, iar Procuratura Anticorupție a formulat comisii rogatorii în acest sens. O altă parte dintre mașini sunt utilizate în procesul de producție”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin susține că se lucrează mult pe dosarele de îmbogățire ilicită, dar resursele Procuraturii sunt limitate și ar trebui concentrate pe cazurile de corupție mare.

Veronica Drăgălin: Vă pot spune din experiența pe care o avem că nu este simplu să demonstrezi, să faci o analiză complicată financiară despre modul de viață al persoanei, ce bunuri deține în Moldova și peste hotare, ce cheltuieli are. Noi, Procuratura Anticorupție, împreună cu CNA, împreună cu ARBI, lucrăm, dar iarăși avem surse limitate. Sunt doar câțiva oameni care lucrează la aceste cazuri. Din punctul meu de vedere, cred că am reușit să avem rezultate intermediare, pentru că noi am reușit să terminăm urmărirea penală, să ne asigurăm că avem suficiente probe, să le trimitem în judecată. Mai departe ce se întâmplă pe rol noi nu avem control cât de repede se desfășoară o judecată. Noi ca instituție, să reușim să avem așa fel de rezultate, pe așa feluri de cazuri de rezonanță, trebuie să putem să ne concentrăm resursele anume pe aceste cazuri. și nu pe cazuri de corupție de 500 de euro sau ceva mai simplu”.

În ediția de săptămâna viitoare vă povestim despre alți apropiați ai lui Plahotniuc, cercetați pentru îmbogățire ilicită. Vă vom invita într-o excursie virtuală la vila de poveste de pe malul Nistrului a fostului ministru de Interne, Alexandru Jizdan. Vila a fost amenajată în perioada în care Jizdan era anchetat penal.

Cutia Neagră PLUS: Directorul CNA, Iulian Rusu, și șefa PA, Veronica Dragalin, la cuțite pe Hotelul Național
Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ Curricula de care se ghidează școlile auto, veriga slabă? Șef adjunct INSP: „Este necesară să fie îmbunătățită”
/VIDEO/ Curricula de care se ghidează școlile auto, veriga slabă? Șef adjunct INSP: „Este necesară să fie îmbunătățită”
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 819: Acord UE-Moldova, exerciții nucleare și noua armă! Rusia agită Marea Baltică, iar Londra acuză China
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 819: Acord UE-Moldova, exerciții nucleare și noua armă! Rusia agită Marea Baltică, iar Londra acuză China

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/EXCLUSIV/ „A fost foc și pară”: Carmen de Moldova la Opera din Sao Paulo. Cum a topit Lilia Istratii inimile brazilienilor
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram