12 iunie 2023, ora 15:04

În ultimii ani, a plouat cu dosare penale pentru imbogățire ilicită. Un fost președinte, ministri, deputați, judecători, procurori, alți demnitari de stat s-au trezit cu mascați la ușă în dosare în care sunt bănuiți că au averi exagerate. Perchezițiile au fost prezentate în presă ca un mare succes și o renaștere a justiție naționale. Dar, la distanța de câțiva ani de la pornire, majoritatea acestor dosare fie că s-au adunat în teanc pe mesele procurorilor, fie s-au înglodat în instanțele de judecată.  Am analizat evoluția câtorva zeci de dosare pornite pentru îmbogățire ilicită. În multe cazuri, cei vizați în anchete și-au văzut mai departe de viața lor pe picior larg, afișând lux și opulență. In ediția de astăzi a emisiunii, vă prezentăm cazurile a doi foști demnitari apropiați de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Primul personaj din anturajul fostului lider democrat care a ajuns să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită este fostul deputat Constantin Țuțu. Procurorii îi impută o diferență de trei milioane și jumătate de lei între venituri și cheltuieli pentru perioada anilor 2014-2019, când a deținut mandatul de parlamentar. Dosarul de îmbogățire ilicită în care este învinuit Constantin Țuțu se află în instanță din toamna anului 2021. De atunci, s-a plimbat de la un magistrat la altul, iar pe fond nu s-a desfășurat nicio ședință de judecată.

Procesul pare să nu-l deranjeze pe fostul deputat democrat. În imaginile plasate pe rețelele sociale, acesta afișează o viață de lux. Conduce motociclete și mașini de clasa premium. Merge în vacanțe și se distrează cu activități ce provoacă adrenalină la maximum. Poartă haine și accesorii de brand exclusiviste de zeci de mii de euro.

Cel mai preferat brand al fostului politician este Billionaire, un brand italian de lux. Un tricou la acest producător costă cel puțin 500 de euro, iar o scurtă de iarnă  peste 3000 de euro. Fiind din colecții vechi nu am reușit să identificăm exact piesele vestimentare ale acestui brand purtate de Țuțu. 

Un video încărcat de Țuțu cu o săptămână în urmă pe o rețea de socializare ilustrează perfect luxul în care trăiește. Fostul deputat se află la volanul unui Ferrari care costă circa 150 de mii de euro. Este îmbrăcat din cap până în picioare în haine ale prestigioasei mărci Gucci. Chipiul pe care îl poartă Țuțu costă 340 de euro, pantalonii - 1240 de euro, tricoul - aproximativ 400 de euro, iar ghetele - 1500. Cea mai scumpă piesă este ceasul de marca Breguet - un brand de lux elvețian-francez. Accesoriul de pe mâna fostului politician  este confecționat din aur de 18 karate și costă peste 30 de mii de euro.

În total, doar în acest video, Țuțu poartă pe el haine și accesorii de peste  33 de mii de euro, sumă echivalentă cu salariul mediu al unui profesor pentru mai bine de șase ani! Împreună cu mașina, costul acestor bunuri depășește trei milioane și jumătate de lei.

Vă atragem atenția că prețurile la care Țuțu și-a cumpărat piesele vestimentare pot fi mult mai mari. Fiind din colecții mai vechi, noi le-am găsit în magazinele online la prețuri reduse.

Valoarea mașinilor, hainelor și accesoriilor afișate de Țuțu se ridică la sute de mii de euro. Surse de încredere ale Cutiei Negre susțin că mai multe dintre mașinile și motocicletele pe care le folosește Țuțu au fost cumpărate cu bani cash de către Nicolae Baciu, un apropiat al acestuia. Presa a scris anterior că Baciu ar locui în vecinătatea lui Țuțu, în cartierul de lux de pe strada Grenoble și ar fi implicat în contrabandă cu țigări.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Nicolae Baciu a refuzat să ofere comentarii despre bunurile achiziționate și relația pe care o are cu Țuțu.

Nicolae Baciu:  - Dvs poate ați încurcat. Nu vă dați seama unde sunați. Nu mă luați așa repede la întrebări că nu sunteți de la Procuratură. În primul rând vreau să aflu de unde aveți numărul meu de telefon și pe urmă o să continuăm discuția”

Reporter TV8:  – De la o persoană care vă cunoaște, nu o să-i dau numele acum.

Nicolae Baciu: – Am înțeles. Atunci nu avem despre ce vorbi. Vă rog să ștergeți numărul meu.

Opulența afișată în pozele lui Țuțu, nu a fost investigată de procurori. Oamenii legii au cercetat doar proveniența banilor investiți în construcția casei.

Aceasta este locuința lui Constantin Țuțu. Este situată în imediata apropiere a unui parc. Vila de 400 de metri pătrați este proiectată în stil hi-tech. Are în spate o curte frumos amenajată, cu gazon și arbuști decorativi în care a fost construită și o piscină. Când am realizat filmările, piscina era acoperită.

Despre luxul din interiorul casei putem să ne dăm seama din fotografiile postate de Țuțu pe rețelele sociale. De exemplu, scara surprinsă în mai multe imagini este una modernă, cu balustradă din sticlă și iluminare la fiecare treaptă. O astfel de scară interioară costă mii de euro.

Casa a fost contruită timp de un an

La Cadastru, imobilul de 400 de metri pătrați a fost evaluat la 2,7 milioane de lei. Pe piață, costul unei asemenea case este de 3 ori mai mare. De exemplu, pe un site specializat, o casă situată în orașul Codru, cu arhitectură similară, dar cu o suprafață mult mai mică și fără reparație interioară se vinde cu 8 milioane de lei.

Casa lui Țuțu, deși este una impunătoare, a fost construită în mai puțin de un an. Terenul de 6 ari a fost cumpărat  în iulie 2017, de la un consătean judecat anterior pentru contrabandă cu țigări. Iar în iunie 2018, casa a fost dată deja în exploatare.

Cartierul select în care și-a construit casa fostul deputat democrat Constantin Țuțu are acces interzis. Teritoriul a fost delimitat cu un gard și o poartă din fier. Din interior a ieșit un gardian care ne-a declarat că fostul deputat nu mai locuiește de mult timp aici. Din octombrie 2019, casa se află sub sechestru în dosarul pentru îmbogățire ilicită.

În toamna anului 2021, procurorii au trimis dosarul în instanța de judecată, dar până astăzi a bătut pasul pe loc. În ultimele patru luni, echipa Cutiei Negre a mers la mai multe ședințe de judecată în dosarul lui Țuțu. După una dintre acestea, fostul deputat a criticat acuzațiile procurorilor referitoare la construcția și valoarea casei.

Constantin Țuțu: - Procurorii din R. Moldova sunt specialiști în construcții, în vânzări, în cumpărări? Nu este normal. Eu am declarat cât costă casa mea și asta e tot.

Reporter TV8: – Dvs susțineți că a costat mult mai puțin construcția?

Constantin Țuțu: – Sigur că da. Am construit-o eu personal această casă. Eram implicat în procesul ăsta. Eu știu cât costă casa asta și eu am declarat.

Reporter TV8:  – Se încadrează în veniturile pe care le aveați?

Constantin Țuțu: -  Sigur că da.

Potrivit declarațiilor de avere pe care le-am analizat, în perioada 2017-2019, când și-a construit și amenajat casa, fostul deputat a avut venituri din salariu și vânzarea unor mașini de peste două milioane de lei. La care se adaugă 30 de mii de euro declarați ca donații și cadouri primite la evenimente de familie. 

Avocatul lui Țuțu acuză autoritățile că nu ar fi calculat corect diferența dintre venituri și cheltuieli și ar fi refuzat să facă o expertiză reală a casei. 

Ivan Ungureanu, avocat: „Noi am solicitat Procuraturii să dispună o expertiză să vedem noi diferența, deoarece ca bază absolut nu s-a luat nicio evaluare, nicio expertiză. S-a pus doar prețul care a considerat partea acuzării fără a avea un temei juridic în acest sens”.

De cealaltă parte, procurorul susține că evaluarea a fost făcută de Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale.

Elena Cazacov, procuror: „Deși de partea apărării se invocă faptul că nu a fost efectuată careva expertiză sau se invocă careva încălcări părții acuzării, că nu este expert și a înaintat astfel de diferențe, în cadrul urmăririi penale au fost făcute evaluările de către ARBI care și a constatat diferența respectivă”.

Slăbiciunea lui Țuțu pentru mașini de lux

În perioada în care a deținut mandatul de deputat, Constantin Țuțu a investit bani nu doar în casă, dar și în mașini de lux. Așa cum am arătat la început, acesta are o slăbiciune pentru autoturisme scumpe. Marca preferată este Mercedes de clasa S. A fost surprins cu un astfel de automobil în 2016, apoi cu altele două în 2017. Toate au purtat aceleași numere de înmatriculare personalizate, având inițialele numelui fostului parlamentar.

Ultimul Mercedes a fost declarat de Țuțu ca fiind cumpărat cu 80 de mii de euro. Dar în 2019, la demisia sa din Parlament, deputatul nota că a vândut mașina la un preț de trei ori mai mare - cu 4 milioane și jumătate de lei.

Două luni în urmă,  ANI a emis un act de constatare în privința averii lui Constantin Țuțu. Documentul arată că, în perioada în care a fost deputat, Țuțu a condus mai multe mașini scumpe cu drept de folosință gratuită. E vorba de alte trei Mercedesuri, o Skoda Kodiaq, un Audi Q7 și un Porche Cayenne.

Unul dintre aceste Mercedesuri aflate în folosință a ajuns subiect de știre,  după ce a fost scos la vânzare cu aproape 60 de mii de euro. Deși Țuțu nu s-a declarat niciodată proprietar al mașinii, în fotografii a fost surprinsă planșeta din față a autoturismului, personalizată cu numele fostului deputat.

Controlul recent al Autorității de Integritate a stabilit o avere nejustificată în valoare de 4,3 milioane de lei în cazul lui Constantin Țuțu. Actul de constatare a fost trimis în instanța de judecată pentru dispunerea încasării acestei sume în folosul statului.

Deocamdată, dosarul de la ANI nu a fost pus pe rol. În schimb cel al procurorilor privind îmbogățirea ilicită bate pasul pe loc de aproape doi ani. Mai multe ședințe au fost anulate, pentru că inculpatul nu s-a prezentat, sau apărarea a înaintat diferite solicitări.

Epopeea dosarului în instanța de judecată

Între timp, dosarul s-a plimbat de la un magistrat la altul. Inițial, i-a fost distribuit judecătorului Petru Păun. Apoi transmis pentru conexare judecătorului Ion Morozan care avea în procedură dosarul pentru trafic de influență în care este învinuit Țuțu. După ce Morozan s-a pensionat, o altă judecătoare a preluat cauza penală, dar a refuzat comasarea. Într-un final, dosarul pentru îmbogățire ilicită a revenit pe masa judecătorului Petru Păun.

La  ședința din 13 aprilie curent, la care a asistat și echipa Cutiei Negre, avocații lui Țuțu au solicitat încetarea procesului penal, invocând încălcări de procedură la etapa de urmărire penală și incompatibilitatea procurorului care a întocmit rechizitoriul. De cealaltă parte, Elena Cazacov acuză avocații de tergiversarea intenționată a procesului.

Elena Cazacov: „Pentru acuzare aceste cereri nu sunt noi. Aceste cereri sunt înaintate deja pe cercul doi. Ele au fost anterior invocate și la judecătorul precedent la care s-a aflat cauza penală și toate au fost soluționate. Deși suntem în ședința preliminară și au dreptul de a înainta astfel de cereri, considerăm însă un pic faptul că se folosesc nu chiar cu bună credință de drepturile lor. Se tergiversează, se invocă că nu au sufiecient timp pentru a le înainta, având încă 4 cereri care urmează să le înainteze. MUSCA După mine, poziția acuzării este o tactică intenționată în vederea extinderii examinării cauzei.

Avocații declară că acționează corect și nu au scopul de a tărăgăna procesul.

Ivan Ungureanu: „Având în vedere că suntem în alt complet de judecată, cauzele au fost conexate, acum suntem la faza ședințelor preliminare de susținere a cererilor noastre, de aceea partea apărării este îndreptățită să susțină toate cererile care le are în acest sens, inclusiv cererile care au fost depuse anterior și care din diferite motive nu au fost examinate și ele urmează a fi repetate în alt complet de judecată”.

La o ședință ulterioară din 21 aprilie, Constantin Țuțu a cerut instanței permisiunea să plece în România pentru investigații medicale. Judecătorul i-a acceptat solicitarea și a contramandat toate ședințele planificate până la data de 15 iunie. În aceeași zi, Țuțu a plasat pe o rețea de socializare un video în care apare alergând pe malul mării.

Dosarul fostului șef de la SIS

La 29 martie 2022, oamenii legii au făcut percheziții acasă la Vasile Botnari, un alt acolit al fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Procurorii îi atribuie lui Vasile Botnari o avere nejustificată de peste 28 de milioane de lei – bunuri imobile și mașini înregistrate fictiv pe numele unor rude apropiate sau persoane de încredere. Botnari a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcții publice. A fost deputat, ministru și director al Serviciului de Informații și Securitate.

Această casă a familiei Botnari a rămas în afara verificării procurorilor, pentru că a fost cumpărată încă în anul 2009. Pe atunci, Vasile Botnari avea tot o funcție publică, fiind director al Agenției Transporturilor. Casa, situată în sectorul Telecentru, are o suprafață de 400 de metri pătrați și ocupă 6 ari de teren. La Cadastru este evaluată la peste 3 milioane de lei, un preț de cel puțin trei ori mai mic decât cel de piață. Bunurile au fost înscrise pe socrii săi.

În august 2016, pe când era ministru, Botnari a mai cumpărat 8 ari de teren cu două case, aflate chiar alături și iarăși le-a înregistrat pe socri. Între timp, a modernizat construcțiile. Astăzi, cele trei proprietăți sunt unite, au curte și intrare comună.

Soacra, judecată pentru complicitate la infracțiune

Prin aceste achiziții, Botnari i-a creat probleme și soacrei sale. Pensionara de 69 de ani este judecată pentru complicitate în dosarul de îmbogățire ilicită a lui Botnari. Potrivit procurorilor, între anii 2014-2019, soacra demnitarului a avut venituri de numai 300 de mii de lei, dar a cumpărat bunuri imobile de 19 milioane de lei.

Procurorii au stabilit și că fiica fostului demnitar, Anastasia Botnari, are în proprietate un apartament, un loc de parcare și o mașină cu o valoare de aproape 6 milioane de lei. În  perioada achizițiilor, aceasta nu a avut niciun venit și astfel oamenii legii bănuiesc că bunurile au fost cumpărate de Vasile Botnari. Toate au ajuns sub sechestru în vederea confiscării.

În timpul urmăririi penale, oamenii legii au identificat și mașini deținute de Vasile Botnari în valoare de peste 4 milioane de lei. Anterior, Botnari a fost surprins de mai multe ori la volanul unei mașini de lux de model Range Rover. Inclusiv, la întâlnirea de taină de la început de pandemie, la un hotel din capitală. 

Aceeași mașină am surprins-o parcată și în curtea casei fostului demnitar. Prețul unei asemenea autoturism este între 50 și 80 de mii de euro.

Am mers la o ședință de judecată ca să discutăm cu Vasile Botnari despre dosarul în care este învinuit de îmbogățire ilicită. Ședința a fost amânată din cauza unei alerte cu bombă, dar am reușit să-i adresăm câteva întrebări în timp ce fostul demnitar părăsea grăbit clădirea Judecătoriei Buiucani.

Reporter TV8: - Dosarul înaintat de procurori cum vi se pare, este la comandă?

Vasile Botnari:  – Nu știu dacă este la comandă sau nu, dar este o compunere pe temă liberă și în judecată voi demonstra că toți banii sunt legal dobândiți cu familia mea împreună.

Reporter TV8: - Nu vă recunoașteți vina în acest dosar?

Vasile Botnari:  - Nu.

Reporter TV8:  - Cum credeți, ce finalitatea va avea acest dosar și când?

Vasile Botnari: - Când voi demonstra că totul este legal.

2,8 milioane de lei, achitați de Botnari în dosarul profesorilor turci

În vara anului 2020, pe când era judecat în cunoscutul dosar privind expulzarea celor 7 profesori turci, fostul director SIS, Vasile Botnari, a achitat 380 de mii de lei pentru avionul charter arendat pentru transportarea profesorilor în Turcia și  alte 2,4 milioane de lei, prejudiciul pe care l-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Botnari a fost găsit vinovat în acest dosar, dar a scăpat de închisoare, fiind amendat cu 88 de mii de lei.

Reporter TV8: - Ați achitat avionul turcilor, din ce bani?

Vasile Botnari:  – Din banii mei.

Reporter TV8: – Cum i-ați câștigat?

Vasile Botnari: – Cinstit și legal. Din cont oficial i-am achitat.

Reporter TV8: - Declarațiile de avere corespund cu banii?

Vasile Botnari: – Sigur că da. Procuratura a verificat și s-a convins că e tot legal.

După perchezițiile din 29 martie 2022, Vasile Botnari a fost arestat în dosarul de îmbogățire ilicită. Însă peste 4 luni, a fost trecut în arest la domiciliu. Ancheta penală în privința fostului director SIS s-a desfășurat rapid. Peste jumătate de an, dosarul a ajuns în judecată, dar aici procesul se tărăgănează. În total, au fost programate 12 ședinte. Majoritatea au fost amânate sau întrerupte din diverse motive.

Dosarul lui Plahotniuc, împotmolit la Procuratură

În timp ce la Judecătoria Buiucani sunt judecați doi dintre foștii demnitari apropiați de Vladimir Plahotniuc, dosarul de îmbogățire ilicită al oligarhului s-a împotmolit la Procuratură. Averea dobândită de Plahotniuc pe care oamenii legii o consideră nejustificată depășește două miliarde de lei. Acesta este cel mai complex dosar de îmbogățire ilicită, fiind vorba de zeci de bunuri imobile și mobile cumpărate de Plahotniuc atât în R. Moldova, cât și în străinătate.

Cercetarea lui Vladimir Plahotniuc pentru îmbogățire ilicită s-a transformat într-o adevărată epopee cu multiple refuzuri de inițiere a dosarului și cu tergiversări constante. În 2018, Procuratura a respins denunțul depus de președinta PAS, Maia Sandu. În 2019 - o soartă similară a avut-o demersul  liderului Platformei DA, Andrei Năstase.

În iunie 2021, Serviciul de Informații și Securitate a trimis o sesizare la Procuratură  despre  averea fostului lider democrat. În baza demersului SIS, a fost inițiat un proces penal. Dar peste o lună, Procuratura condusă de Alexandr Stoianoglo l-a clasat. În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu, a anulat ordonanța de refuz semnată de Stoianoglo și a dispus repornirea dosarului penal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Învinuirea pentru îmbogățire ilicită i-a fost înaintată lui Plahotniuc în februarie 2022. De atunci, opinia publică nu a mai fost informată despre mersul anchetei.

Avere de 2,2 miliarde lei

La solicitarea Cutiei Negre, PCCOCS a precizat doar că în timpul urmăririi penale a fost constatată o diferență de 2,2 miliarde de lei între veniturile declarate de Plahotniuc și proprietățile dobândite de acesta. Alte informații a refuzat să ne ofere, făcând trimitere la secretul anchetei.

În sesizarea trimisă la Procuratură, Serviciul de Informații și Securitate a informat despre achizițiile făcute de Plahotniuc în străinătate, inclusiv în perioada în care a deținut mandatul de deputat. Fusese identificate 5 mașini, un iaht de lux și mai multe vile, costul cărora depășește 145 de milioane de euro.

Despre toate aceste bunuri jurnaliștii de la Rise Moldova au scris cu mult timp înainte. 

Vladimir Plahotniuc a dobândit proprietăți de sute de milioane de lei și pe teritoriul R. Moldova. Majoritatea le deține prin interpuși sau companii afiliate. Despre tranzacțiile cu cele mai scumpe imobile presa a scris de nenumărate ori.

Toate aceste proprietăți se află sub sechestrul procurorilor în dosarul numit generic „frauda bancară”. În această cauză, Vladimir Plahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Recent procurorii au anunțat că sunt gata să trimită dosarul în judecată.

La solicitarea Cutiei Negre, Procuratura Anticorupție a oferit cifre exacte cu privire la sechestrele aplicate pe averea lui Plahotniuc.

S-a pus interdicție pe 75 de încăperi locative și nelocative, 45 de terenuri pentru construcții, 15 unități de transport, 9 cote în capitalul social al unor companii, mijloace bănești din 4 conturi bancare și 3 creanțe.

Totodată, am aflat de la Procuratură  că niciuna dintre mașinile sechestrate nu a fost ridicată și plasată la vreo parcare specială în vederea ulterioarei confiscări.

„Mijloacele de transport pe care sunt aplicate sechestre  nu sunt transmise în administrarea ARBI, condiție de bază pentru inițierea procedurii de valorificare anticipată. O parte din acestea se află peste hotarele Republicii Moldova, iar Procuratura Anticorupție a formulat comisii rogatorii în acest sens. O altă parte dintre mașini sunt utilizate în procesul de producție”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin susține că se lucrează mult pe dosarele de îmbogățire ilicită, dar resursele Procuraturii sunt limitate și ar trebui concentrate pe cazurile de corupție mare.

Veronica Drăgălin: Vă pot spune din experiența pe care o avem că nu este simplu să demonstrezi, să faci o analiză complicată financiară despre modul de viață al persoanei, ce bunuri deține în Moldova și peste hotare, ce cheltuieli are. Noi, Procuratura Anticorupție, împreună cu CNA, împreună cu ARBI, lucrăm, dar iarăși avem surse limitate. Sunt doar câțiva oameni care lucrează la aceste cazuri. Din punctul meu de vedere, cred că am reușit să avem rezultate intermediare, pentru că noi am reușit să terminăm urmărirea penală, să ne asigurăm că avem suficiente probe, să le trimitem în judecată. Mai departe ce se întâmplă pe rol noi nu avem control cât de repede se desfășoară o judecată. Noi ca instituție, să reușim să avem așa fel de rezultate, pe așa feluri de cazuri de rezonanță, trebuie să putem să ne concentrăm resursele anume pe aceste cazuri. și nu pe cazuri de corupție de 500 de euro sau ceva mai simplu”.

În ediția de săptămâna viitoare vă povestim despre alți apropiați ai lui Plahotniuc, cercetați pentru îmbogățire ilicită. Vă vom invita într-o excursie virtuală la vila de poveste de pe malul Nistrului a fostului ministru de Interne, Alexandru Jizdan. Vila a fost amenajată în perioada în care Jizdan era anchetat penal.

10 septembrie 2023, ora 22:50

Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.

Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.

Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.

Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.

Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.

Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.

Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.

În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.

Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege

Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului  2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.

Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.

Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.

În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a  reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.

Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.

După această declarație, făcută la 18 mai 2018,  cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc,  liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.

Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.

Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.

Robot:  „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”. 

Chiril Gaburici:  „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.

Rușii cu pașapoarte moldovenești

Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.

Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului  și doi copii minori ai cuplului.

Banca „Otkrîtie” a  ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.

În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.

Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.

În mediul online poate fi găsită puțină informație despre activitatea lui Țerazov la bancă. Un site de știri Postprofit.net scrie că se depun eforturi colosale pentru a curăța spațiul online, astfel încât numele lui Țerazov să nu mai poată fi asociat cu scandalul din jurul băncii Otkrîtie.

Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate. Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.

Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.  

Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.

Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.

Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții

Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.

În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.

După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.

Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments  are investiții și în Silicon Valley. 

Atunci când a fost lansat, asupra fondului „TMT Invetments” planau suspiciuni de fraudă. Un portal rusesc „Compromat group” a publicat câteva investigații despre foștii proprietari ai holdingului RBK în care arătau că aceștia și-ar fi ascuns banii în offshoruri și au făcut tranzacții fictive la bursa din Londra cu acțiunile TMT Investments. Unele dintre companiile offshore ar fi fost înregistrate chiar pe numele lui Iniutin.

În 2017,  presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.

În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.

Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".

Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.

Businessmanul modest din Sankt Petersburg

Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.  

În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov  figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.

Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.

O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari. Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.

Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.

De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.

Rușii care s-au răzgândit

Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.

Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.

„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.

Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie

Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor,  Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.

Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.   

Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor. 

Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.

Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.

Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc

Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.

Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott,  un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.

În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și  Bulgaria.

În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.

„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott  în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.

Anul trecut, Guvernul Republicii Democrate Laos a inițiat un litigiu împotriva companiei „Bridge Capital” în care Andre Scott este coproprietar și a solicitat să-i fie achitate prejudicii de 5 milioane de dolari. În 2015, Bridge Capital a fost  obiectul unor investigații penale și fiscale în Republica Laos, fiind bănuită de implicare într-un scandal de corupție.

Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar

Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească,  Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.

Anul trecut, un birou de investigații jurnalistice din Bulgaria a publicat o serie de materiale în care au dezvăluit numele cumpărătorilor de cetățenie. Despre Swaun Andre Scott au scris că este „șeful jocurilor de noroc cu o reputație îndoielnică” care a obținut pașaport de aur și face investiții de zeci de milioane într-un grandios proiect imobiliar. Firma sa construiește în Sofia un centru comercial cu hotel, restaurante, spa și arenă pentru evenimente sportive.

Cineastul căutat de FBI

Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în  producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.

Nu am găsit nicio informație pe internet despre cineastul Kevin Robl. Numele lui și firma sa apar doar într-un dosar de mare fraudă inițiat la Tribunalul din California de către un mare studiou chinez de efecte vizuale „Base Media”.  Compania este cunoscută pentru efectele speciale create pentru filme de renume ca „The Iron Man” și „The Avengers”.

Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI,  iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.

Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.

Giuvaergiu  fugar din India după o fraudă de miliarde

Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.

Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.

Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.

Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.

Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.

Managerii unor companii de top din diferite state 

Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:

Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.   

Rusul cu aviz negativ de la SIS

În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.

„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.

Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.

Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.

Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia,  firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022,  compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.

Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.  

„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de  investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev.  În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.

În 2020, directorul companiei „Grupa Ist Invest” pentru care a lucrat Ivan Karabanov, a fost arestat fiind învinuit într-un dosar ce vizează o fraudă bancară prin oferirea de credite neperformante în sumă de 6 miliarde de ruble. La începutul anului curent, Grupa Ist Invest a fost lichidată.

Contestație cu aviz repetat pozitiv de la SIS

Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.  

Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.

Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”. 

Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.

În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.

Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.

I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.

„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte  onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.

Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.

Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?

Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.

„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul  Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.

Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză  care prevede acest lucru.   

Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”. 

Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.

Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj.  Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.

„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.

Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții: 

„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.

În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.

Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă  2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.