09 decembrie 2023, ora 22:15

Calea Ferată a Moldovei are din nou probleme financiare. Mai mult de jumătate din angajații întreprinderii nu și-au ridicat salariile de trei luni. Cel mai grav este că administrația nu știe când va fi soluționată problema. Directorul CFM susține că odată cu redeschiderea portului Odesa, a scăzut cererea de tranzit prin Republica Moldova, astfel, fiind înregistrate pierderi substanțiale.

„Este problemă cu încasările care au scăzut simțitor după ce s-a deschis portul Odesa și a scăzut cererea de tranzit, dar lucrăm la soluții și le vom găsi. La moment noi nu avem achitate aproximativ jumătate din salariile pe luna septembrie, respectiv octombrie și noiembrie neachitat.” 

Directorul de la Calea Ferată spune că este în căutarea de soluții. 

„Dacă ar fi să cunosc o dată aș putea să va spun. Lucrăm la mai multe soluții, sper că timp de o lună o să avem succes măcar cu una din ele”, spune directorul general al Î.S. „Calea Ferată din RM” Oleg Tofilat.

Pe de altă parte, președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor din Moldova susține că a anunțat despre această problemă și reprezentanții Guvernului. 

„Mai mult de jumate. Din 36 de filiale au primit salariu pe septembrie numai 14, 22 nu o primit. Eu ca membru a consiliului administrativ am raportat și domnului ministru și directorul fondatorului APP. Am raportat peste tot locul. Noi ridcăm peste tot întrebarea. Guvernul ne spune că noi nu suntem bugetari, dar transportări nu-s, nu știu ce facde conducerea”, mai spun președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor din Moldova, Ion Zaporojan.

Am solicitat o reacție de la responsabilii Ministerului Infrastructurii la acest subiect, însă am fost redirecționați spre Agenția Proprietății Publice. Contactați de TV8, reprezentanții de la APP ne-au spus că CFM este la autogestiune.

„Întreprinderea de stat Calea Ferată este la autogestiune și Agenția Proprietății Publice, ca fondator, nu se poate implica în procesele financiare ale întreprinderii care este dependentă de volumul de mărfuri transportate și încasări. Situația va fi clară doar când ne vom întruni în consiliul de administrare și ulterior ne vom putea pronunța. APP urmărește cu atenție acest subiect”, spune purtător de cuvânt al Agenția Proprietății Publice, Ghenadie Vasilachi.

CFM s-a mai confruntat cu astfel de probleme. La început de august, întreprinderea achita ultimele salarii abia pentru luna mai. Atunci, reprezentanții Căii Ferate invocau aceeași cauză - reducerea traficului de mărfuri. În anii 2020 şi 2021, CFM a fost la un prag de faliment din cauza problemelor financiare, iar angajaţii nu şi-au primit salariile chiar şi jumătate de an. La Calea Ferată din Moldova sunt aproape 6 mii de angajati. 

26 noiembrie 2024, ora 17:30

Rușinos, dar traficul de ființe umane continuă să afecteze populația Republicii Moldova, fenomen ce a luat amploare încă din anii '90. Dacă la acea vreme, exploatarea sexuală era principala formă de trafic, în, timp fenomenul s-a schimbat la față. În prezent, traficul ce presupune exploatarea prin muncî este cea mai des întâlnită formă, devenind o provocare tot mai mare pentru autorități. În ultimii ani, numărul victimelor identificate de poliție continuă să fie stabil - circa 180 de oameni sunt traficați, 20 la sută fiind copii. 

Anual, poliția identifică în jur de 160 de traficanți de ființe umane, care figurează în circa 60 de dosare penale, iar acest număr este aproape stabil, arată datele din ultimii patru ani. Comit acest gen de infracțiune atât femeile, cât și bărbații. Iar ceea ce-i unește este dorința de a face cât mai mulți bani.

„Traficanții sunt persoane fie de gen feminin, fie de gen masculin. În dependență de forma de exploatare, la unele, ele sunt mai tipice. Desigur, scopul de bază este interesul material. Atât infracțiunea de trafic de ființe umane, cât și infracțiunile recunoscute ca trafic de droguri, trafic de arme - sunt infracțiuni care aduc foarte mari venituri financiare. De aceea și se axează foarte mult pe aceste categorii infractorii, în mare parte”, spune șeful Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane de la INI, Vitalie Pșenicinîi.

Și numărul victimelor este constant, poliția explică acest fapt prin eforturile depuse pentru identificarea persoanelor care au avut de suferit de pe urma infractorilor.

„În ultimii ani, dacă vorbim de la apariția Covid-ului, practic suntem la un număr stabil de identificare a infracțiunilor, dar asta nu înseamnă că noi am identificat toate infracțiunile și doar atâtea s-au comis. Circa 65, 66 - 60 de infracțiuni pe an avem depistate. Dacă să vorbim ca victime, aici iarăși, numărul este foarte variat. Anii precedenți, 2021-2022, grație unor cooperări internaționale reușite, unde, cum și am menționat, au fost create echipe comune de investigații cu Franța, cu Italia. Deci am putut depista mai multe victime pe teritoriul acestor state și într-un fel, prin aceste acțiuni, numărul a fost mai mare. În rest, numărul de victime anual, acuma ultimii 4 ani, 5 ani, este în jur de 140-180 de victime, dintre care, aproximativ, 20% sunt victime copii și restul sunt victime mature. Cum și am menționat, în mare parte, prevalează victime bărbați. La victimele minore, victime copii, prevalează genul feminin”.

În Republica Moldova, traficul de ființe a prins un avânt prin anii '90, fiind orientat spre exploatarea sexuală. În ultimul deceniu, traficanții au folosit victimele mai mult în scop de muncă neplătită și abuzivă. 

„Inițial, în anii 90, la începutul anilor 2000 una din formele de bază a traficului de ființe umane era exploatarea sexuală comercială. Ulterior, datorită activităților polițienești, dar și consolidării, contribuției partenerilor de dezvoltare internaționali, a organizațiilor non-guvernamentale s-a putut reduce fenomenul infracțional ce ține de forma de exploatarea sexuală. Dar a luat amploare un alt fenomen, cam odată cu liberalizarea regimului de vize din 2014, atunci când oamenii au putut mai liber să acceadă la piața din Uniunea Europeană. Și aici a luat amploare exploatarea prin muncă și în mare parte sunt bărbați.

Dacă vorbim de exploatarea victimelor adulte, aici munca, iarăși, avem mai mult peste hotare, prioritar bărbați, care sunt antrenați în șantiere la construcții sau la munci agricole. Avem și victime femei, care sunt implicate la exploatări în, să spunem așa, la privat, în mediile de familii. Prin ce s-ar manifesta exploatarea prin muncă: sunt depășite orele de muncă, nu sunt respectate condițiile de muncă, altă dată, în mare parte, nu există nici contracte de muncă între cel beneficiar și cel angajat”.

Tot din cauza accelerării acestui fenomen periculos, în Republica Moldova a fost creat, în 2001, Centrul Internațional „La Strada”. Inițial, scopul primar a fost să ofere asistență victimelor traficului de ființe umane. Faptul că tot mai multe persoane erau exploatate sexual, organizația a lansat o linie fierbinte pentru această categorie. Cu timpul, pe lângă femei, victime ale exploatării în scopuri sexuale au devenit bărbați, dar și copii. 

„Deci dacă vorbim despre victime, atunci victimele pot fi oricine, atât bărbați, femei, cât și copii. Nu este un profil, nu este o categorie de vârstă, însă putem distinge faptul că oricum depinde de statutul social vulnerabil al persoanei pentru că mai ușor poate fi ademenită și mai ușor poate fi implicată în trafic. Însă, sigur că în dependență de forma de trafic, dacă vorbim despre exploatare prin muncă atunci sigur că mai des victimele sunt bărbații de vârstă medie. Ceea ce ține de exploatare sexuală, aici sunt femeile mai des implicate și dacă vorbim despre minori, ei sunt cel mai des victime a exploatării sexuale.”  „Conform statisticilor noastre, vârsta medie este între 26 și 35 de ani. - Dar a copiilor? - A copiilor este, nu știu, sub 18, 14, 15 ani”, a declarat managera liniei fierbinți pentru migrație sigură și anti-trafic, Silvia Morcan.

Traficanții folosesc diferite metode pentru a-și atrage victimele, cea mai cunoscută fiind „Lover Boy”. Cu alte cuvinte, victima consideră că trăiește o poveste de iubire, pe când, în rol de iubit este traficantul care o manipulează emoțional, câștigându-i încrederea pentru a o exploata ulterior.

„Traficant poate fi oricine, atât bărbați cât și femei, însă conform studiilor și rapoartelor, în ultimii ani putem distinge că traficant sau persoanele implicate în trafic mai des sunt femeile, pentru că ele stabilesc mai ușor un prim contact cu victima și mai ușor captă încredere. Și aici aș vrea să mă opresc însă totuși la un profil și anume o metodă populară la nivel local și internațional este metoda „Lover Boy”. Metoda prin îndrăgostire, unde traficantul este un bărbat, un bărbat chipeș, un bărbat atrăgător care prin manipulare, prin ademenire cucerește o femeie, o îndrăgostește de el ca mai apoi treptat să o implice în trafic, exploatare sau orice altă formă de abuz”.

În unele cazuri, victimele traficului de ființe umane devin, la rândul lor, traficante de ființe umane. Fie își crează propriile rețele, fie acționează împreună cu cei care le-au exploatat. 

„Ar putea odată ce ea ajunge în trafic dacă vorbim nemijlocit despre exploatare sexuală. Atunci când ea deja este în țara de destinație, atunci traficanții, prin metode de constrângere, prin diferite alte metode de manipulare pot convinge victima să ademenească și să implice alte persoane în exploatare, motivând că astfel ar putea ieși, ar putea scăpa din situația în care a nimerit și ușor ar putea nimeri pradă”. 

Chiar dacă în ultimii ani, forma dominantă de exploatare este cea prin muncă, exploatarea sexuală continuă să existe, în special în unele state ale Uniunii Europene. Vorbim aici de țări precum Belgia, Italia și Franța, unde ajung persoane din Republica Moldova, inclusiv minori.

„Acum, de câțiva ani, cum am menționat, Uniunea Europeană, iarăși se manifestă și prin forma de exploatare sexuală. Avem țări ca Belgia, Italia, Franța, unde avem derulate investigații, anume în scopul exploatării sexuale a victimelor originare din Republica Moldova, dar nu este exclus că pot să apară și alte țări, de la caz la caz, care pentru prima dată pot apărea în vizorul nostru”, zice Vitalie Pșenicinîi.

„- Ați întâlnit cazuri când și minorii erau exploatași sexual? - Da, în Republica Moldova, o mare parte sunt exploatate minorile. Cazuri de exploatare sexuală în ultimii ani nu prea am înregistrat. Am avut cazuri înregistrate cu implicarea minorilor fie la muncă, fie la practicarea cerșetoriei, dar exploatarea sexuală, în mare parte, o avem pe teritoriul Republicii Moldova, prioritar sau preponderent este mun. Chișinău. 

Dacă să vorbim de minori, în exploatarea sexuală avem circa 15-20 de victime, până la 30 am avut în perioada de la covid încoace, care au fost identificate ca exploatare sexuală. Mai puțini minori, circa de 8 și mai puțini, exploatați prin muncă. Și în jur de 2-3 minori exploatați în practicarea cerșetoriei. Cum am menționat, muncă avem și în cadrul țării, și în exterior. Și la cerșit, la fel. Exploatarea sexuală, o avem în mare parte, în interiorul țării”. 

Numărul victimelor care cer ajutor este în creștere. Doar în prima jumătate a acestui an, zeci de persoane, inclusiv minori, au apelat la linia fierbinte pentru sprijin. 

„Vreau să vorbesc despre ultimii ani și dacă vorbim despre cifre, atunci centrul nostru în 2022 a înregistrat 32 de apeluri. De la prezumate victime în 2023 am observat o creștere - avem 87, și în prima jumătate a acestui an avem 33 de apeluri cu implicarea a 22 de prezumate victime ale traficului. Noi suntem cei din prima linie care recepționează, colectează toată informația, înțelege în ce situație și care sunt nevoile unei prezumate victime și încearcă să o refere către instituția care ar putea să-i acopere nevoile și să faciliteze accesul. La nivel național, în primile șase luni ale acestui an au fost înregistrate 62 victime ale traficului de ființe umane persoane adulte și 15 victime minore”, spune Silvia Morcan.

Exploatarea prin muncă se întâmplă și în Republica Moldova, nu doar peste hotarele țării. 

„Aș putea să vă zic de fapt că în Republica Moldova cele mai dese cazuri sunt în stâne și acolo este cea mai dură formă de exploatare prin muncă pentru că persoanele sunt ținute într-un spațiu închis, sunt constrânse să lucreze mult peste program, fără a fi hrăniți sau fără a primi anumit ajutor”, spune Silvia Morcan.

„În Republica Moldova sau, așa numitul, traficul intern, tot se manifestă. În mare parte, exploatarea prin muncă, iarăși prevalează. Dar, cu regret, avem și exploatarea minorilor sau exploatarea copiilor, și anume în formă sexuală, urmată prin exploatarea prin muncă. Pe când, pe plan internațional, exploatarea prin muncă prevalează celelalte forme de exploatare prevăzute chiar și în legea penală, art. 165 sau art. 206, Cod Penal”, explică Vitalie Pșenicinîi.

Victimele traficului de ființe umane se pot adresa la Centrul Internațional „La Strada”, unde beneficiază de sprijin specializat, cum ar fi asistență psihologică, juridică și reabilitarea lor. 

„Deci noi avem două departamente, departamentul care lucrează cu victimele adulte, prezumatele victime adulte și departamentul care lucrează cu prezumatele victime minore. Dacă vorbim despre minori, atunci lor li se oferă consiliere psihologică și juridică. Ei beneficiază de această asistență și dacă vorbim despre victimele adulte, atunci consilierea este telefonică și atunci consilierul încearcă să afle nevoile acestei victime și o referă către instituția competentă”, spune Silvia Morcan.

Potrivit legislației penale naționale, traficanții de ființe umane riscă până la 20 de ani de închisoare, în funcție de gravitatea infracțiunii. Când se constată circumstanțe agravante, inculpatul ar putea fi condamnat pe viață. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan