11 decembrie 2023, ora 20:21

Curtea de Apel Chișinău (CA) a obligat Ministerul de Externe să dezmintă informațiile dintr-o scrisoare din anul 2006 a ministrului de atunci, Andrei Stratan, adresată șefilor misiunilor diplomatice în privința faptului că Valeriu Pasat, ex-ministru al Apărării, s-ar face vinovat de comercializarea tehnicii din dotarea Armatei Naționale. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiției (CSJ). 

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea instanței de fond din 5 decembrie 2022, a fost publicată în data de 4 decembrie. Solicitat de TV8.md, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Filip Cojocaru, a declarat că MAEIE va epuiza toate căile legale pentru a contesta decizia Curții de Apel Chișinău și va merge la Curtea Supremă de Justiție. 

„Eu trec prin ce au trecut moldovenii care au fost deportați în anii 40-50, până au fost reabilitați. Înțeleg asta inclusiv ca și istoric-savant care de 30 de ani de studiez istoria represiunilor staliniste împotriva poporului nostru. Acum îi înțeleg și mai bine pe moldovenii noștri care au așteptat zeci de ani să fie reabilitați. La fel și eu, am fost nelegitim judecat pe 10 ani, pentru că am executat Hotărârea Guvernului, a fost o tranzacție unică în spațiul ex-sovietic. Pentru noi, este o onoare că cu noi a negociat Guvernul american referitor la aceste avioane și eu mă mândresc. Am suferit mult în detenție, dar acele avioane au fost vândute în interesul statului. Statul nu avea cu ce să întrețină acea tehnică militară care costa scump. Însuși fostul premier Ion Ciubuc a declarat în instanța de judecată: domnilor judecători, pe mine de ce nu mă arestați? Eu am semnat hotărârea Guvernului, iar ministrul Apărării a fost obligat să execute. Și regretatul Mircea Snegur a spus că dacă nu aș fi executat hot. de Guvern, atunci ar fi trebuit să fiu judecat. Noi atunci am demonstrat că dorim relații bune cu SUA, care pe acel contract a transferat 40 de mln de dolari pentru avioane cu termene depășite, care nu puteau să zboare”, a declarat Valeriu Pasat pentru TV8.md. 

Pasat își amintește cu durere de perioada în care a fost judecat și condamnat, deși spune el, s-a bucurat de sprijinul a zeci foști ambasadori și miniștri de Externe, care în urmă cu un an au semnat o declarație comună în sprijinul său. În textul documentului, semnatarii au subliniat că în urma tranzacției, SUA au dat o apreciere înaltă R. Moldova pentru faptul că nu a admis vânzarea avioanelor cu pricina către state teroriste. 

„Prin această tranzacție, Valeriu Pasat a contribuit substanțial la consolidarea relațiilor economice și politice cu SUA. Drept probă servește faptul că în anii următori Guvernul american a asistat R. Moldova cu ajutoare de sute de milioane de dolari”, se arată în textul declarației.

De altfel, decizia și concluziile instanței de fond a creat confuzie în rândul martorilor care au depus mărturii în sprijinul lui Valeriu Pasat. În opoziție cu declarațiile lor, instanța l-a declarat pe Pasat vinovat. Astfel, un grup de martori, între care fostul președinte Mircea Snegur și ex-premierul Ion Ciubuc, au adresat o scrisoare către CSM în care au cerut aplicarea unor sancțiuni magistratei Lilia Vasilevici, care le-ar fi denaturat declarațiile, depuse la ședințele de judecată, în sprijinul lui Valeriu Pasat. 

Fostul ministru al Apărării și ex-șef la SIS, Valeriu Pasat, a fost achitat în iulie 2009, de către CA Chișinău, pentru vânzarea ilegală a 21 de avioane MIG-29 și armament. Instanţa a decis că Valeriu Pasat nu şi-a depăşit atribuţiile atunci când a efectuat tranzacţiile.

În anul 2021, Procuratura Generală i-a cerut scuze lui Valeriu Pasat, pentru tragerea sa ilegală la răspundere. Scuzele au fost prezentate printr-un anunț pe site. Anterior, în anul 2010, Guvernul Republicii Moldova a recunoscut decizia CEDO precum că dosarul lui Valeriu Pasat a fost unul politic și i-a achitat acestuia despăgubiri de 16 mii de euro. Departamentul de Stat al SUA, Consiliul Europei și Uniunea Europeană l-au declarat pe Valeriu Pasat deținut politic. 

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.