13 decembrie 2023, ora 21:59

Guvernul Republicii Moldova a dispus, astăzi, atribuirea statutului de monument de categorie națională mai multor bunuri imobile. Totodată, unele înscrisuri din Registrul monumentelor au fost corectate, iar altele excluse.

Cele opt elemente noi, înscrise în Registrul monumentelor, sunt: Sediul Academiei de Științe a Moldovei din mun. Chișinău; Conacul Cristi-Korotnev din s. Lupa-Recea, r-nul Strășeni; Clădirile Școlii de Meserii (bloc de studii, ateliere), Grajdul pentru cai al fostului conac Macarov-Mavrocordat, Moara cu motor și Podul de piatră din s. Corbu, r-nul Dondușeni; Cimitirul evreiesc din s. Vadul-Rașcov, r-nul Șoldănești, și Biserica „Sfântul Ilie” din s. Albota de Sus, r-nul Taraclia.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, Registrul monumentelor s-a îmbogățit cu aceste noi înscrisuri la sugestia cercetătorilor, dar și datorită interesului turistic față de ele. 

„Prin înscrierea în Registru, vom păstra autenticitatea lor și le vom pune mai bine în valoare. Sunt elemente importante ale patrimoniului cultural-istoric național, iar astfel accentuăm însemnătatea lor pentru circuitul vieții cotidiene, sporim interesul turistic și contribuim la dezvoltarea durabilă a economiei”, a menționat ministrul Culturii.

Modificările adoptate mai vizează corectarea înscrisului eronat al denumirii bisericii din s. Cuhnești, r-nul Glodeni. Aceasta a fost cunoscută ca „Adormirea Maicii Domnului”, pe când denumirea istorică corectă, demonstrată este „Nașterea Maicii Domnului”. De asemenea, au fost excluse înscrisurile eronate de la pozițiile 1063 (biserica de lemn din s. Albinețul Vechi, r-nul Fălești, care nu a existat în această localitate) și 403 (biserica din s. Giurgiulești, r-nul Vulcănești). Menționăm că biserica de cărămidă „Sf. Gheorghe” a funcționat aici până în 1948, când a fost închisă de autoritățile sovietice și, în anii ’50, demolată. Astfel, în 1993, în Registrul monumentelor a fost inclusă informația despre un bun care, de facto, nu mai exista.

Autoritățile publice locale, proprietarii, gestionarii bunurilor imobile au fost informați de către Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) despre demararea procesului de înscriere/modificare în Registrul monumentelor a acestor bunuri.

14 noiembrie 2024, ora 20:13

Datoriile moldovenilor față de furnizorii de resurse energetice vor crește, după ce statul a decis să renunțe la compensațiile din facturi. Acest lucru va afecta, în primul rând, companiile care livrează centralizat agent termic, susține expertul în energetică Sergiu Tofilat. Și autoritățile anticipează anumite riscuri, doar că, potrivit lor, suma datoriilor nu va crește atât de mult încât să compromită programul. Discuțiile au avut loc la Parlament, cu o zi înainte ca aleșii poporului să pună la vot proiectul în lectură finală.

Veriga slabă a inițiativei de a oferi bani în loc de compensații directe în factură, constă în faptul că nu se va putea închide căldura pentru cei care iau bani de la stat, dar acumulează datorii, susține expertul Sergiu Tofilat.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale recunoaște problema și promite să găsească o soluție. Dar, în același timp, autoritatea crede că, totuși, renunțatarea la compensațiile din facturi a fost un pas corect. Secretarul de stat Corina Ajder susține că plățile monetare vor reduce riscul de fraudă.

Autoritățile se bazează și pe responsabilitatea și onestitatea cetățenilor.

Sergiu Tofilat insistă că autoritățile comit o greșeală care va genera multe bătăi de cap companiilor energetice.

Participanții s-au referit și la faptul că mulți consumatori nu dețin carduri, astfel vor face rânduri la poștă pentru a primi ajutorul.

Și întreprinderea Poșta Moldovei are anumite îngrijorări.

Nu se cunoaște, deocamdată sumele de bani pe care le vor primi gospodăriile însă acestea vor fi calculate în funcție de veniturile totale, numărul de membri, minorilor sau persoane cu grad de dizabilitate. Până în prezent, cereri la compensații au depus aproape 400 de mii de gospodării. Proiectul urmează a fi aprobat mâine în a doua lectură de către Parlament.