Uniunea Europeană ar intenționa să ceară retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului, Belarus, Georgia și Armenia, în cadrul negocierilor pentru un acord de pace cu Ucraina. Această prevedere ar fi inclusă într-un document distribuit de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, transmite RFE.
Documentul este intitulat „Interesele fundamentale ale Europei pentru asigurarea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile și a securității continentului” și detaliază concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă în cadrul discuțiilor diplomatice în curs cu Ucraina, mediate de Statele Unite.
Cerințele includ reducerea nivelului de trupe ruse și retragerea lor din țările vecine, plăți de despăgubire și necesitatea democratizării societății ruse.
Capitolul doi, „O Europă sigură și stabilă”, presupune ca„Rusia să oprească campaniile de dezinformare, sabotajul, atacurile cibernetice, încălcările spațiului aerian și amestecul în alegerile din teritoriile europene și din țările vecine”.
Un alt ultimatum stipulează că nu ar trebui să existe arme nucleare în Belarus și să fie interzisă „prezența militară rusă și desfășurările acesteia în Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia”.
În ceea ce privește respectarea legii internaționale de către Rusia, Uniunea Europeană cere să nu fie acordată o amnistie generală pentru crimele de război. UE mai solicită ca anchetatorii internaționali să aibă acces în locurile unde se presupune că au fost comise astfel de crime, pentru a putea documenta faptele. Totodată, Bruxellesul subliniază că nicio lege adoptată în Rusia nu trebuie să fie considerată mai presus de tratatele internaționale pe care Moscova le-a semnat și prin care și-a asumat obligații la nivel global.
Totodată, în primul capitol, intitulat „Rusia să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor”, se precizează că, dacă Ucraina ar fi obligată, în cadrul negocierilor mediate de SUA, să își reducă efectivele militare sau să își retragă trupele din anumite zone, atunci și Rusia ar trebui să facă același lucru. De asemenea, documentul prevede că teritoriile ucrainene ocupate nu trebuie recunoscute oficial ca aparținând Rusiei și că aceste zone ar trebui demilitarizate.
Ultimele cerințe se referă la situația internă din Rusia. Potrivit documentului, se cere organizarea unor alegeri libere și corecte cu monitorizare internațională, eliberarea tuturor prizonierilor politici, întoarcerea civililor și copiilor deportați, libertatea presei, abrogarea legii privind agenții străini, încetarea „falsificării istorice și a altor legi care criminalizează opoziția și delegitimează mass-media și societatea civilă independente”. Totodată, este solicitată cooperarea deplină în anchetele legate de moartea liderilor opoziției ruse, Alexei Navalnîi și Boris Nemțov.
Documentul urmează să fie analizat mai întâi de ambasadorii Uniunii Europene, pe 17 februarie. Ulterior, o parte dintre propuneri vor fi discutate și de miniștrii de externe ai statelor membre, la reuniunea programată pentru 23 februarie, la Bruxelles.
TV8.md amintește că în noiembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu declara că Republica Moldova discută cu Uniunea Europeană și Statele Unite un plan de reintegrare a regiunii transnistrene. Acesta prevede și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului.
Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a afirmat anterior că UE va găsi soluții pentru regiunea transnistreană, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol în calea aderării Republicii Moldova.
Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa aproximativ jumătate de miliard de euro anual, potrivit estimărilor făcute de autoritățile de la Chișinău în februarie 2025.
