20 decembrie 2023, ora 13:55

De patru ani familia Cătărău din satul Puhoi, Ialoveni, zâmbește tot mai rar, asta după ce fiul a fost diagnosticat cu o boală gravă la doar nouă ani. De atunci, părinții se roagă pentru o minune, însă anul acesta starea de sănătate a copilului s-a agravat. Băiatul se simte din ce în ce mai rău, iar la școală merge rar. Cu toate acestea nu încetează să lupte pentru viață. Petru are nevoie de un transplant de rinichi ce poate fi realizat în Turcia, iar pentru asta are nevoie și de o sumă mare de bani. Acum, în preajma sărbătorilor, părinții, dar și copilul își doresc un singur lucru, acela de putea aduna resursele necesare pentru intervenție.

Petru are 12 ani, iar de aproape patru ani luptă cu o boală care nu îl lasă să se bucure cu adevărat de copilărie. La vârsta de nouă ani, băiatul a fost diagnosticat cu o maladie gravă la rinichi. Anul acesta boala a început să progreseze, iar Petru se simte din ce în ce mai rău. Cu toate acestea, băiatul nu a încetat niciodată să creadă în vise, ba mai mult, își dorește să se facă fotbalist atunci când va crește mare.

„- Eu aș vrea să fiu un mare fotbalist.
 - Și ce faci pentru asta, te antrenezi?
 - Da. Pentru asta trebuie mult antrenament și să poți juca mai bine trebuie să alergi”.

Mama lui Petru ne spune că îi este foarte greu să își vadă copilul bolnav, mai ales că simptomele bolii se acutizează din ce în ce mai mult. Copilul trebuie să urmeze o dietă strictă și să nu se abată de la tratament.

„Prin dietă îl mai mențin, altfel nu. Începe să nu mai vrea nimic, obosește foarte repede când stă în picioare, alege ce să mănânce și nu are poftă”.

Și pentru că în ultima perioadă starea de sănătate a băiatului s-a agravat, Petru merge la tot mai rar la ore. Cu toate acestea, copilul ne-a spus că școala este locul unde se simte cel mai bine, mai ales că află tot mai multe lucruri noi.

„Îmi place la școală, acasă nu prea, este mai bine la școală, mai învăț ceva nou”.

Chiar și profesorii de la Liceul Teoretic Gheorghe Paladi, instituția în care învață băiatul spun că Petru este un elev sârguincios și responsabil.

„El este un elev sârguincios, grijuliu, responsabil, chiar dacă absentează sau are multe absențe sunt din cauza faptului că este internat în spital, este înțelegător, tolerant cu cei din jur și noi vă îndemnăm să continuăm faptele bune care le-am început în liceul nostru acum de sărbători casă îi putem da o șansă elevului nostru, Cătărău Petru”.

Școala pe care o frecventează Petru a fost prima care a decis să contribuie financiar și să aducă o speranță în plus pentru tratamentul său, astfel a fost adunată o sumă de bani care ulterior a fost transmisă mamei.

„Imediat ce am anunțat comunitatea, oamenii în special comunitatea școlară s-a sensibilizat și în două zile noi am reușit să adunăm o sumă de 37.745 lei și 95 de euro”.

Atât reprezentanții instituției de învățământ cât și familia băiatului au doar cuvinte de laudă la adresa acestuia și spun că este un copil bun și ascultător.

„Vine dintr-o familie în care se promovează frumoasele valori, bunul simț stă întotdeauna în capul mesei, are o atitudine serioasă față de procesul de învățământ, este susținut în familie, este un copil bun”.

„Foarte ascultător, nu este șotios, niciodată nu îmi răspunde înapoi, un copil foarte cuminte”.

Starea financiară a familiei este una modestă, întrucât unica sursă de venit este salariul mamei care lucrează la grădinița din sat, însă banii abia de ajung pentru tratament. Pentru că boala progresează, Petru are nevoie urgentă de transplant de rinichi. Intervenția urmează să fie efectuată în Turcia și costă 20 de mii de euro. Chiar dacă până acum a fost colectată o parte din sumă, familia mai are nevoie de ajutor. 

„Cer ajutorul oamenilor cu inimă mare să mă ajute. Oameni buni, vă rog mult să mă ajutați ca să pot să merg să i se facă transplant copilașului meu”.

„Vrem să ni se ofere un mic ajutor pentru Petru, să îl putem duce în Turcia să-i facă operație”.

Toți cei care vor să-l ajute pe Petru și să îi readucă zâmbetul pe față în preajma sărbătorilor, pot face o donație.

Date bancare

Link online pentru donații din orice colț al lumii:

https://www.mcharity.org/.../o-sansa-la-viata-pentru...

SMS cu textul 241 la 3300 (Moldcell) sau 9005 (Unite): 45 lei

(0)900 09005 din rețelele fixe, mobile Moldtelecom: 45 lei

Paypal: office@mcharity.org - Petru Catarău

B͟a͟n͟c͟a͟r͟e͟

MDL

Depuneți pe numele fundației: Fundația MCharity

Codul băncii: AGRNMD2X

Cod Fiscal: 1021620005849

IBAN Lei: MD22AG000000022514454458

IBAN USD: MD54AG000000022514454464

IBAN EUR: MD81AG000000022514454463

Adăugați în comentariile plății: pentru Petru Catarău

R͟e͟v͟o͟l͟u͟t͟

IBAN: LT43 3250 0579 3096 9989

SWIFT: REVOLT21

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?