Capitala Ucrainei a fost din nou ținta unui atac masiv al forțelor ruse în noaptea de luni spre marți, 19 spre 20 ianuarie. Rachete balistice și drone au lovit Kievul în mai multe valuri, provocând victime, avarii semnificative ale infrastructurii și lăsând peste 5.600 de clădiri fără încălzire, în plin ger.
Republica Moldova a iniţiat procedura de ieşire din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Ministrul de Externe de la Chișinău a declarat că documentele ajung în Parlament până la mijlocul lunii februarie. Între timp, lucrurile par să se complice în NATO, iar Donald Trump susţine că europenii nu vor opune prea multă rezistenţă planului său de a ocupa Groenlanda și confirmă că l-a invitat pe Putin să se alăture „Consiliului pentru pace”.
UPDATE Rusia a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din ultimii cinci ani, pe fondul prăbușirii veniturilor din petrol și gaze, pilonul tradițional al economiei ruse. Scăderea încasărilor, combinată cu creșterea cheltuielilor publice, a împins deficitul la 2,6% din PIB, mult peste nivelul din 2024 și peste țintele stabilite inițial de guvernul de la Moscova, scrie Digi24.
UPDATE Rusia urmărește cu interes și chiar cu o anumită satisfacție modul în care eforturile președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlanda adâncesc divergențele dintre Statele Unite și Europa, chiar dacă aceste demersuri ar putea avea consecințe serioase asupra propriei securități a Moscovei, notează Reuters.
UPDATE Preşedintele american Donald Trump a publicat marţi, pe reţeaua sa Truth Social, capturi de ecran ale unui mesaj scris de către omologul său francez Emmanuel Macron, care a propus un G7, joi, la Paris, cu Rusia, relatează Le Figaro. Anturajul preşedintelui francez a confirmat la AFP autenticitatea mesajului. Preşedintele francez îi scrie omologului său american că poate organiza o întâlnire la Paris, joi-după-amiaza, după Forumul de la Davos, într-un format G7, cu Rusia. Potrivit acestor capturi de ecran, Macron l-a invitat pe Trump să ia cina la Paris, joi. Răspunsul lui Trump nu apare în aceste capturi de ecran.
UPDATE Preşedintele american Donald Trump a afirmat luni că liderii europeni nu vor opune prea multă rezistenţă planului său de a ocupa Groenlanda, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.„Nu cred că vor opune prea multă rezistenţă. Trebuie să o avem”, a declarat el în Florida unui reporter care l-a întrebat ce intenţionează să le spună europenilor care se opun planurilor sale. În acelaşi timp, el a confirmat că l-a invitat pe omologul său rus Vladimir Putin să se alăture „Consiliului pentru Pace”, pe care doreşte să îl creeze după propria voinţă pentru a lucra la rezolvarea conflictelor din întreaga lume, în competiţie cu ONU.
UPDATE Retragerile din CSI nu sunt un fenomen izolat: Georgia s-a retras în 2008, iar Ucraina în 2018. În reacția sa din 2023, președintele rus Vladimir Putin a comentat că participarea Moldovei la CSI „are o valoare redusă”, adăugând: „Lăsați-i să facă ce vor”, potrivit agenției Interfax.
UPDATE Republica Moldova este mai aproape de retragerea completă din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Anunţul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, într-un interviu oferit la postul public de radio. Potrivit declaraţiilor oficialului, Guvernul de la Chişinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor de bază și, implicit, de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), urmând ca documentele să fie finalizate la nivel guvernamental până la mijlocul lunii februarie și transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale.
UPDATE Capitala Ucrainei traversează în prezent cea mai dificilă iarnă de la începutul războiului total al Rusiei, provocată de atacurile neîncetate ale ruşilor asupra infrastructurii energetice a orașului. Președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe 14 ianuarie, din cauza intensificării atacurilor.
UPDATE Cele mai grave consecințe s-au înregistrat pe malul stâng al Kievului (partea orașului aflată pe malul stâng/estic al Niprului), unde alimentarea cu apă a fost întreruptă complet, iar instituțiile sociale au trecut pe surse autonome de energie. Potrivit primarului Vitali Kliciko, 5.635 de locuințe au rămas fără încălzire, aproape 80% dintre acestea fiind clădiri unde căldura fusese abia recent restabilită după atacul rusesc din 9 ianuarie asupra infrastructurii critice.
UPDATE Alerta aeriană a fost declanșată la Kiev la ora 1:30, pe fondul unui atac cu drone, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra lansării de rachete balistice. În jurul orei 2:00, mai multe salve de rachete au lovit orașul, explozii puternice fiind auzite în mai multe cartiere. Sirenele au fost oprite înainte de ora 4:00, însă au sunat din nou puțin înainte de 5:00 dimineața, alerta fiind ridicată abia la 8:41, scrie Ziare.com.
UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reţinut un cetăţean rus bănuit că ar fi responsabil pentru uciderea a nouă prizonieri de război ucraineni în regiunea rusă Kursk, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Îi vom găsi pe toţi criminalii ruşi. Fiecare dintre ei va fi tras la răspundere”, a spus Volodimir Zelenski luni, într-un mesaj video de la Kiev, potrivit dpa, preluată de Agerpres. El a mai precizat că i-a cerut adjunctului şefului serviciului de informaţii SBU, Oleksandr Poklad, să facă publice alte detalii în acest caz. Nu este clar când au avut loc crimele. În înregistrarea video, Zelenski a făcut referite la luna „octombrie anul trecut”, dar probabil s-a referit la octombrie 2024, după ce trupele ucrainene au avansat în august în regiunea Kursk. Forţele ruseşti au respins ofensiva timp de câteva luni, declarând regiunea eliberată la sfârşitul lunii aprilie 2025.
UPDATE Conform datelor publicate de Institutul pentru Raportarea Războiului şi Păcii (IWPR) în ianuarie, Ucraina are informaţii despre mai mult de 330 de cazuri în care militari ai săi au fost ucişi după ce au fost capturaţi de trupele ruseşti.
UPDATE După negocieri prelungite declanșate de sancțiunile SUA, participația controlată de Rusia la compania petrolieră sârbă NIS, care deține rafinăria Pančevo, a fost vândută către MOL din Ungaria, în timp ce o parte din acțiuni se așteaptă să fie preluată de investitori din Emiratele Arabe Unite, a relatat cotidianul sârb Politika, citat de Novinite. În același timp, statul sârb își va extinde propria participație la companie. Potrivit ministrului sârb al Minelor și Energiei, Dubravka Džedović Handanović, MOL și Gazprom din Rusia au convenit deja asupra termenilor cheie ai tranzacției, care va fi acum supusă aprobării Biroului SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). În timpul discuțiilor, Serbia a reușit să își mărească participația cu cinci puncte procentuale.
