Jacques Delors, un susținător de neclintit al integrării europene, părintele monedei euro și speranța de scurtă durată a stângii franceze la alegerile prezidențiale din 1995, a murit miercuri la vârsta de 98 de ani, transmite agenția AFP. Fostul președinte al Comisiei Europene „a murit în somn în această dimineață (miercuri) la domiciliul său din Paris”, a declarat pentru AFP fiica sa, Martine Aubry, primarul socialist al orașului Lille.
Fost ministru al Economiei în timpul lui François Mitterrand (1981-1984), Jacques Delors a spulberat speranțele stângii refuzând să se prezinte la alegerile prezidențiale din 1995, când era favorit cert în sondajele de opinie, scrie G4media.
De la Bruxelles, unde a rămas în fruntea Comisiei din 1985 până în 1995, el a jucat rolul de arhitect în conturarea contururilor Europei contemporane: crearea pieței unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul Unic European, lansarea programului de schimb de studenți Erasmus, reforma politicii agricole comune, punerea în mișcare a uniunii economice și monetare care a dus la crearea monedei euro etc.
În martie 2020, el a cerut șefilor de stat și de guvern din UE să dea dovadă de mai multă solidaritate, în condițiile în care aceștia se certau cu privire la răspunsul comun la pandemia Covid-19.
La sfârșitul anului 1994, renunțarea sa spectaculoasă la o candidatură prezidențială, anunțată după șase luni de suspans, în direct la televiziune, în fața a 13 milioane de telespectatori, în cadrul emisiunii „7 sur 7” a lui Anne Sinclair, i-a uimit pe francezi.
„Voi împlini 70 de ani”, a spus el, „lucrez neobosit de 50 de ani și este mai rezonabil, în aceste condiții, să preconizez un stil de viață mai echilibrat între reflecție și acțiune”.
„Nu am regrete”, dar „nu spun că am avut dreptate”, a comentat el în Le Point în 2021. „Eram prea preocupat de independență și mă simțeam diferit de cei din jurul meu. Modul meu de a face politică nu era același”.
Cariera sa politică s-a oprit apoi, iar Jacques Delors a continuat să lupte aproape ca un simplu activist începând cu mijlocul anilor ’90.
Cu grupurile sale de reflecție, „Clubul martorilor” și „Notre Europe” (care a devenit ulterior „Institutul Jacques-Delors” și care are birouri la Paris, Bruxelles și Berlin), a pledat până la sfârșit pentru o consolidare a federalismului european, cerând mai multă „îndrăzneală” într-o perioadă de Brexit și de atacuri din partea „populiștilor de toate culorile”.
Născut la Paris, la 20 iulie 1925, într-o familie catolică simplă, Jacques Delors a trecut de la șef de parohie la aderarea la Tineretul Muncitoresc Creștin (JOC), în care a rămas implicat toată viața.
S-a alăturat Banque de France, apoi Confédération française des travailleurs chrétiens (CFTC) și a jucat un rol în deconfesionalizarea sindicatului, care a dat naștere la CFDT.
În calitate de șef al finanțelor publice sub Mitterrand, a fost unul dintre inițiatorii măsurilor de austeritate introduse în 1982, care au împiedicat Franța să plonjeze în inflație.
S-a căsătorit în 1948 cu Marie Lephaille, o colegă care îi împărtășea convingerile sindicale și religioase, care a murit în 2020. Au avut doi copii: Martine Aubry, născută în 1950, și Jean-Paul, născut în 1953 și decedat de leucemie în 1982.
