27 decembrie 2023, ora 21:16

Ilan Șor s-a mutat în casă nouă. Acesta a schimbat vila de lux de pe malul Mării Mediterane, în care a locuit de când a fugit din țară, pe o vilă nouă, cu mult mai spațioasă. Descoperirea a fost făcută de jurnaliștii de investigație de la proiectul Cu Sens, care ne prezintă și imagini cu imobilul de lux. Ancheta mai dezvăluie că vila a fost construită special pentru Ilan Șor, iar cei care au dezvoltat proiectul au avut grijă ca numele lui să nu apară în actele de proprietate.

Potrivit investigației Cu Sens, Ilan Șor a plecat din vila, în care a locuit în 2019, într-un castel nou, construit la o sută de metri distanță de casa veche. Așadar, fugarul rămâne pe litoralul mediteranean, al orașului Caesarea. Vila are 1300 de metri pătrați, fiind construită pe un teren de 13 ari. Dormitoarele spațioase, fiecare cu dressingul și camera sa de baie, finisaje și mobilă de lux, piscină panoramică, spa cu două saune și o sală de sport sunt câteva dintre condițiile care îi asigură lui Ilan Șor confortul zilnic.

Ce-i drept, în acte, terenul pe care a fost construită vila aparține unui cuplu de arhitecți din Israel. Jurnaliștii de investigație au reușit să vorbească cu unul dintre fondatori, prezentându-se drept potențiali cumpărători, pentru a afla mai multe detalii despre vila în care locuiește familia Șor.

Potrivit arhitectului, costul aproximativ al unui teren de circa 10 ari în Caesarea și construcția unei vile, începe de opt milioane de euro și poate depăși 11 milioane. Dezvoltatorul de proiecte imobiliare a devenit cu mult mai reticent în declarații după ce, într-o discuție ulterioară, reporterul Cu Sens a recunoscut că este jurnalist și documentează un subiect despre Ilan Șor. 

Ilan Șor nu a venit deocamdată cu o reacție la investigația jurnalistică. Amintim că acesta a părăsit Republica Moldova în vara anului 2019, imediat ce Partidul Democrat a pierdut guvernarea. Pe 13 aprilie, magistrații Curții de Apel l-au condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de pușcărie în dosarul „Frauda bancară”. Acesta a fost găsit vinovat de escrocherie și spălare de bani, astfel că toată averea lui, pe care era aplicat sechestru, urmează să fie confiscată în favoarea statului.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.