Noi plecări din sistemul justiției! Doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău își părăsesc fotoliile. Este vorba despre Iurie Cotruță și Ghenadie Morozan. Cererile de demisie ale celor doi ar urma să fie aprobate la ședința de vineri, 29 decembrie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Iurie Cotruță - hotărâri de judecată care ridică semne de întrebare și o pensie lunară de 22 de mii de lei, după ce s-a judecat cu CNAS
Iurie Cotruță este judecător cu o experiență de peste 20 de ani. În perioada 1991-2012 a lucrat la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, unde a deținut și funcția de vicepreședinte. În decembrie 2012, Cotruță a fost numit judecător la Curtea de Apel Chişinău. Acesta a fost magistrat în cadrul mai multor dosare controversate, dintre care unul pierdut la CEDO în anul 2006, Republica Moldova fiind obligată să achite peste 21 de mii de euro celor șase reclamanți din dosarul „Macovei și alții contra Moldova”.
Același Iurie Cotruță a făcut parte din completul de magistrați al CA care au dispus ca statul să îi achite magistratei constituționale Domnica Manole, fostă judecătoarea la Curtea de Apel Chișinău, prejudicii de 800 de mii de lei, după ce a fost învinuită pe nedrept pentru pronunțarea unei hotărâri care ar fi fost contrare legii, în „dosarul referendumului”. Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiției și cererea de apel declarată de Procuratura Anticorupție, menținând neschimbată decizia primei instanțe emisă în 8 februarie.
Cotruță a fost candidat la un fotoliu în CSM, însă s-a retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea.
Magistratul Curții de Apel Chișinău, Iurie Cotruță, a fost protagonistul unei investigații realizate de „Cutia Neagră PLUS”. Potrivit jurnaliștilor de investigație, Cotruță are la activ mai multe hotărâri de judecată care ridică semne de întrebare.
În anul 2009, Iurie Cotruță împreună cu alți doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre într-un litigiu în care întreprinderea „Keramin” SRL a acuzat-o pe fosta administratoare de delapidări în valoare de un milion de dolari. Colegiul de judecători din care făcea parte și Cotruță a absolvit-o de pedeapsă pe inculpată, luând drept „probe” mai multe înscrisuri eliberate de așa-zisele autorități transnistrene. Într-o sesizare adresată CSM de administratorul Keramin SRL, se menționează că „prin recunoașterea acestor acte emise de autoritățile neconstituționale ale transnistriei s-a comis o gravă ilegalitate. Recunoașterea acestor înscrisuri, ca și probe în dosar, înseamnă automat și recunoașterea autorităților care au emis aceste acte, ceea ce contravine prevederilor Constituției Republicii Moldova”.
Anterior, același complet de judecată, într-un dosar similar, a refuzat să accepte drept probe acte emise în stânga Nistrului.
„La materialele cauzei au fost anexate un șir de acte emise de autoritățile autoproclamatei republici transnistrene, la care APP a menționat că acestea nu pot fi calificate drept probe, or înscrisurile prezentate nu pot fi echivalate cu cele de model național”, argumentau magistrații.
Cotruță, vizat anterior într-un dosar penal
În 2015, Cotruță, alături de alți 4 colegi, a fost acuzat de Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de comiterea unor abateri disciplinare grave. Într-o sesizare transmisă către CSM, Poalelungi menționa că la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti, cei 5 judecători au dat o hotărâre prin care stabileau că există motive pentru decăderea din drepturile părinteşti, dar în motivație au argumentat lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi.
Judecătorii vizați au declarat atunci că a fost o simplă eroare de redactare și că această eroare este folosită drept pretext pentru a-i elimina din sistem pe judecătorii incomozi. Eroarea din hotărârea de judecată a fost corectată. Dar CSM a reușit să își dea acordul pentru urmărirea penală a celor cinci judecători pentru decizia pronunțată. La începutul anului 2016, dosarul penal a fost clasat.
Ridică lunar o pensie de 22 de mii de lei, după ce s-a judecat cu CNAS
Iurie Cotruță este unul dintre judecătorii care au acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei și achitarea diferenței din anii anteriori. În 2019, instanța i-a dat dreptate lui Cotruță și a obligat CNAS-ul să-i achite restanțele.
Doar pentru perioada 2016-2018, CNAS-ul i-a plătit lui Cotruță 200 de mii de lei. După ce a câștigat procesul de judecată, Iurie Cotruță a ajuns să ridice lunar o pensie de 22 de mii de lei. Împreună cu salariul, judecătorul a primit în anul 2021 aproape 50 mii de lei pe lună.
Potrivit declarației de avere, Iurie Cotruță este singurul care aduce bani în familie. În ultimii 5 ani, familia Cotruță a obținut venituri de 2,8 milioane de lei din salariu și pensie. De asemenea, magistratul a mai obținut 76 de mii de lei din dobânda a trei depozite bancare, dar și 43 de mii de euro din vânzarea unui apartament în anul 2017.
În 2021, judecătorul declară că are în proprietate un apartament de 78 de metri pătrați, dobândit în anul 1991. Tot anul trecut, el a donat unei rude un apartament de 94 de metri pătrați. Locuința a intrat în posesia lui Cotruță în anul 2017. Magistratul indică un preț de achiziție de 45 de mii de euro.
Cotruță mai are în proprietate un automobil de marca BMW, produs în 1998 și dobândit în 2007.
În anul 2011, Iurie Cotruță a obținut prin moștenire dreptul de proprietate asupra unei treimi dintr-o casă de 119 metri pătrați, amplasată pe un teren de 7 ari din orașul Durlești. Casa a fost vândută însă cinci ani mai târziu. Cota parte din casă nu a apărut însă în niciuna dintre declarațiile de avere ale judecătorului de până la 2016 și nici în declarația de avere din 2016 nu indică venituri din înstrăinarea imobilului.
Ghenadie Morozan - ruda lui Plahotniuc, promovată la CA deși a fost respins de șeful statului
Morozan este rudă prin afinitate cu fostul lider al democraților, oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în anul 2019, atunci când PDM a cedat puterea de la Chișinău. Mai exact, fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc.
A fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău, printr-un decret semnat în 2015 de președintele de atunci Nicolae Timofti. Anterior, fostul șef de stat i-a respins candidatura, însă a fost obligat să semneze decretul de numire a acestuia în funcție, după ce CSM l-a înaintat repetat la Curtea de Apel.
Ghenadie Morozan - unul dintre judecătorii „din iad”
Ghenadie Morozan este unul dintre judecătorii supranumiți „din iad”, pentru că a participat la examinarea dosarelor de după protestele din aprilie 2009.
Numele lui Ghenadie Morozan a fost vizat, de altfel, în mai multe dosare de rezonanţă. În octombrie 2012, acesta a semnat o încheiere prin care a anulat ordonanţa emisă de Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, prin care acesta dispunea efectuarea unor investigaţii suplimentare pe marginea omorului din Codrii Orheiului, în care a fost implicat actualul deputat PDM, Constantin Ţuţu. Pântea anulase ordonanţa unor procurori care decideau să nu-l învinuiască pe Ţuţu de omor, ci de huliganism. Doar că, Morozan a anulat decizia acestuia, astfel că dosarul a ajuns în judecată fără ca Ţuţu să fie judecat pentru omor. În acea perioadă, rudele persoanei decedate, Alexei Veretca, au protestat la Judecătoria Râşcani faţă de decizia lui Morozan, dar magistratul s-a eschivat şi a evitat să dea explicaţii, scrie ZDG.
Morozan a făcut parte din completul de judecată care a dispus plasarea proprietarului Bismobil Kitchen, Mihail Șaran, în arest la domiciliu, de unde ultimul a rupt ulterior brățara de monitorizare și a fugit, dar a fost găsit după trei săptămâni în care s-a ascuns într-o casă părăsită de la Durlești.
Ghenadie Morozan este cunoscut şi pentru că în 2011 a emis o încheiere prin care obliga procurorul general să decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale şi să fie transmise către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa cunoscutului interlop Grigore Caramalac. Pentru această faptă, Morozan a fost sancţionat de Colegiul Disciplinar cu mustrare aspră.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2022, Ghenadie Morozan a ridicat peste 316 mii de lei salariu de la Curtea de Apel Chișinău. Familia lui Morozan deține mai multe terenuri agricole, două vile și un apartament în abitație. În declarația de avere, Morozan a indicat o mașină Toyota LandCruiser și o remorcă, o datorie la bancă, scadentă în 2027 și alta scadentă în 2025.
