Publika TV și Prime TV au reacționat la vestea că nu vor putea reveni pe ecrane nici după expirarea stării de urgență. Cele două instituții de presă, parte a aceluiași grup media, susțin că măsura este un abuz împotriva presei și a libertății de exprimare.
„Un nou abuz al guvernării împotriva presei şi a libertăţii de exprimare. Pentru că nu au găsit motive obiective pentru a sista activitatea posturilor Publika TV şi Prime, guvernarea a inventat o altă metodă, făcându-se trimitere la legea cu privire la investițiile strategice în Republica Moldova și necesitatea de a suspenda actele permisive pentru posturile vizate”, se arată într-o reacție postată pe site-ul Publika.md.
Cele două instituții de presă au revenit ulterior cu o declarație desfășurată, în care acuză guvernarea de cenzură în domeniul mass-media. Prime și Publika susțin că au demontat toate anterior toate informațiile false lansate în adresa lor, demonstrând că au acționat corect și echilibrat, fapt constatat și de CA.
Potrivit declarației, decizia de a le menține suspendată activitatea creează daune financiare companiei, fapt ce face dificilă achitarea salariilor angajaților.
Amintim că posturile de televiziune Primul în Moldova, Accent TV, NTV, TV6, Orhei TV, Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, RTR Moldova, Canal 2 și Canal 3 nu vor putea activa temporar nici după sistarea stării de urgență. Valabilitatea actelor permisive pentru companiile care dețin aceste posturi de televiziune va fi suspendată pentru o perioadă. Decizia a fost luată pe 27 decembrie, de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională din cadrul Agenției de Investiții.
„Prin decizia Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională (Procesul Verbal nr. 2 al ședinței Consiliului din 27 decembrie 2023), se impune sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor: Telesistem TV, Media-Resurse, Archidoc Group, Media Pro Group, General Media Group Corp, Telestar Media”, menționează Agenția de Investiții.
Potrivit Agenției de Investiții, acțiunea se impune „drept urmare a constatării de către Consiliu a investițiilor realizate în domeniile de importanță pentru securitatea statului de către persoanele juridice enumerate”.
Președintele Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională este prim-ministrul Dorin Recean, iar vicepreședinte - ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.
TV8.md reamintește că pe 16 decembrie 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licențelor, pentru perioada stării de urgență, a mai multor posturi de televiziune controlate de deputatul fugar Ilan Șor, dar și de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova: Primul în Moldova, RTR, Accent, NTV, TV6, Orhei TV. Iar pe 30 octombrie, CSE a decis închiderea posturilor Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3, pe perioada stării de urgență
„În Republica Moldova zilnic suntem supuși unor atacuri hibride din partea Federației Ruse. În ultimele săptămâni, aceste amenințări au crescut în intensitate. Rusia, prin intermediul grupărilor criminale organizate, vrea să influențeze alegerile locale din 5 noiembrie și să submineze procesul democratic,” a declarat a atunci premierul Dorin Recean.
Aceste televiziuni sunt subordonate grupărilor criminale Plahotniuc și Șor, care și-au unit eforturile pentru a destabiliza țara. Avem dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator. Noi nu vom permite acest lucru și vom acționa de fiecare dată prompt și hotărât în interesul cetățenilor”, a conchis premierul Dorin Recean.
Pe 18 decembrie, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8, premierul Dorin Recean a declarat că starea de urgență, instituită în Republica Moldova la începutul războiului din Ucraina, se va încheia la sfârșitul lunii decembrie și, cel mai probabil, nu va mai fi prelungită. Potrivit prim-ministrului, în perioada stării de urgență, autoritățile au creat suficiente mecanisme și au introdus suficiente modificări în legislație pentru ca țara să facă față situațiilor de criză.
