De Revelion, masa poate fi plină de bucate. Unele popoare ale lumii au mâncăruri specifice Anului Nou, crezând că le vor aduce noroc, belșug și longevitate. De exemplu, argentinienii au fasole pe masa de sărbătoare, turcii - rodii, iar în Austria și Germania, sunt populari purcelușii din marțipan.
„Hoppin John” este o tradiție alimentară majoră de Anul Nou în sudul Americii. Preparatul conţine mazăre, porc şi orez. Se spune că acest fel de mâncare aduce noroc în noul an. Numele preparatului vine din Charleston, Carolina de Sud.
La miezul nopţii, spaniolii mănâncă 12 boabe de strugure şi îşi pun 12 dorinţe, câte una pentru fiecare lună a anului ce vine. Obiceiul datează de la începutul secolului al XX-lea și a fost lansat de producătorii de struguri din partea de sud a țării. Tradiția s-a răspândit în multe națiuni vorbitoare de spaniolă.
Tamalesul este un aluat de porumb umplut cu carne, brânză, fiind înfășurat într-o frunză de banană sau o coajă de porumb. Se mănâncă la aproape toate ocaziile speciale din Mexic. De Revelion, este adesea servit cu menudo, o supă recomandată după mahmureală.
Tot în Mexic, se mănâncă rosca de reyes, cu ocazia Epifaniei (Boboteaza pentru ortodocşi). Este o pâine deosebită, decorată cu fructe, nuci și zahăr.
În Olanda, oliebollen – mici gogoşi cu zahăr pudră – sunt consumate în mod tradițional în ajunul Anului Nou și la târgurile speciale de sărbătoare.
Germanii şi austriecii mănâncă preparate din porc şi beau vin roşu cu scorţişoară, iar la desert au prăjituri din marţipan în formă de purceluşi, care simbolizează norocul.
În gospodăriile japoneze, familiile mănâncă tăiței din hrișcă la miezul nopții de Revelion, pentru a-și lua rămas bun de la anul ce trece și a saluta anul ce vine. Tradiția datează din secolul al XVII-lea, iar tăițeii lungi simbolizează longevitatea și prosperitatea.
Italienii sărbătoresc Revelionul cu un cotechino tradițional, un fel de tocăniţă de linte şi cârnaţi, despre care se spune că aduce noroc (lintea reprezintă banii).
Heringul murat reprezintă un preparat tradiţional în Polonia şi în anumite părţi din Scandinavia. Heringul murat este mâncat la miezul nopții pentru a aduce un an de prosperitate și recompensă. Unii mănâncă hering murat în sos de smântână, în timp ce alții îl consumă cu ceapă.
Kransekage este un tort în formă de turn, fiind realizat special pentru Revelion în Danemarca şi Norvegia. Tortul se face cu marțipan.
Aceasta este supă pentru Anul Nou din Coreea de Sud. Puteți să aflați câți ani are un coreean întrebând câte tteokguk a mâncat. Supa este aducătoare de noroc pentru consumatori în anul ce vine.
Turcii mănâncă rodii de Revelion. Acestea simbolizează belşug pentru anul următor. O altă tradiţie legată de rodie este aceea că fructele sunt zdrobite de uşi, iar cu cât mai multe semințe vor izbucni, cu atât vei avea mai mult noroc.
Găluștele de orez umplute cu pastă de fasole dulce sau pastă de semințe de susan și zahăr, nuci sau fructe, numite Tang yuan, se mănâncă de Anul Nou chinezesc (16 februarie). Sunt fierte și apoi servite în sirop aromat cu ghimbir. De asemenea, sunt servite la nunți chinezești, solstițiul de iarnă și alte zile de sărbătoare.
În speranța că îi va ajuta să-și păstreze slujba sau să găsească un loc de muncă nou mai bun, argentinienii mănâncă fasole în ziua de Anul Nou.
Sursa: Libertatea
