Războiul de invazie al Rusiei din Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale asupra Republicii Moldova. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump. Vedeți cum războiul a dat peste cap piața de medicamente din Moldova.

În aceste imagini e tot ce a mai rămas din depozitul unui mare producător de medicamente din Ucraina - compania Farmak. A ars absolut tot. În martie 2022, o rachetă rusească a distrus depozitul situat în localitatea Makarov, la 50 de km de capitala Ucrainei. În regiune s-au dus lupte grele pentru apărarea Kievului.

„Noi am pierdut într-o singură zi depozitul. Asta a fost foarte dureros. În depozit erau produsele finale, era substanța necesară pentru producerea noilor preparate, erau materiale de împachetare. Într-o zi, pierderile noastre au constituit mai mult de 50 de milioane de dolari. Asta a fost o mare lovitură. Nu știu dacă merită să vorbim despre faptul dacă depozitul a fost intenționat incendiat de eliberatorii ruși, după ce au văzut că acolo se află produse critice pentru populația Ucrainei. Acolo au fost îndreptate câteva lovituri țintite. Din păcate, din primele zile noi am fost lăsați cu nimic. Din fericire, fabricile s-au păstrat, dar nimic din ce era pregătit pentru distribuție nu a fost salvat”, a declarat Anton Zubov, directorul de vânzări în spațiul CSI al companiei „Farmak într-un interviu oferit în exclusivitate pentru emisiunea Cutia Neagră PLUS.  

Stocuri din depozitul Farmak urmau să ajungă și la Chișinău. Distribuitorii moldoveni câștigaseră zeci de licitații pentru a livra medicamente ucrainene în spitalele de stat pe parcursul anului 2022. Aveau semnate contracte și cu alte două fabrici mari din orașul Harkov, o regiune în care luptele continuă până astăzi.

30% din medicamente sunt importate din Ucraina

Stoparea livrărilor din Ucraina în februarie 2022 a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. Țara vecină este un important furnizor de medicamente pentru R. Moldova și în plus, cel mai ieftin furnizor.

„Noi importăm o cantitate destul de mare de produse din Ucraina. În special, dacă ne referim la numărul de cutii importate, numărul se ridică la 30% din toate importurile. Ca și valoare este mai puțin și se explică prin faptul că medicamentele din Ucraina sunt relativ ieftine”, afirmă Dragoș Guțu, directorul Ageției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Sistemul medical din R. Moldova s-a pomenit în 2022 într-o situație fără precedent. A devenit imposibil ca zeci de preparate să fie livrate la timp spitalelor. Colac de salvare pentru primele luni a fost o normă legală adoptată încă pe timpul Covid. Aceasta obliga spitalele să dețină stocuri de medicamente care să asigure necesarul pentru trei luni. Anume asta a făcut posibil ca instituțiile medicale să nu rămână în totalitate fără preparate până s-au reluat livrările.

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a organizat la viteză licitații noi pentru zeci de poziții de medicamente pe care distribuitorii nu le mai puteau livra.

Gheorghe Girgeag, director Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS): „Pentru anul 2021 au fost peste 11 mii de contracte încheiate,  dintre care, circa 600 de acorduri adiționale. Pentru anul 2022 avem circa 16 mii de contracte de achiziții, dintre care circa 2000 de acorduri adiționale. Asta spune de la sine, 2000 comparativ cu 600, iată aceste acorduri adiționale au fost drept rezultat acorduri de rezoluțiune a pozițiilor care au fost problematice și nu au putut fi livrate la momentul respectiv. La capitolul sisteme de perfuzie și sisteme transfuzie la fel au fost întreprinse acțiuni de urgență. În primul rând au fost evaluate stocurile de pe piața internă a R. Moldova, de la toți furnizorii. În sensul ăsta s-a discutat permanent cu instituțiile, concretizând necesitățile de care au nevoie și au fost demarate proceduri de urgență, în așa fel ca să fie asigurate servicii continuu”.

„A fost un pic și de sperietură la începutul războiului când spitalele au început să fie panicate că nu știau la ce să se aștepte, să nu fie mulți răniți care vin  în Moldova. Au început să suprasolicite anumite stocuri de medicamente astfel ca să fie pregătiți. Nu știu, a fost întâmplător, intuiau că asta o să se întâmple sau era o panică”, își amintește Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”, unul dintre furnizorii de medicamente care are încheiate contracte cu statul.

Achiziții de medicamente prin negocieri directe la prețuri mult mai mari

În contextul situației de urgență, mai multe medicamente au fost achiziționate de stat în urma unor proceduri de negocieri directe cu furnizorii. În rezultat, preparatele care nu mai puteau fi livrate au fost înlocuite cu medicamente din alte state sau autohtone, dar mult mai scumpe, în unele cazuri chiar la prețuri duble sau triple.

La 4 martie 2022, CAPCS a cumpărat în urma unei proceduri de negociere 5 poziții de medicamente de la compania „Medeferent Grup”, patru dintre ele fiind produse în Uzbekistan. Achizițiile au avut o valoare de peste 2,6 milioane de lei.

De exemplu, pentru o fiolă de „Pentoxyfilin” din Uzbekistan, statul a plătit 4,26 lei. Același preparat, dar produs în Ucraina trebuia să fie livrat în spitalele noastre cu un preț de trei ori mai mic. În septembrie 2021, licitația publică fusese câștigată de un agent economic care avea în ofertă „Pentoxyfilin” produs la fabrica „Zdorovie” din Harkov, iar prețul unei fiole era de 1,48 lei. 

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „În cazul nostru au fost mai multe licitații repetate. Din păcate, autoritatea contractantă nu a estimat costurile. Necătând la faptul că aveau invoice-urile pentru transport, ei au încercat să cumpere cu prețul care era de până la război. Și chestia asta a dus la licitații repetate, până la negocieri directe, când deja i-a strâns de gât timpul.Unele preparate din Uzbekistan nu mai puteau ajunge prin Ucraina. Trebuiau să facă un ocol foarte mare. Dacă până la război un tir ajungea în două săptămâni, în momentul ăla ne gândeam că trebuie să ajungă cam într-o lună, chiar două uneori. Și ne temeam că dacă rușii văd că marfa este pentru noi pot să o oprească și să nu dea voie să treacă. Erau anumite frici pe care nu știam cum să le percepem”.

În iunie 2022, prin negocieri directe, statul a cumpărat de urgență alte 19 produse pentru spitale. De exemplu, compania „Dita Estfarm” a avut în ofertă pastile de „Amitriptilin”, produse în Slovacia, cu un preț de 61 de bani bucata. Agentul economic câștigase și licitația publică de la finele anului 2021 și urma să livreze același tip de comprimate, dar din Harkov, cu un preț de aproape două ori mai mic - 35 de bani. Asta devenise imposibil în condiții de război.

Grigore Moraru, director compania „Dita Estfarm”: „Din păcate, sunt câțiva furnizori, nu o să le dau nume, dintre cei care sunt în zona estică, mai ales în zona Harkov, cu care aveam anumite contracte și din păcate nu am mai primit nici o cutie de medicament de la ei după începutul războiului din varii motive: au fost distruse fabricile sau s-au concentrat doar pe livrări în zona ceea, sau au nimerit sub asediu. Acea fabrică din Harkov producea la costuri destul de mici pentru noi și din acest motiv reușeam să câștigăm cu acele produse în licitații. Sigur că de la alți furnizori din alte părți prețurile erau mai mari”.

Tot prin procedură de negociere, în iunie 2022, statul a cumpărat mai multe preparate de la producătorul autohton „Balkan Pharmaceuticals”. De exemplu, pentru o fiolă de „Furosemid” a plătit 1,31 lei. Dacă nu era războiul, aceeași soluție injectabilă, dar produsă în Harkov, urma să fie livrată în spitale cu 0,78 lei. Diferența de cost este de aproape 70 de procente.

O altă soluție injectabilă foarte utilizată în sistemul medical – „Lidocain”, care trebuia să fie livrat din Harkov cu 0,78 lei pentru o fiolă, a fost înlocuită cu un produs autohton, achiziționat în urma negocierilor cu 60% mai scump decât medicamentul ucrainean.

Gheorghe Gorgeag, director CAPCS: „În procedurile noi de achiziții fie unii furnizori au reușit să redirecționeze traseele logistice, fie au fost înlocuite respectivele poziții de medicamente cu altele din Uniunea Europeană, fie China, India și așa mai departe. Nu atât era important cu cât cresc prețurile, cât modalitatea de asigurare a instituțiilor. Asta era prioritatea numărul unu. Instituțiile nu au rămas cumva neacoperite, deoarece spuneam de stocul pe care sunt obligate să-l dețină”.

S-au permis ambalaje în limba ucraineană

În condițiile în care medicamentele produse în Ucraina erau cele mai ieftine și solicitate, lipsa lor ar fi creat un colaps. Autoritățile de la Chișinău au căutat soluții pentru a-i ajuta pe producătorii ucraineni să-și reia cât mai rapid livrările către R. Moldova.

Dragoș Guțu, director AMDM: „ Am acceptat pe piața R. Moldova ambalaje în limba ucraineană, fiindcă asta a fost cea mai mare problemă. Ca să înțelegeți, uzinele din Ucraina fabrică medicamente în ambalaje special pentru piața R. Moldova, în limba română. Aceste cantități sunt destul de mici. Ele pot să fie păstrate la uzinele centrale de la producător și pe moment nu era posibil de livrat anume cantitățile astea și atunci noi am acceptat livrări de exemplu din regiunile de vest ale Ucrainei. Și am înțeles că livrarea în ambalaje în limba ucraineană este una imperativă și am acceptat lucrul ăsta”.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Cutia Neagră PLUS, directorul fabricii Farmak din Kiev recunoaște că această decizie a autorităților R. Moldova le-a fost de mare ajutor.

Anton Zubov, director de vânzări al companiei „Farmak”:  „Anume această decizie ne-a permis să reluăm exporturile în R. Moldova, prima țară dintre toate cele de export. Noi pregăteam produse pentru piața internă și am putut separa o parte și livra colegilor și partenerilor noștri din Moldova. Primele descărcări noi le-am reluat deja din martie 2022. Din păcate, alte țări din regiunea noastră au avut de suferit mai mult. Au rămas fără marfă până în luna mai. Iar Moldova nu a suferit anume datorită acestui decret, care a permis exportul cu marcaj în limba ucraineană.

Furnizorii din R. Moldova au ajutat realizând plăți în avans

Chiar dacă războiul i-a afectat grav activitatea, producătorul de medicamente din Kiev nu a pierdut niciun partener din R. Moldova. Toți și-au asumat riscurile și nu au reziliat contractele. Ba din contra, moldovenii i-au ajutat financiar să-și reia producerea după ce rușii le-au bombardat depozitul din Makarov, unde se păstra materie primă de zeci de milioane de dolari.

Anton Zubov, director de vânzări „Farmak”: Pentru a cumpăra și a aduce substanța, pentru a cumpăra ambalaje, noi trebuia să facem plăți în avans. Fiindcă Ucraina a ajuns în categoria țărilor cu risc sporit pentru furnizorii noștri, noi ne-am adresat partenerilor din Moldova, inclusiv cu rugămintea să facă plăți în avans și ei ne-au mers în întâmpinare. Datorită susținerii lor, noi am reușit rapid să cumpărărm materie primă, să aducem materiale pentru ambalare și în termeni restrânși să reluăm producerea medicamentelor.

Un alt producător de medicamente din Kiev, fabrica „Yuria Farm” și-a reluat la fel de rapid producția și livrările către R. Moldova, susține unul dintre furnizorii care are contracte de colaborare cu această fabrică ucraineană.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Ei chiar din a treia săptămână după ce a început războiul au început să ne livreze produse. Fiind situația asta că din Moldova nimeni nu avea curajul să plece acolo să încarce TIR-urile și să aducă produsele în Moldova, au găsit un șofer de 65 de ani, care putea să iasă din țară și făcea naveta de două ori pe săptămână. Venea la Chișinău și aducea marfă la noi, pentru că aveam cu ei câștigate câteva licitații. Volumul de consum era mare pentru că erau soluții perfuzabile. Ca și volum e mult un TIR, dar în același timp câtă soluție poți să pui acolo nu e atât de mult. Corespunzător, livrau de două ori pe săptămână”.

Închiderea portului din Odesa a paralizat toată piața medicamentelor

Războiul din țara vecină nu a afectat doar livrările de medicamente de producție ucraineană, dar a paralizat practic tot lanțul logistic de transport al medicamentelor. Ucraina era principala țară de tranzit la importul medicamentelor din alte state, atât pe cale terestră, cât și maritimă, datorită portului din Odesa.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Din primele zile de război portul Odesa a  fost închis și atunci livrările pe mare au fost direcționate către portul Constanța din România și asta a dus la creșterea costurilor de transport. Portul Constanța nu este capabil să primească toate tipurile de containere maritime. Plus la asta, vă dați seama că volumul de marfă care a început să fie livrat prin portul Constanța a crescut dramatic și au apărut cozi. Însăși intrarea în Marea Neagră a devenit periculoasă și asta implică costuri suplimentare de asigurări a acestor vase. Respectiv costurile de logistică au crescut și perioada de livrare s-a lungit.

Ce a însemnat blocajul portului din Odesa pentru R. Moldova ne-au descris și furnizorii de medicamente.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Aveam container deja pe vapor lângă portul din Odesa pe 24 februarie 2022. Deja erau făcute actele de import în Odesa și containerul nu a mai reușit să ajungă la Chișinău. A durat șase luni de zile până am reușit să aducem acel container din cauză că vaporul a plecat la un alt punct regional de colectare a containerelor și a durat multe luni până lanțurile logistice s-au refăcut”.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Containerele care trebuiau să ajungă în Odesa au stat două luni în Turcia și cu mare greu spre a treia lună am putut să le redirecționăm spre Constanța. Portul fiind mult mai mic decât în Odesa a fost supraîncarcat și a trebuit să așteptăm și acolo”.

Prețul perfuziilor s-a dublat

Modificările lanțurilor logistice au condus direct la creșterea prețurilor la medicamente. Cel mai mult s-au scumpit produsele voluminoase, cum ar fi perfuziile, explică directorul Agenției Medicamentului.

Droagoș Guțu: „Noi înregistrăm prețul de producător model ex-works, adică la poarta fabricii, dar transportul ulterior către R. Moldova este introdus în preț. Respectiv, oricare cost suplimentar de logistică într-un fel sau altul se răsfrânge la preț.Când e vorba de medicamente costisitoare și nevoluminoase, acest cost este practic absorbit și nu se observă, dar când e vorba de un medicament ieftin și voluminos cum ar fi o soluție perfuzabilă care costă 4-5-6 lei, costul de transport poate fi dublu față de prețul nemijlocit al flaconului”.

Actele procedurilor de achiziție consultate de reporterul Cutiei Negre confirmă scumpirile enorme ale soluțiilor perfuzabile. De exemplu, „Dita Estfarm” câștigase în septembrie 2021 licitația pentru livrarea în spitale a perfuziilor „Reusobilact” de 200 de mililitri din Ucraina la un preț mai mic de 27 de lei bucata. Din cauza problemelor apărute în țara vecină, în iunie 2022, autoritățile au fost nevoite să facă noi achiziții prin negociere de la „Medeferent Grup”. Același tip de perfuzie, doar că produsă în Uzbekistan, a fost cumpărată cu aproape 53 de lei.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Cea mai simplă și rapidă soluție era totuși Uzbekistanul, în comparație cu China care era încă în lockdown. Din cauza asta, negocierile au mers în maniera asta și noi am fost cei mai ieftini. La negocieri tot nu vine doar un singur producător. Dacă o mașină costa 1500 de dolari, am ajuns că plăteam și câte 8 mii de dolari. Mașina costa de două ori mai mult decât produsul nemijlocit. Din cauza asta a fost o perioadă când prețurile au crescut așa de mult.  Noi chiar am vrut să intrăm într-un dialog cu autoritățile ca tot din TVA-ul nostru să ne ramburseze cheltuielile de transport. Dacă ei mergeau pe calea asta, noi nu ceream prețuri mai mari pentru că erau ok. Pentru noi era o problemă să compensăm cheltuielile de logistică”.

Cum au fost afectați producătorii din R. Moldova?

Producătorii din R. Moldova care au salvat și ei situația pe timp de război, livrând anumite medicamente care se epuizau în spitale, au fost la fel de afectați de problemele de logistică. În plus, au crescut și costurile de producție. Situația ne-a descris-o președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din R. Moldova, Gheorghe Apostol:

„Ucraina pentru R. Moldova servește în calitate de furnizor a diferitor materiale care se folosesc la producerea de medicamente, printre ele fiole sau flacoane. Din acest aspect, a crescut prețul la produsele respective, au început să întârzie livrările, un lucru explicabil de altfel .O altă problemă este una mai geopolitică. Dat fiind faptul că a început războiului, au început și toate fluctuațiile de preț, implicit la resursele energetice, mai ales la gaz. Producătorii din R. Moldova, până la problema respectivă, utilizau în mare parte gazul natural ca și resursă pentru producerea medicamentelor. La moment, evident, producătorii au optat pentru diversificarea utilajului ca să asigure oarecum un randament cost eficient”. 

Referitor la problemele logistice cauzate de război, Gheorghe Apostol susține că producătorii autohtoni au început să utilizeze tot mai mult transportul aerian pentru a aduce în țară materie primă care cândva venea pe Marea Neagră.

Gheorghe Apostol: „Dacă anterior puteai să estimezi timpul de livrare mai eficient, totodată produsele care cumva sunt la limită din perspectiva greutății pentru cost-eficiență a transportului, înainte optai pentru calea maritimă. La moment, se optează pentru calea aeriană, pentru că este una mai rapidă, mai previzibilă ca termen și totodată mai securizată”.

Lipsa ofertelor la achizițiile de medicamente pentru 2024  

Majorarea prețurilor la medicamente și problemele logistice ale furnizorilor se fac simțite și la recentele achiziții inițiate de stat pentru a asigura spitalele cu produse în anul 2024. În urma organizării tenderelor, zeci de loturi au fost anulate, pentru că agenții economici nu au depus nicio ofertă sau au propus prețuri ce depășesc cu 30% valoarea achiziției estimate de autorități.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: Noi cu adevărat nu am mai mers în licitații din varii motive. Sau acei furnizori care îi aveam la un moment dat nu mai livrează către R. Moldova, ori nu mai au prețurile atât de competitive pentru R. Moldova. Sau între timp au expirat anumite înregistrări la anumiți producători și atunci nu am mai putut participa. Asta este adevărat”.

Prognoze: „Medicamentele vor continua să se scumpească”

Referindu-se la producătorii ucraineni, directorul Agenției Medicamentului susține că aceștia  au cerut majorarea prețurilor la produse în anul curent.

DRAGOȘ GUȚU, director AMED: „După începutul războiului se atestă în general o creștere destul de mare a prețurilor la medicamentele din Ucraina. Eu nu cunosc exact care sunt motivele. Presupun că este cauzat și de deprecierea valutei lor naționale, a hrivnei, dar și costurile crescânde la materie primă, probabil deficitul forței de muncă. Dar se atestă o creștere semnificativă și noi vedem după catalogul lor de prețuri că prețurile cresc. Această creștere a prețurilor în Ucraina, într-un fel sau altul dă temei companiilor ucrainene să ceară o creștere și în R. Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul companiei Farmak din Kiev are o explicație vizavi de scumpiri. Dă vina în special pe inflația mondială și prognozează prețuri și mai mari la medicamente pentru următorii ani.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Nu războiul influențează creșterea prețurilor. Noi nu am inclus pierderile noastre în preț. La majorarea prețului în primul rând influențează costul substanței. Din păcate, există inflația mondială, în dolari sau euro. De asemenea, influențează resursele energetice. Nu este un secret că de la începutul războiului la noi s-a scumpit de câteva ori energia electrică. Dar electricitatea sau alte resurse termice ocupă mai puțin de 10% și asta nu determină o creștere esențială a prețului. Nu o să mă greșesc dacă voi o să prognozez că în orice sistem regulatoriu al prețurilor, treptat costurile vor crește. Inflația există indiferent de legătura cu valuta. Chiar dacă e leul moldovenesc, hrivna ucraineană sau euro, ea oricum există. Nu este o componentă speculativă, este din păcate inflația care acum este în toată lumea”.

Sistarea activității depozitelor situate pe teritoriul  Ucrainei, pe care le aveau mai mulți producători europeni de medicamente, ar fi un alt factor care contribuie la scumpiri, consideră Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”:

„Mulți producători europeni aveau HAB-uri, depozite mari în Ucraina. Și tot lagărul sovietic cumpăra, adică se distribuiau produsele din Ucraina spre celelalte țări. Acum asta nu mai este. Ori în Ucraina asta era mai ieftin de întreținut. Dacă faci HAB-ul în Cehia, Polonia sau România deja e mult mai scump. Respectiv, este impactul asupra creșterii prețurilor la medicamente chiar și în piața privată.

Importul medicamentelor din Federația Rusă

Vorbind de asigurarea R. Moldova cu medicamente nu poate fi ignorat și consumul produselor din Federația Rusă, care ocupau o cotă destul de mare pe piața noastră. De când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei importurile nu au fost stopate, dar modificarea lanțurilor logistice la fel a condus la scumpirea medicamentelor rusești, susține unul dintre furnizori.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Medicamentul fiind un produs social, noi cred că suntem obligați să aducem către pacienți medicamentele de care au ei nevoie. Chiar dacă e vorba de un producător din Rusia și nu găsim alternativă în altă parte, suntem obligați să aducem. O parte din parteneriate au dispărut. Am renunțat la ele. La cele care este cererea anumitor molecule pe piață și care nu putem să le găsim în altă parte decât în Rusia, a crescut mult prețul transportului. Dacă până la asta prețul transportului din Moscova până în Chișinău era de până la o mie de dolari, livrarea unui container, acum am ajuns și la prețuri de 6-8 mii de dolari. Traseul pe care îl face de la Moscova, vă dați seama ce cerc mare face. Și timpul de livrare s-a făcut deja destul de lung, ajungem și la trei săptămâni și până la o lună”.

Cât de importantă este piața R. Moldova pentru producătorii ucraineni?

În pofida războiului care durează de aproape doi ani, producătorii ucraineni de medicamente au planuri mari de dezvoltare, inclusiv legate de R. Moldova.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Noi vedem că piața se dezvoltă, tinde către Europa, la fel ca la noi. Noi gândim la fel. Piața este transparentă, este regulată, dar regulile sunt clare. Lipsește corupția, de aceea pe așa o piață noi ne dorim și vom fi prezenți. În timpul apropiat în fața noastră stă sarcina  să facem un business plan pentru a deschide în Moldova o filială”.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Pentru ei este important să continue să fie prezenți pe piața R. Moldova. Necătând la faptul că nu este mare, dar totuși este o piață de export. Ei ne văd pe noi inclusiv ca potențială punte pentru a merge mai departe în Uniunea Europeană, în România și prezența produselor în Moldova e importantă pentru ei, atât din punct de vedere financiar, cât și imagine și viitor”.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Ucrainei la solicitarea Cutiei Negre, valoarea medicamentelor ambalate exportate în R. Moldova a scăzut de când a început războiul. Dacă în anul 2021, din Ucraina în Moldova au trecut prin vamă medicamente în valoare de 21 de milioane de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 13 milioane de dolari. În perioada ianuarie- august 2023, exporturile de medicamente din Ucraina către Moldova au fost în valoare de aproape 9 milioane de dolari.

Un litigiu comercial inițiat în Viena de compania unui businessman din Moldova ar putea lăsa Primăria municipiului Chișinău fără 1 miliard de lei. Despre acest pericol conducerea Primăriei știe de mai mult timp, dar nu a întreprins aproape nimic pentru a evita procesul. Dimpotrivă, cazul a fost ascuns de opinia publică și a ieșit la iveală abia după ce un consilier municipal a publicat o scrisoare a companiei pierdută prin coridoarele Primăriei. Cutia Neagră PLUS a publicat încă acum patru ani o investigație despre această firmă și afacerile ei cu Primăria Chișinău. Astăzi venim cu noi detalii.

Despre faptul că Primăria Chișinău riscă să plătească din bugetul public peste un miliard de lei companiei Epamedia s-a aflat pe 22 aprilie curent. Mai mulți consilieri municipali au primit pe email o notă informativă semnată de șeful Direcției Juridice și au publicat-o pe rețelele sociale. Potrivit documentului, Primăria era somată să desemneze un arbitru care să-i apere interesele în Tribunalul din Viena într-un proces inițiat de „Epamedia”. Termenul limită pentru desemnarea arbitrului expira exact în ziua în care au fost înștiințați consilierii. Arbitrul nu a fost desemnat și a rămas la latitudinea companiei, care a dat Primăria în judecată, să aleagă unul, iar Primăria va trebui să-l plătească.

Timp de două săptămâni după ce s-a aflat despre litigiu, nici primarul capitalei, nici viceprimarii săi nu au oferit niciun detaliu. S-au limitat la un comunicat prin care anunță că nu recunosc suma pretinsă de „Epamedia” și dau vina pe consilierii PAS că ar fi politizat subiectul și ar fi blocat activitatea unui grup de lucru creat pentru a rezolva problema.

Ceban a pasat problema unui grup de lucru

Grupul a fost constituit în noiembrie anul trecut după ce Ion Ceban a primit o scrisoare de la Epamedia. Primarul era avertizat că firma va cere prejudicii de 66 de milioane de euro în arbitraj, dacă Primăria nu inițiază imediat negocieri, pentru a ajunge la o tranzacție de împăcare.

Vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov, care a făcut parte din acel grup de lucru, susține că ședințele au fost convocate de Ceban doar pentru bifă. Nu s-au discutat scenarii concrete pentru împăcare, iar reprezentanții Epamedia nici n-au venit la unele ședințe.  

Dumitru Ivanov: „Ca să paseze responsabilitatea, Ceban a creat un grup de lucru unde s-a pus viceprimara Gutnic ca șefa grupului de lucru. Acolo o să vedeți că scrie: consilier municipal al fracțiunii. Nu este niciun nume, prenume și nu a fost o discuție prealabilă. Au fost câteva tentative de a avea ședința grupului de lucru și chiar s-a întrunit. A fost clar din primele ședințe că Primăria nu este pregătită să rezolve această problemă și s-a arătat clar că trebuie să fie depuse eforturi suplimentare”.

Și consilierii din fracțiunea Partidului Socialiștilor cred că Ceban s-a spălat pe mâini pasând problema unui grup de lucru creat spontan. Socialiștii acuză că au fost tăinuite informațiile ce vizează colaborarea Primăriei cu Epamedia.

Adrian Lebedinschi, președinte al fracțiunii PSRM în CMC: - Asta a fost o metodă cum primarul general a încercat să astupe greșelile pe care le-au comis ei pe parcursul anilor, să dea vina de pe ceea ce a făcut Primăria pe Consiliul Municipal. Eu sper foarte mult că organele de drept își vor da interesul să verifice.

Reporter TV8: - Dar grupul de lucru s-a întrunit sau nu?

Lebedinschi: - Da, a fost o ședință la care nimic concret nu s-a discutat. Au întârziat reprezentanții Primăriei, pentru că aveau ceva mai preferențial. Au fost două-trei astfel de ședințe. Niciodată nu a fost o ședință care să lucreze.

Reporter TV8: - Reprezentanții „Epamedia” veneau la ședințele astea?

Lebedinschi: - La una au venit, la alta nu au fost. În orice caz, la două la care eu am fost, care erau programate, la una au venit și la alta nu. Nimeni dintre ei nu a avut de gând să-și onoreze obligațiunile. Ei caută mișmașuri. Eu am cerut să mi se dea toate materialele care au stat la bază: câte stații au fost construite, câte au fost reparate, pe câte dintre ele a fost plasată publicitate, câți bani trebuia să primească Primăria din publicitatea asta? Câte panouri publicitare sunt folosite de către Primărie ca să-și facă promovare la angajații săi și pe urmă la toate secțiile? Noi am cerut lista. Să ni se dea concret ce lucrări au fost făcute. Au fost coordonate lucrările celea? Prețurile au fost coordonate? Toată informația asta nouă nu ni s-a prezentat. Respectiv, eu mi-am făcut concluzia că această comisie a fost o formalitate.

Reprezentanții Primăriei neagă acuzațiile consilierilor municipali.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice a Primăriei Chișinău: „ Vreau să vă spun că personal i-am transmis domnului Ivanov tot pachetul de acte, inclusiv și domnului Lebedinschi. Vreau să confirm că reprezentanții „Epamedia” au participat la ședințele grupului și și-au expus poziția după care pur și simplu consilierii nu au mai dorit să participe și grupul de lucru nu a putut să fie continuat”.

Cum (nu) răspunde edilul?

Prins de jurnaliști la ultima ședință a Primăriei, Ion Ceban a încercat să se eschiveze de la un răspuns despre ce a făcut  pentru ca pretențiile financiare ale Epamedia să nu crească sau pentru a rezilia contractul păgubos. 

Ion Ceban: - Eu mă bucur că dvs și mulți alții scot în sfârșit scheletele fostelor guvernări despre care am tot vorbit. Eu pot să vă spun câte grădinițe au fost înstrăinate, câte școli au fost înstrăinate, câte hectare de teren în interiorul curților blocurilor au fost cedate, câte spații verzi au fost distruse și tot așa mai departe. Din 2007 până în 2019 nu a avut nimeni nicio întrebare la acest capitol. Toate stațiile arătau de parcă erau vicee publice, distruse în totalitate. Astăzi avem peste 700 de stații dintre care 300 sunt administrate de „Epamedia” și restul de municipiul Chișinău. Da, noi întoarcem terenuri. Am întors peste 20 ha de pământ. Da, suntem în litigiu. Da, noi întoarcem clădiri publice. Da, am avut asemenea guvernări, cum astăzi PAS-ul ne spune că fără ei e potopul, integrare europeană și rezultat zero.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dl primar, vă rog să răspundeți la întrebările pe care vi le-am adresat.

Ceban: - Eu vă explic ceea ce mă întrebați dvs, dacă îmi permiteți să duc gândul până la capăt. O dată în plus, noi întoarcem hectare de pământ, întoarcem clădiri, ne judecăm, am dat panouri jos, am scos toate „butcile” (n.r. gherete) astea răpănoase din municipiul Chișinău care tot erau instalate ilegal.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dar pagubele invocate de companie sunt și pentru perioada în care dvs erați primar și nu ați răspuns la această întrebare.

Ion Ceban: - Dvs nu mă auziți? Există un litigiu.

La alte întrebări, Ion Ceban nu a vrut să răspundă și a promis o conferință de presă pe subiectul „Epamedia”, care a fost organizată joi, dar fără participarea sa sau a viceprimarilor.

Contractul păgubos, cu rădăcini în 2007

Cum s-a ajuns totuși ca un agent economic să ceară de la Primăria capitalei 66 de milioane de euro? Firma s-a plâns în arbitrajul din Viena că municipalitatea a încălcat condițiile unui contract de parteneriat încheiat cu 18 ani în urmă și a cerut recuperarea investițiilor efectuate în Chișinău și a profitului ratat.  

În ianuarie 2007, primarul interimar Vasile Ursu, susținut pe atunci de Partidul Comuniștilor, din care a făcut parte și Ion Ceban, a semnat un contract de parteneriat public-privat cu SRL Epamedia, fondată de o companie din Austria. Firma s-a angajat să repare 300 de stații de așteptare a transportului public, iar în schimb a primit dreptul să plaseze publicitate în pavilioane.

Austriecii au promis investiții de 8 milioane de euro în următorii 10 ani cât va dura contractul. Dar în 2010, EPAMEDIA a intrat în proces de insolvență și nu și-a respectat obligațiile. Stațiile din Chișinău nu mai erau întreținute și au ajuns într-o stare jalnică.  

Contractul cu Epamedia expira în 2017 și Primăria trebuia să-și întoarcă în gestiune toate stațiile. Însă o clauză din document stipula că parteneriatul se prelungește automat cu 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu va anunța intenția de încetare a colaborării. Lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, contractul a devenit valabil până în ianuarie 2022.  

Acte dispărute la Primărie

Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, susține că, în 2019, a avut intenția să rezilieze contractul cu „Epamedia”. Procesul însă s-a blocat. Din arhiva Direcției Transport a Primăriei ar fi dispărut, în condiții dubioase, mai multe acte ce vizau investițiile în stațiile pentru transportul public.

Ruslan Codreanu: „Am avut o întâlnire cu reprezentantul companiei românești care a cumpărat atunci contractul de la austrieci. Am avut o discuție cu directorul companiei în care l-am anunțat că angajamentele asumate prin contract nu sunt respectate, stațiile sunt în stare deplorabilă și l-am anunțat că în contextul respectiv, noi urmează să mergem pe rezilierea contractului. Când am solicitat de la Direcția transport toate documentele, corespondența cu „Epamedia” ca să văd rapoartele de monitorizare, să văd procesele verbale ale ședințelor prin care au fost avertizați și semnalate problemele că nu se respectă angajamentele din contract, am văzut că de fapt nu există corespondență. Nu existau scrisori. Contractul în general nu era. Mi s-a creat impresia că tot ce ținea de compania respectivă și contractul din 2007 s-au făcut dispărute, adică cineva intenționat parcă a șters urmele.

Primăria a vrut atunci să apeleze la serviciile unor avocați pentru a rezilia contractul cu „Epamedia”.

Ruslan Codreanu: „Am solicitat la Consiliul Municipal Chișinău (CMC) acceptul ca să putem contracta o companie de juriști, avocați din afara Primăriei ca să nu fie conflict de interese. CMC a susținut atunci cu majoritatea de voturi decizia de a acorda dreptul Primăriei să contracteze o companie din afară pentru a reprezenta Primăria pe diverse litigii mai serioase, inclusiv pe cazul „Epamedia”. Asta am reușit să obțin până atunci și apoi am plecat de la Primărie”.

Reprezentanții Primăriei din echipa lui Ceban au confirmat dispariția documentelor ce vizează colaborarea cu „Epamedia” până în 2020.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: „Principalele acte cu privire la acest contract Primăria le deține. Ceea ce ține de corespondență între partenerul privat și autoritatea publică locală există începând cu anul 2020. Într-adevăr anumite demersuri, respectarea clauzelor contractuale până în 2019 nu au fost găsite. Mai mult, când am încercat să identificăm care subdiviziune era responsabilă de implementarea acestui contract nu s-a reușit”.

Schimbare de retorică după vânzarea „Epamedia”

În momentul în care a ajuns primar al Chișinăului, Ion Ceban era pus rău împotriva contractului cu „Epamedia”. Edilul declara că „stațiile au fost acaparate de Epamedia printr-o schemă” și contractul ar trebui reziliat.

Ceban și-a schimbat retorica în 2020, după ce „Epamedia”a fost cumpărată de „Moldpresa Grup”. Fondatori ai companiei sunt doi oameni de afaceri care fac parte din Consiliul de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

Presa a scris anterior că membrii comunității au fost apropiați de guvernarea comunistă, iar ulterior de fostul președinte Igor Dodon din partidul căruia a făcut parte și Ion Ceban. În 2019, Dodon i-a decorat cu distincții de stat pe 5 membri ai Comunității Evreiești, inclusiv pe președintele comunității Alexandr Bilinkis, unul dintre cofondatorii „Moldresa Grup” și respectiv coproprietar al „Epamedia”.

Într-o investigație „Cutia Neagră PLUS”, publicată în noiembrie 2020, am arătat cum a fost cumpărată compania „Epamedia” și am dezvăluit că aceasta era administrată după preluare de Igor Blanari, un fost candidat al Partidului Socialiștilor la alegerile locale din 2019, pentru funcția de primar al satului Budești. Blanari a muncit activ și pentru promovarea lui Ion Ceban în campania electorală.

În aceeași investigație arătam cum, după ce „Epamedia” a ajuns la noii proprietari, Primăria a încercat să schimbe regulile de joc pe piața publicității, cu intenția de a asigura un monopol al companiei. Se făcea prin proiectul unui nou regulament privind plasarea publicității exterioare în Chișinău. Sute de panouri din oraș au fost demontate la cererea lui Ion Ceban.

„Absolut nimeni nu a crezut că vom declara război acestor două fenomene urâte din municipiul Chișinău și că vom reuși nu doar vom declara război, chiar dacă avem litigii în instanța de judecată. În mai puțin de un an, au fost evacuate peste 1200 de mijloace publicitare din municipiul Chișinău și acest lucru va continua”, avertiza Ion Ceban.

Jucătorii de pe piața publicitară îl acuzau pe primar că ar pregăti terenul pentru „Epamedia”, care va monopoliza sectorul reclamelor.  Or, contractul de parteneriat public-privat, semnat în 2007 cu firma, obliga Primăria să pună la dispoziția Epamedia 1580 de locații pentru amplasarea unor panouri publicitare mari și 600 de city-light-uri.

În 2020, Alexandr Bilinkis declara pentru „Cutia Neagră” că firma sa nu pretinde la instalarea unor panouri publicitare în locul celor demontate.

Alexandr Bilinkis: „Noi am informat Primăria că nu intenționăm să utilizăm acest punct din contract. I-am informat și oral și în scris. Nu intenționăm să ne folosim de acest drept. Nu vom instala niciun panou, niciun sity-light. La ziua de azi suntem total concentrați pe investițiile în schimbarea pavilioanelor din stații. Noi suntem parteneri pentru oraș. Noi nu vrem careva condiții prioritare și deosebite”.

Noul Regulament ce vizează publicitatea nu a mai fost adoptat după scandalul și învinuirile de monopolizare a pieței. Dar se pare că nu a existat nici acea notificare scrisă despre care a vorbit Bilinkis, prin care „Epamedia” să anunțe oficial Primaria că nu pretinde la spațiile pentru panouri mari.

Reporter TV8: - În 2020, dl Bilinkis declara că a informat în scris Primăria că nu va pretinde la panouri. Aveți o astfel de scrisoare de la „Epamedia” că nu va pretinde la această clauză din contract?

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: - Ceea ce ține de această clauză contractuală, precizez încă o dată că, potrivit tranzacției de împăcare, elaborate de părți în 2021, Epamedia a declarat sau este și scris că renunță la orice pretenții față de Primărie, inclusiv la dreptul lor de a plasa aceste 1580 de panouri publicitare”. 

Chirtoacă nu a vrut să fie „mafiot”

După ce s-a aflat de litigiul cu „Epamedia”, a reacționat pe rețelele sociale și fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă, care s-a referit la panourile publicitare și intenția de monopol.

„Această clauză era ilegală pentru că ar fi însemnat instaurarea unui monopol pe piața publicității. O clauză contractuală nu poate fi mai presus de lege. Nici fizic această clauză nu putea fi realizată, întrucât nu era loc unde să amplasezi un asemenea număr de panouri, în condițiile în care în oraș deja erau 1500-2000 de panouri ale altor agenți economici. Singura „soluție” ar fi fost să fie înlăturați toți ceilalți de pe piața publicității, pentru ca Epamedia să primească autorizații în locul lor și să obțină monopol. Acest lucru ar fi fost ilegal și, oricum, pentru asta ar fi avut nevoie de un primar mafiot. Am spus atunci, în 2007, public, precum și celor de la Epamedia, că asemenea lucruri sunt imposibil de realizat. (...) Problema celor 1500 de panouri a decăzut de la sine. Proprietarii Epamedia s-au schimbat de câteva ori timp de 10 ani. De câte ori au fost în audiență, noii proprietari nu au adus în discuție niciodată problema celor 1500 de panouri.(...)

Undeva în anii 2013-2017, Epamedia a intrat în faliment, urmând să fie lichidată, iar stațiile (mai bine spus ceea ce a rămas din ele) urmau să fie preluate de Primărie. (...) Problema prelungirii contractului a decăzut din motivul falimentului Epamedia. În general, problema rezilierii sau prelungirii contractului nu-mi amintesc să fi fost ridicată de cineva atunci și nici nu mi-a fost adusă la cunoștință”, a scris Chirtoacă pe Facebook.

Totuși am identificat o discuție la ședința Primăriei din decembrie 2010, la care fostul edil Dorin Chirtoacă a fost informat de subalterni că „Epamedia” nu mai întreține stațiile și s-a vorbit despre identificarea unor soluții pentru rezilierea contractului de parteneriat.

Acordul de împăcare cu „Epamedia” - 75 gherete „Moldpresa” 

În 2021, când Primăria a început să scoată activ la licitații locurile pentru instalarea gheretelor de comerț în Chișinău, Epamedia a venit cu o propunere la autorități. Firma era gata să renunțe la pretențiile legate de panourile publicitare, în schimbul dreptului de a plasa gratuit 75 de gherete Moldpresa. Se pregătise și un proiect de decizie în acest sens, dar nu a fost votat de CMC. Consilierii PAS l-au acuzat atunci pe Ion Ceban că ar fi în cârdășie cu „Epamedia”.

Roman Cojuhari, ex-consilier PAS în CMC: „În timp ce micii antreprenori sunt puși în situația să participe la licitații și să plătească sute de mii și chiar milioane pentru locul amplasării gheretelor, Ion Ceban oferă prietenilor săi, sponsorilor săi, oportunitatea de a-și instala 75 de gherete fără concurs, fără licitații, dar și cu încălcări, pentru că se pot vinde țigări și băuturi”.

Consilierii au atenționat și despre faptul că „Epamedia” ar putea iniția mai târziu un litigiu împotriva Primăriei.

„Trebuie să știți că în contract există o astfel de prevedere în care se spune că orice acord suplimentar este mai jos decât prevederile contractului de bază. Ei propun semnarea unui memorandum prin care chipurile se refuză la panourile publicitare în schimbul la 75 de gherete. După asta, după ce-și vor instala gheretele, ce poate face de fapt compania? Să revină la Primărie și să zică că ei totuși au avut cheltuieli suplimentare și să depună cerere pentru panourile publicitare care erau prevăzute în contractul de bază. În caz contrar, vor cere returnarea investiției. După cum știm din comunicatele de presă anterioare, aceste investiții valorează deja peste 100 milioane de lei”, a adăugat Roman Cojuhari.

După ce a primit refuz de la Primărie pentru instalarea gratuită a gheretelor, „Moldpresa Grup” a fost nevoită  să participe la licitații și să cumpere locurile. Potrivit datelor Primăriei, Moldpresa are în prezent 72 de gherete adjudecate la licitații. Pentru alte 24 de gherete autorizațiile sunt expirate și locurile sunt scoase la mezat.

Chiar pe 7 mai curent, „Moldpresa Grup” a licitat 6 locuri pentru gherete, pentru care va plăti Primăriei peste două milioane de lei. Fiecare loc a avut un preț de pornire la licitație de peste 300 de mii de lei.

Litigii în instanțele naționale pierdute de „Epamedia”

În ultimii ani, „Epamedia” a inițiat mai multe procese de judecată împotriva Primăriei în care s-a plâns că autoritatea refuză să-i elibereze autorizații pentru plasarea publicității în stații, contrar prevederilor contractului de parteneriat public-privat semnat în 2007. Juriștii Primăriei nici nu s-au prezentat la ședințele de judecată.

În unul dintre litigii, „Epamedia” a contestat refuzul Primăriei de a-i elibera autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului din fața Teatrului de Operă și Balet și a centrului comercial „UNIC”. Primăria motiva că aceste stații se află în centrul istoric al Chișinăului și plasarea publicității ar trebui coordonată cu membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Deși nu avea permisiunea, „Epamedia” a plasat nestingherit publicitate în aceste stații. Asta i-a nemulțumit pe membrii Consiliului Monumentelor Istorice care au refuzat să examineze o cerere de la „Epamedia” în cadrul unei ședințe din iunie 2022.

Iată ce s-a discutat la ședința CNMI:

„- Ei vor acum indirect să recunoaștem lacuna lor.

- Nu știu ce vor ei. Mai întâi m-am uitat că stația este în fața Teatrului de Operă și Balet și m-am gândit că poate vor să coordoneze cu noi această publicitate, pentru că e clădire publică din subordinea ministerului. Dar la „UNIC” de ce? Să le spunem că nu ne place culoarea verde? Dar mâine o să fie altă publicitate acolo.

- Înțeleg că deja există această publicitate.

- Este și altă întrebare. La Teatrul Mihai Eminescu este fix așa tip de stație, cu reclama pusă. De ce aceea nu se coordonează?

- Ei nu vor coordonarea publicității, ei vor coordonarea stației.

- Nu, ei vor coordonarea publicității care deja este instalată.

- Se respinge cererea de examinare a schiței de proiect pe motiv că CNMI nu examinează panourile de publicitate deja instalate.

În prima instanță, Epamedia a pierdut procesele cu Primăria pe subiectul autorizațiilor. Astăzi, lupta se dă la Curtea de Apel Chișinău.

Sponsorizări de milioane pentru un parc din Chișinău

În timp ce compania se afla în litigii cu Primăria, proprietarii „Epamedia” finanțau proiecte de infrastructură în capitală. De exemplu, în iulie 2022, primarul Ion Ceban participa alături de Alexandr Bilinkis la inaugurarea unui scuar din sectorul Râșcani al capitalei. Amenajarea parcului a costat 3 milioane de lei, oferiți de membrii Consiliului de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

„Întâi de toate vreau să mulțumesc celor care au contribuit la realizarea acestui proiect. Este vorba despre conducerea Comunității Evreiești. Eu știu foarte bine, adică am aflat, că aici erau rudele în preajmă, bunicii unora dintre ei. Eu vreau să vă spun că și eu am crescut în acest parc. Toată copilăria mi-am petrecut-o aici, părinții mei având aici o locuință. Cu certitudine vreau să-i felicit pe toți cei care se pot bucura de parcul renovat”, a spus Ion Ceban la inaugurarea scuarului după reparație. 

„Mult stimate domnule primar, stimați locuitori ai Chișinăului, vreau din numele Comunității Evreiești să spunem mulțumesc orașului natal. Noi aici ne-am născut, aici am crescut, aici locuim. Pentru noi tot ce este legat de Chișinău este aproape și foarte important. Noi am reparat acest parc și sperăm că generații de copii se vor juca aici, vor crește aici și vor iubi la fel ca noi orașul lor natal”, a spus Alexandr Bilinkis la același eveniment.

Campaniile Primăriei, promovate în stațiile „Epamedia”

În pofida neînțelegerilor cu autoritățile locale, Epamedia a avut o colaborare bună cu primarul și echipa sa și a plasat în stații publicitate la solicitarea Primăriei. De exemplu, anul trecut, în stații au fost plasate fotografii cu angajații Primăriei, iar banerele publicitare au fost realizate în culoarea verde, care se asociază cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, lansat de Ceban în vara anului 2022.

Zilele trecute, Primăria a emis un comunicat în care declara că informațiile Primăriei au fost plasate doar în stațiile gestionate de municipalitate. Pe de altă parte, în cererea prealabilă transmisă lui Ceban în toamna anului trecut, cu privire la litigiul din arbitraj, „Epamedia” scria negru pe alb că „s-a cerut frecvent să fie oferit gratuit spațiu publicitar în stații pentru mai multe campanii desfășurate de Primărie”.

Întrebați despre asta la conferință, funcționarii Primăriei au evitat să răspundă.

Reporter TV8:  - Primăria a conlucrat cu Epamedia în campaniile pe care le-a avut în ultimii ani? A plasat publicitate în stațiile gestionate de Epamedia, inclusiv campania de anul trecut cu fotografiile angajaților Primăriei care au împânzit stațiile de așteptare?

Valeriu Bogdan: - Scopul acestei conferințe este contractul încheiat între Epamedia și Primărie. Întrebarea dvs un pic depășește subiectul.

Reporter TV8: - Păi este colaborarea Epamedia cu Primăria. Vă întreb dacă s-a pus publicitate în aceste stații. În ce condiții, dacă a existat?

Valeriu Bogdan: - Întrebarea care s-a pus anterior, dar și asta nu este în baza contractului încheiat în 2007 între Primărie și Epamedia. Este un alt subiect la care noi nu suntem gata la moment să răspundem.

Cum a fost calculat prejudiciul de 66 milioane euro?

Tot din scrisoarea transmisă de „Epamedia” edilului toamna trecută aflăm cum a fost calculat prejudiciul de 66 de milioane de euro cerut de la Primărie. Firma susține că, între anii 2007-2009 a  instalat 306 stații în Chișinău, conform contractului de parteneriat public-privat. Din 2020 până în ianuarie 2022 a înlocuit și a modernizat repetat 196 de stații. Iar pe parcursul anului 2022, după ce expirase deja contractul, la solicitarea Primăriei, ar fi reparat încă 10 stații. În total, investițiile în modernizarea stațiilor au depășit două milioane de euro, echivalentul a peste 40,4 milioane lei, a calculat un auditor privat contractat de „Epamedia”.

Agentul economic susține că Primăria i-a eliberat timp de 15 ani doar 306 autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului și nu i-a oferit niciun loc pentru panouri publicitare mari din cele 1580 prevăzute în contract. Astfel, firma ar fi ratat un profit de peste 63 de milioane de euro, fără dobândă.  

„Epamedia” cere în arbitraj un așa-zis profit ratat pentru toți 15 ani în care a fost valabil contractul de parteneriat public-privat cu Primăria - câte 4 milioane de euro pe an. Asta în pofida faptului că, între anii 2010-2019, firma s-a aflat în proces de insolvabilitate și nu și-a onorat obligațiile contractuale. Stațiile aflate în gestiunea companiei arătau atunci ca după război.

Epamedia a inclus în calcule și venitul pe care putea să-l aducă panourile publicitare mari prevăzute în contract. Asta contrar celor declarate în 2020 de Alexandr Bilinkis, care dădea asigurări că nu va face uz de această clauză din contract.

„Ei solicită 4 milioane de euro pe an venituri ratate. Asta este un teren de joacă pe zi construit în municipiul Chișinău. 11 mii de euro pe zi venituri ratate. Un miliard de lei asta este o sumă enormă pentru bugetul municipal, aproape 12,5% din tot bugetul municipiului Chișinău. Noi ca fracțiune am solicitat convocarea de urgență a ședinței CMC la care va fi inclusiv subiectul de prezentare a informației referitor la acest contract și ce a făcut Primăria Chișinău ca să se asigure că locuitorii nu vor risca să plătească aceste milioane din banii lor”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov. 

Consiliului Municipal Chișinău va fi convocat pe 15 mai, a anunțat primarul Ion Ceban.

Trei ani de publicitate în stații fără contract și autorizații

Din ianuarie 2022, când a expirat contractul de parteneriat cu „Epamedia” și până astăzi, Primăria nu și-a întors în gestiune stațiile de așteptare, așa cum trebuia să se întâmple potrivit prevederilor contractuale din 2007. Agentul economic plasează în continuare publicitate în stații fără a avea autorizații.

Iată cum explică asta consilierul primarului pe domeniul economic Vladimir Mitru: 

„În momentul dat partenerul privat își are stațiile modernizate, îngrijite, pe care la timp le curăță, le apără de acte de vandalism, plasează publicitatea pe ele și achită un impozit Primăriei pentru această publicitate. Dacă în anul 2022 noi mergeam pe scrisori de a cere transmiterea stațiilor către municipalitate, eu cred că în acel moment se oprea orice discuție despre o tranzacție de împăcare cu Epamedia și ne trezeam în arbitraj”.

Contactat de Cutia Neagră PLUS, administratorul „Moldpresa Grup” Serghei Pușcuța, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Chicu, a refuzat să ofere detalii despre litigiul inițiat de „Epamedia”, motivând că ar putea dăuna procesului pornit în arbitrajul din Viena. Pușcuța a precizat că în continuare compania este deschisă să ducă tratative cu Primăria, pentru a ajunge la un acord de împăcare.

Nu am reușit să vorbim cu fondatorul „Moldpresa Grup”, Alexandr Bilinkis. Acesta avea telefonul închis.

Avocatul contractat de „Epamedia” pentru a le reprezenta interesele în arbitrajul din Viena ne-a răspuns pe email că nu poate oferi niciun detaliu ce ține de proces. 

Nu a vrut să precizeze nici dacă a solicitat instanței să desemneze un arbitru din oficiu pentru  Primăria Chișinău, așa cum atenționa în ultima scrisoare transmisă municipalității.