14 ianuarie 2023, ora 21:30

Micuța leoaică africană descoperită acasă la un agricultor din Ștefan-Vodă ar urma să fie dată, luni, 16 ianuarie, Grădinii Zoologice. După ce în spațiul public au apărut imagini cu animalul care se plimbă nestingherit prin pădure, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului s-a autosesizat și a declarat că bărbatul trebuie să predea animalul celor de la ZOO, având în vedere că îngrijirea unui mamifer sălbatic în condiții domestice este interzisă la noi în țară prin lege. În plus, poate fi și periculos. 

Vasile Mereuță susține că îl crește de la o lună, după ce l-a primit în dar de la o asociație ucraineană și nu vrea să se despartă de leul care i-a devenit prieten. Bărbatul are de gând să înființeze o Grădină Zoologică la Ștefan-Vodă.

De aproape cinci luni, mica Leoaică africană se plimbă prin pădurile din Ștefan-Vodă, după ce a ajuns în familia lui Vasile Mereuță, un agricultor din satul Tudora. Bărbatul spune că de rând cu alte animale a fost adusă din zona Mariupolului. 

A apărut pe lume chiar în timpul unor bombardamente intense. Și pentru că mama Leoaică nu a vrut să o alăpteze, o asociație pentru apărarea drepturilor animalelor din Ucraina i-ar fi dăruit puiul lui Vasile Mereuță. Iar pentru că a crescut mai mult în compania câinilor, Leul le-a copiat și apucăturile. 

„- Acum unde se află leul?-  Se află la gospodărie, trăiește în cameră cu toate condițiile. Leul stă cu fiica mea aparte, leoaica tare mă iubește pe mine. Stătea doar la mine în brațe, de la spaima ceea de la bubuituri. Leoaica stă cu pisicile împreună”.

Bărbatul spune că, deocamdată, animalul nu a manifestat agresivitate, mai ales că o crește de când avea o lună. Iar o cățea de rasă Husky a alăptat-o când era mai mică. În casă este tratat exact ca un animal de companie domestic.

„Doarme, mănâncă... Nu vă temeți că o să muște. Pe cine o să muște, doamnă?. Dacă ea trăiește într-un alt mediu, într-o prietenie cu alte animale. Ea în altă atmosferă trăiește”, a spus Vasile Mereuță.

Bărbatul ne-a declarat că leul este vaccinat și are toate actele în regulă. Mai mult, este la evidența unui medic veterinar de la Grădina Zoologică din Chișinău, urmând ca până pe 21 ianuarie să fie înregistrat în Republica Moldova. 

Un filmuleț cu animalul apărut pe rețele sociale a încins spiritele în spațiul public. Șeful Inspectoratului pentru protecția Mediului s-a autosesizat și ne-a declarat că lui Vasile Mereuță i s-a întocmit proces-verbal și că luni va fi obligat să dea leul Grădinii Zoologice.

La rândul său, Vasile Mereuță susține că nu are de gând să dea animalul și că îi va construi un volier acasă, având în vedere că își dorește să înființeze o mică grădină zoologică. Mai ales, că e bogat în animale. 

Agricultorul ne-a povestit la telefon că mai are 100 de câini, 15 pisici, șase măgari aduși de la ucraineni, dar și doi cai. Bărbatul susține că a primit în dar animalele de la Asociația ucraineană care nu știa ce să facă cu ele, el implicându-se ca voluntar în transportarea mai multor animale din Ucraina prin Republica Moldova în România.

19 mai 2025, ora 22:20

Numărul dosarelor depuse pentru reparația drumurilor și a trotuarelor în cadrul programului „Europa este aproape” depășește de peste 5 ori bugetul acestuia. Aproape 600 de localități din țară au depus solicitări la Guvern. Pentru a aproba toate cererile, statul ar trebui să cheltuiască aproape 2,6 miliarde de lei, în condițiile în care bugetul stabilit este de doar 500 de milioane. Concurența va fi acerbă, iar primarii își fac griji că vor rămâne cu drumurile stricate și în acest an.

Ministerul Infrastructurii anunță că cele mai multe cereri au venit din centrul țării, 239 la număr. În Nordul țării au fost înregistrate 178 de solicitări, iar în Sud 162. Numărul acestora este însă prea mare în comparație cu bugetul alocat de 500 de milioane de lei, care poate acoperi modernizarea a doar 130 de kilometri de drumuri.

Primarii care au depus dosarele spun că starea drumurilor este deplorabilă în majoritatea satelor și se tem că numărul mare de solicitări va crea o concurență acerbă, iar sute de localități vor rămâne pe dinafară. În satul Dolna din raionul Strășeni, spre exemplu, se dorește reconstrucția unui drum central cu o lungime de 360 de metri, costurile căruia se ridică la peste un milion de lei. Primarul speră că cererea sa să fie totuși acceptată. 

„Ar trebui să prevadă acele localități care într-adevăr nu au ajutat cu nimic. Localitatea noastră în ultimii ani nu a primit un bănuț de nicăieri. De câte ori mă adresez, tot bat în bugetul localității, dar avem un buget foarte mic și ar fi bine să dea prioritate la localitățile mai mici. Tragem nădejde”, a spus 

primarul satul Dolna, raionul Strășeni,  Mariana Grigoraș.

„Chiar e dificilă întrebarea, cred că ar fi bine să facă în etape cumva că situația e gravă la toți, nu putem să clasificăm care e mai grav și care mai puțin, e la toți gravă anul acesta, la anul, părerea mea, dar nu trebuie de lăsat așa”, a menționat primarul satului Tochilea Răducani, raionul Leova, Sergiu Dvorniciuc.

Autoritățile locale mai speră că banii vor fi împărțiți după criterii obiective.

„Suma care inițial a fost prevăzută pentru acest program este de departe suficientă, credem că autoritățile statului au o provocare destul de mare. Va exista acest risc ca aceste fonduri să fie distribuite într-un mod mai special, după alte criterii decât cele obiective. Este o provocare pentru actuala guvernare că și în acest caz se va menține regula și nu ne vom întoarce la practicile anterioare când banii se repartizau după criteriile politice ”, a afirmat directorul executiv CALM, Viorel Furdui.

 Guvernul afirmă că localitățile care nu vor intra de data aceasta în program, vor putea beneficia de bani la următoarele rectificări bugetare.

Proiectele câștigătoare vor fi anunțate în luna iunie, iar lucrările ar trebui finalizate până la sfârșitul acestui an. Localitățile mici, cu până la 1.500 de locuitori, vor putea beneficia finanțare de până la 2 milioane de lei. Satele cu până la 1.500 de locuitori aflate în proces de amalgamare voluntară, vor putea primi până la 5 milioane de lei, iar localitățile cu mai mult de 1.500 de locuitori, până la 9 milioane de lei, contribuția proprie fiind de zece procente.