14 august 2023, ora 12:28

Guvernul a aprobat procedura de acordare a ajutorului unic pentru fermierii micro și mici, afectați de consecințele crizelor din 2022. Potrivit ministrului Agriculturi și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, acordarea suportului financiar îi va ajuta pe circa 3000 de fermieri, care au în posesie suprafețe de până la 1500 ha. 

Ajutorul financiar va fi acordat fermierilor care au pregătit solul și au însămânțat culturi de prima grupă (grâu și orz, ovăz și triticale), produse primare ce stau la baza produselor social importante, dar și în componența furajelor pentru animale. 

Prețul actual oferit pentru aceste tipuri de mărfuri este unul care nu acoperă investițiile, iar fermierii riscă să nu-și poată realiza angajamentele contractuale. 

„Acordarea suportului financiar îi va ajuta pe circa 3000 de fermieri, care au în posesie suprafețe de până la 1500 ha. Aceste ajutoare vor facilita prelucrarea a circa 280 de mii ha de terenuri însămânțate cu culturi de prima grupă, conform declarațiilor statistice. Calcularea și acordarea ajutorului în termeni restrânși va facilita și va amplifica acțiunile fermierilor, asigurând continuitate lanțului alimentar”, a menționat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.

Ajutorul urmează să fie calculat de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură în baza cererilor depuse. 

„La cerere, în calitate de condiţii der eligibilitate, se vor lua în considerare dovada însămânţării cu culturi cerealiere de prima grupă pentru roada anului 2023, să facă dovada posesiunii asupra terenurilor însămânţate şi să dispună de cont bancar în valută, pentru a putea beneficia de transfer în caz de eligibilitate”, se arată în proiect.

Totodată, Executivul a aprobat astăzi și regulamentul privind stabilirea cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern acordat de către România, destinat suportului agricultorilor afectați de seceta din 2022.

Confruntarea cu multiple crize pe parcursul anului 2022 a făcut ca producătorii agricoli să fie expuşi riscului de neperformanţă şi insolvabilitate. Astfel, criza energetică a dus la lipsa de fertilizând azotoși şi ulterior la scumpiri ai acestora. Agresiunea asupra Ucrainei a amplificat creşterea preţurilor prin limitarea aceesului la fertilizând în primă instanţă, după care s-au limitat pieţele de aprovizionare şi chiar coridoarele/căile de acces pentru a transporta aceşti fertilizanți, accentuând ulterior criza de transport şi logistică. 

Conform datelor operative colectate de către subdiviziunile responsabile de domeniul agricol al Autorităţilor publice locale suprafeţe afectate de secetă au însumat suprafeţe de cca 324 mii ha. Totodată, reducerea semnificativă a recoltelor, dar şi diminuarea semnificativă a preţului de realizare a producţiei culturilor cerealiere şi tehnice a afectat şi mai mult producătorii agricoli.

Aprobarea proiectelor au avut loc pe fondul protestelor fermierilor. Aceștia au reluat de luni, 14 august, acțiunile de protest și acuză Guvernul de neglijență, declarându-se nemulțumiți de faptul că nu a dat până acum curs revendicărilor și nu a implementat promisiunile făcute la sfârșitul lunii iunie. 

Fermierii se plâng că situația în domeniul agrar este dezastruoasă și cer implicarea statului în acest sens. Aceștia solicită aprobarea urgentă a regulamentelor privind alocarea compensațiilor pentru grâu și orz și repartizarea motorinei din România. De asemenea, solicită introducerea prin decizia CSE a unui moratoriu până la 31 decembrie 2023 la achitarea datoriilor producătorilor agricoli micro, mici și mijlocii, care cultivă preponderent cereale și oleaginoase atât către creditorii privați, cât și către bugetul public național, cu interzicerea executării silite a obligațiunilor și declanșării procedurilor de insolvență.

Anterior, fermierii au organizat mai multe proteste la Chișinău și în raioane, blocând trasee naționale cu tehnica agricolă. După anunțul autorităților de identificare a celor 200 de milioane de lei, fermierii au decis să suspende protestele până pe 1 august, dar cu anumite revendicări.

29 noiembrie 2024, ora 21:30

Uniunea Europeană ne împrumută circa 143 de milioane de euro pentru eficientizarea energetică a peste 1600 de blocuri locative din Chișinău. Potrivit autorităților, odată cu instalarea echipamentului modern, locuitorii capitalei ar urma să primească facturi mai mici cu 30 la sută decât în prezent. Astăzi, la ministerul Energiei a fost semnat un acord în acest sens.

Din suma împrumutată Moldovei de peste 143 de milioane de euro, în blocurile din capitală se vor instala circa 2500 de puncte termice individuale și se va implementa distribuția orizontală a agentului termic. Se estimează că, astfel, locatarii din 1665 de blocuri ar urma să plătească mai puțin pentru căldură cu aproximativ 30 la sută, asta pentru că vor fi reduse pierderile înregistrate în prezent.

„Pentru început, este vorba de 400 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care se vor bucura de efectele acestui proiect. Și pentru noi este un proiect neobișnuit, de amploare, care avea impact asupra a sute de mii de oameni. A doua cifră pe care vreau să o menționez este - 860 de mii de tone de emisii de CO2, care vor fi reduse, odată cu implementarea acestui proiect.”, a declarat ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks.

Tot din acești bani se planifică termoizolarea blocurilor, reabilitarea rețelelor termice primare și construcția a două stații de pompare pentru a crește eficiența și calitatea serviciilor de încălzire și alimentare cu apă caldă.

„La noi, clădirile din țară consumă 50 la sută din totalul energiei pe țară. Noi consumăm de două ori mai multă energie decât media europeană pentru a încălzi un metru pătrat dintr-o clădire. Asta înseamnă că, dacă am fi adus clădirile la eficacitatea energetică din Uniunea Europeană, am fi salvat aproape sau aproape toată cantitatea de gaz pe care o importăm în Moldova.”, a spus ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Acordul de împrumut semnat astăzi, în valoare de 143,5 milioane de euro, face parte dintr-un proiect mai amplu cu un buget total de 326,5 milioane de euro, dintre care circa 40 de milioane sunt granturi. Creditele ne sunt acordate de către BERD și Banca Europeană de Investiții, iar Parteneriatul pentru Eficiență Energetică și Mediu în Europa de Est și Platforma de Investiții în Vecinătate a Uniunii Europene contribuie cu granturi.