15 noiembrie 2023, ora 11:33

Proiectul legii prin care impune limite la folosirea banilor în numerar a fost aprobat miercuri, 15 noiembrie, de Guvern. Vor fi prevăzute norme mai exacte privind circulația numerarului în circuitul economic și orientarea spre efectuarea plăților prin transfer. În proiect este menționat că acest fapt va asigura creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale.

Astfel, persoanele sunt în drept să efectueze achitarea în numerar pentru bunul imobil sau pentru mijlocul de transport procurat doar dacă valoarea bunului procurat nu depășește 100 salarii medii lunare pe economie prognozate în cazul bunului imobil și 50 salarii medii lunare pe economie prognozate în cazul mijlocului de transport, pentru fiecare bun în parte, inclusiv în situația în care achitarea are loc în rate. 

Notarii, în procesul autentificării contractelor de vânzare-cumpărare pentru bunurile imobile ce depășesc valoarea a 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, au obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul, cu excepția cazului când se autentifică contracte de vânzare-cumpărare cu rezerva proprietății și dreptul de proprietate urmează a fi înregistrat provizoriu. 

„Agenția Servicii Publice, în procesul înscrierii transferului dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport ce depășesc suma echivalentă a 50 salarii medii lunare pe economie prognozate, au obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate, cu excepția cazului când dreptul de proprietate se înregistrează provizoriu”, se arată în proiect.

„Am observat tranzacții ilicite în bani cash. Pentru a preveni cazurile prin care banii cash pot circula, Guvernul vine cu propuneri concrete care vor stabili un cadru ca oamenii care abuzează de acest sistem să nu o mai poată face. Prevederile respective vor fi dezbătute în următoarele lecturi la Parlament”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, după ședința Guvernului.

Prevederile legii vor fi aplicate persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepția autorităților și instituțiilor publice. 

Condițiile vor fi aplicate organizațiilor necomerciale, persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, reprezentanțelor permanente şi sucursalelor entităților nerezidente. 

Totodată, agenții economici vor putea utiliza nelimitat mijloace bănești în numerar pentru retribuirea muncii și altor plăți generate în temeiul relațiilor de muncă, pentru onorarea obligațiilor aferente creditelor contractate de la entitățile financiare, efectuarea decontărilor cu instituțiile și autoritățile publice, achitarea obligațiilor fiscale, plăților și amenzilor față de bugetul public național.

03 octombrie 2024, ora 16:10

Declinul natalității, subiect de manipulare și dezinformare. În cadrul unei emisiuni televizate, difuzată la sfârșitul lunii august, Vladimir Voronin a încercat să distorsioneze realitățile demografice, operând cu cifre false, mai exact a mărit de câteva ori numărul copiilor născuți în 2008. Echipa emisiunii „Alo, TV8” a analizat însă datele statistice și a făcut lumină la subiectul, care a fost distribuit masiv în mediul online.

„Anul trecut, s-au născut 22 de mii de copii în Moldova, au decedat de 7 ori  mai mulți oameni. În 2008, ultimul an de guvernare al nostru sau penultimul, în Moldova s-au născut 118 mii de copii. Pleacă în toată ziua sute de oameni din Moldova”, a declarat fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin în cadrul unei emisiuni televizate

Secvența video în care Voronin vorbește despre criza demografică, drept o consecință a actualei guvernări, a fost rapid preluată și distribuită pe mai multe pagini de știri și rețele sociale, deși cifrele prezentate nu corespund realității.

Or, potrivit Biroului Național de Statistică, în 2008, s-au înregistrat 39.018 nașteri, dar nu 118 mii după cum a menționat fostul președinte, iar în 2023 - 24.033 și nu 22 de mii. Adică, în 2008, numărul nou născuților a fost de trei ori mai mic decât cel anunțat de Vladimir Voronin.

Greșit este și numărul deceselor care, potrivit lui, anul trecut a fost „de 7 ori mai mare decât nașterile”, adică aproape 154.000, deși în 2023, s-au raportat 33.733 de decese. Iar cifra enunțată corespunde perioadei 2020-2023, când s-au înregistrat în total 156.110 decese, iar rata înaltă a mortalității a fost alimentată de virusul COVID19.

Într-adevăr, datele statistice demonstrează o scădere a natalității de 62%, în ultimii15 ani. Dar dacă e să comparăm același interval de timp, din 1993 până în 2008, putem observa o scădere de 59%. Prin urmare, e o diferență de doar 3%. Mai mult, BNS precizează că în anii 1997-2013, datele statistice includeau și informații din stânga Nistrului, iar din 2014 acestea nu mai sunt colectate.

Adică declinul demografic din Republica Moldova este mai degrabă un fenomen, decât o consecință directă a modului de guvernare, așa cum declară și alți actori politici.

„Ceea la ce ne-a adus Maia Sandu și guvernarea PAS, ne-au adus la o depopulare totală”, a declarat deputatul BCS, Bogdat Țîrdea, pe canalul său de Youtube.

În iulie, Vlad Filat i-a adresat o scrisoare deschisă președintei Maia Sandu, în care sublinia: „la moment, nu există problemă mai gravă pentru Republica Moldova decât depopularea”,după care a revenit la subiect în repetate rânduri. Printre cei care au pus problema pe umerii autorităților centrale au fost și Ilan Șor, Marina Tauber, Vasile Tarlev  sau Igor Dodon. Deși conform, BNS, anume în perioada guvernării lui Dodon a început o descreștere mai bruscă a natalității.

Mai mult, situația demografică actuală a fost anticipată într-un studiu, realizat încă în 2015 de Centrul de Cercetări Demografice al INCE.

Autorii estimau că  „diminuarea rapidă a numărului populației se va înregistra, în special, după anul 2018 şi spre sfârșitul perioadei estimate, va constitui circa 2.797 mii de persoane”. Potrivit lor, această tendință negativă este influențată de „modernizarea demografică” și „criza socioeconomică” de lungă durată. 

Mai mult, aproape toate țările Europei Centrale și de Est se confruntă cu evoluții demografice similare. De exemplu în Germania, în 2019, s-au născut 778.090 de copii, iar în 2022 numărul acestora a scăzut la 738.819. În Franța, în 2019 s-au înregistrat 754.008 nou născuți, iar în 2022 au fost doar 726.602. Aceeași situație e și în România, unde în 2019 s-au născut 199.720 de copii, în 2022 cifra a coborât la 178.233, iar în 2023 a ajuns la doar 155.418.  

Nu este o excepție nici Federația Rusă, care în 2023 a înregistrat un anti record istoric, fiind înregistrați doar 1,213 milioane de nou născuți, nivelul anului 1991, potrivit currenttime.tv. Conform demografului rus Alexei Rakșa, anul trecut, rata totală a fertilității în Rusia a fost 1,45, cu aproape 1% mai mică decât în 2022 și puțin peste rata medie a fertilității din Uniunea Europeană.