16 noiembrie 2023, ora 13:51

Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, regretă decizia Austriei de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Oficialul „speră” ca decizia Guvernului federal la o următoare solicitare „să fie revizuită”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe la Chișinău.

„În momentul în care guvernul federal austriac a zis nu pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, eu, în calitate de președinte nu am de acord cu acea decizie. Eu nu am văzut niciun motiv în blocarea României și Bulgariei la Schengen, în cazul în care sistemul oricum nu funcționează. 

Întrebarea este vastă, iar una dintre probleme ar fi cum ar putea fi controlată fluxul de persoane care fie caută un loc de muncă sau azil în una dintre țări. Cu toate acestea, în opinia mea, acest lucru nu are nicio treabă cu Schengen. Consider că decizia guvernului federal austriac a fost una greșită și sper că într-o bună zi aceasta decizie va fi revizuită. 

Timp de mai mute luni am avut discuții cu președinții României și Bulgariei, dar nu am putere executivă. Reiterez, acea decizie nu a fost una corectă”, a declarat președintele austriac.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). 

Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora.

În iulie 2023, Executivul de la Viena a anunțat menținerea votului negativ în privința aderării României la Schengen și a subliniat că accederea în spațiul de liberă circulație nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate.

Oficialii austrieci au declarat că granițele externe ale UE sunt slab protejate, altfel nu își explică de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu au fost supuși unor controale anterioare în alte state membre.

De la boicotul companiilor, până la tensiuni diplomatice și critici venite de la partenerii europeni, Austria s-a confruntat cu numeroase reacții dure după ce a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen, deoarece ambele state îndeplinesc de ani de zile toate condițiile pentru a deveni membre.  

Oficialii de la Viena au pierdut bună parte din încrederea partenerilor europeni, care s-au pronunțat în repetate rânduri în favoarea accederii României și Bulgariei la Schengen, iar partidul ÖVP, condus de cancelarul Karl Nehammer devine tot mai izolat în Europa. 

21 noiembrie 2024, ora 19:27

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat joi drept „antisemită" decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat internaţional de arestare împotriva sa şi a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant. Netanyahu se consideră victima unui nou „proces Dreyfus", relatează AFP, potrivit Agerpres și Digi24.

 „Decizia antisemită a Curţii Penale Internaţionale este comparabilă cu un proces Dreyfus de astăzi, care se va încheia în acelaşi mod”, conform unui comunicat al biroului premierului israelian Benjamin Netanyahu. 

Condamnat pentru spionaj, degradat şi trimis în colonie penitenciară la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Franţa, căpitanul evreu Alfred Dreyfus a fost exonerat şi reabilitat câţiva ani mai târziu. Anterior în cursul zilei de joi, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a spus că CPI „şi-a pierdut orice legitimitate" prin emiterea acestor „ordine absurde".

„Aceasta este o zi neagră pentru (CPI), care şi-a pierdut orice legitimitate de a exista şi de a acţiona", a scris Saar pe contul său de pe platforma X. 

De partea cealaltă, Hamas a salutat joi emiterea de mandate de arestare de către CPI pentru Netanyahu şi Gallant, spunând că este „pas important spre justiţie". 

„Acesta este un pas important către justiţie, care le poate permite victimelor să obţină despăgubiri, dar poate rămâne modest şi simbolic dacă nu este pe deplin susţinut de toate ţările din lume", a declarat într-un comunicat Bassem Naim, membru al biroului politic al Hamas. 

El nu menţionează însă mandatul de arestare anunţat de CPI simultan împotriva lui Mohammed Deif, şeful aripii armate a mişcării islamiste palestiniene. CPI, cu sediul la Haga, a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi şeful aripii militare a Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.