17 martie 2023, ora 15:29

UPDATE: Ședința Adunării Generale a Judecătorilor a fost întreruptă. Chestiunea privind alegerea membrilor CSM, din rândul judecătorilor urmează să fie examinată pe 28 aprilie 2023, după ce CSJ se va pronunța pe marginea contestațiilor depuse de candidații care nu au promovat evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting.

UPDATE: „Din 2019, CSM se află în stare de luptă”, spune membra CSM Nina Cernat. 

UPDATE: În timp ce magistrații dezbat problemele din sistem, afară protestează un grup de oameni, care se declară nemulțumiți de deciziile mai multor judecători. 

UPDATE: Participanții la Adunarea Generală a Judecătorilor discută despre problemele din sistem, între care salariile mici ale grefierilor. 

UPDATE: Victor Micu, membru al CSM, prezintă un scurt raport de activitate.

UPDATE: Se propun discuții despre oportunitatea discutării unei eventuale amânări a alegerii unor membri ai CSM din rândul judecătorilor care au promovat evaluarea în Comisia Pre-Vetting. Propunerea a fost respinsă.

UPDATE: Se propune ca actualul CSM să prezinte un raport de activitate cel puțin pentru un an, dar și amânarea unei chestiuni de pe agenda Adunării Generale a Judecătorilor. Este vorba despre alegerea noilor membri ai CSM.

UPDATE: Adunarea Generală a Judecătorilor este condusă de magistratul Anatolie Țurcan. Judecătorul Gheorghe Bălan este secretarul ședinței

UPDATE: La ședință sunt prezenți 330 judecători, astfel, există cvorumul necesar pentru desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor. 

Încă o încercare. La Chișinău are loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care urmează să fie aleși patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândul celor cinci judecători, toți din prima instanță, care au promovat evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting. 

Ultima adunare generală a judecătorilor s-a desfășurat în martie 2019. Toate reuniunile planificate din 2019 încoace au fost amânate din cauza pandemiei COVID-19.

Joi, 16 martie, Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede inclusiv reducerea cvorumului pentru Adunarea Generală a Judecătorilor repetată la 1/3. 

Totodată, documentul reglementează situația în care Adunarea Generală nu poate fi convocată din motivul expirării mandatului membrilor CSM și CSP, al lipsei de cvorum sau în cazul declarării stării de urgență.

În aceste condiții, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către președintele sau președintele interimar al Consiliului. În cazul vacanței funcției acestora, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către ministrul Justiției.

Ministra Justiției i-a îndemnat joi, 16 martie în cadrul unei conferințe de presă,  pe magistrați să participe la Adunarea Generală a Judecătorilor, programată pentru vineri, 17 martie. 

Veronica Mihalov-Moraru susține că este important ca ședința să aibă loc pentru a restabili încrederea cetățenilor în sistemul de justiție.

Adunarea generală a judecătorilor este unul din organele autoadministrării judecătoreşti şi asigură realizarea practică  a principiului autoadministrării judecătoreşti. Adunarea generală a judecătorilor este convocată anual în şedinţă ordinară de către Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii aprobă prin hotărâre data convocării şi proiectul agendei şedinţei ordinare a Adunării cu cel puţin o lună înainte de data şedinţei. 

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.