17 mai 2023, ora 21:20

Fostul lider PL, Dorin Chirtoacă, s-ar întoarce la șefia Capitalei pentru a-și duce până la sfârșit mandatul pe care l-a obținut în 2015. Totuși, Chirtoacă a afirmat că o decizie privind candidatura va depinde de voința clară a oamenilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 16 mai a emisiunii „Freedom” de la TV8.

„Eu m-aș întoarce să duc până la capăt mandatul de care am fost lipsit. Pentru a mă întoarce însă, nu este suficientă o hotărâre judecătorească așa cum am primit-o pe 22 decembrie cu dosarul fabricat. Eu am fost scos murdar, brutal din Primărie. 

Nu e suficient să fie doar voința mea, dorința trebuie să fie a oamenilor și asta trebuie să se vadă în niște sondaje. Dacă se va vedea că sunt șanse să ajung în turul doi și să duc aceleași bătălii pe care le-am dus de trei ori, atunci mă voi gândi”, a spus Dorin Chirtoacă.

Fostul primar de Chișinău a subliniat că o luptă între candidații de dreapta nu aduce nimic bun și că pentru a candida este necesar să știe că poate ajunge în turul doi.

„O bătălie pe dreapta între candidați nu duce la nimic bun. Pentru a candida, eu trebuie să știu că ajung în turul doi. Pentru asta, nu trebuie să existe o contradicție cu candidatul PAS, pentru că el va primi un vot automat administrativ, indiferent cine va fi. Dacă nu ajung în turul doi, care e rostul unei participări de serviciu? 

În mod normal, trebuie făcute sondaje pentru a vedea candidatul care are cele mai mari șanse. Dacă ar fi să candidez, aș candida chiar și independent, ca să nu fie discuții. M-am gândit tocmai pentru ca să existe o coeziune de dreapta. Asta nu știu dacă se va întâmpla, nu cred”, a subliniat Chirtoacă.

Dorin Chirtoacă a fost primar al municipiului Chișinău între anii 2007 și 2018, când a fost suspendat din funcție, acuzat de fapte de corupție și trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din Capitală. Procurorii pe caz au cerut 10 ani de închisoare pentru Chirtoacă.

În același dosar a mai fost vizat fostul șef al Direcției Transport, Igor Gamrețki, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar și fostul viceprimar Nistor Grozavu și omul de afaceri Alexandru Pincevski.

În decembrie 2022, fostul primar al Capitalei a fost achitat. O hotărâre în acest sens au pronunțat magistrații judecătoriei Chișinău cu sediul la Buiucani.

19 februarie 2025, ora 22:05

Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova ar putea fi pus pe pauză sau chiar stopat dacă alegerile parlamentare din toamnă nu vor fi libere și corecte, avertizează ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks. Autoritățile se gândesc la modificări legislative urgente care să excludă finanțarea ilegală de peste hotare și coruperea masivă a alegătorilor, fenomene care au pus în pericol alegerile din 2024. Discuțiile au avut loc în cadrul primului forum electoral desfășurat în țara noastră la care au participat peste 100 de persoane, printre care funcționari ai instituțiilor de stat, politicieni, reprezentanți ai societății civile și parteneri internaționali.

Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar și ferm autorităților de la Chișinău chiar de la debutul forumului electoral. Ambasadorul Janis Mazeiks susține că autoritățile trebuie să urgenteze modificările legislative privind corupția electorală, combaterea ingerințelor statelor străine în alegeri, dezinformările pe rețelele de socializare și atacurile cibernetice. Altfel, viitorul european al țării poate fi în pericol.

„ Este extrem de important ca următorul Parlament să fie ales democratic și să respecte principiile democrației. Fără aceasta, integrarea Moldovei în Uniunea Europeană ar putea fi încetinită, oprită sau chiar inversată”, a menționat ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Majeiks.

Astfel, Parlamentul ar putea majora sancțiunile și include chiar și pedeapsa cu închisoarea pentru cei care împart bani alegătorilor. Președintele Comisiei Securitate a Parlamentului, Lilian Carp crede că aceste acțiuni trebuie să fie catalogate drept trădarea de patrie. 

„ Dacă tu i-ai bani, te duci mai departe, cumperi votul, iar în urma rezultatului electoral vii la putere și acționezi în interesul altui stat, asta poate fi catalogat ca trădare de patrie”, a subliniat deputatul PAS, Lilian Carp.

Totodată, persoanele suspectate de faptul că fac parte din grupări care corup alegătorii vor trebui să demonstreze sursa de proveniență a banilor pe care îi au asupra lor la intrarea în țară. În prezent, legea permite intrarea în țară cu zece mii de euro fără a depune declarație.

„ Noi știm exact că cetățeanul X nu are venituri, dar el are dreptul legal de a transporta zece mii de euro. Atunci dacă legea îi permite, dar nu poate demonstra proveniența, dacă am avea pârghii legale am putea interveni să stopăm această metodă de aducere a banilor în Moldova”, a punctat deputatul PAS, Lilian Carp.

Inspectoratul General de Poliție așteaptă votarea în a doua lectură a modificărilor legislative, care le vor permite oamenilor legii nu doar ss întocmească procese verbale, dar și să aplice amenzi pentru corupția electorală.

„Persoane care au primit transferuri de la PSB și au tangențe la aceste grupări sunt la cifra de 141 de mii, asta e foarte dureros și dacă luăm în considerație că acestea au familii compuse din două, trei, patru persoane ne putem da seama de numărul alegătorilor care poate fi corupt. Acest grup poate să-și schimbe persoana pentru care își dă votul într-o oră , d ela primul mesaj ierarhic și până la distribuirea pe grupuri”, a menționat șeful adjunct al IGP, Lilian Carabeț.

Experții susțin că modificările adoptate nu sunt suficiente, iar guvernarea ar trebui să facă mai mult decât atât.

„ Dacă alegerile sunt cât de cât libere și corecte se poate întâmpla că se schimbă guvernarea și dacă nu fac concluziile necesare se pot pomeni cu efectul bumerangului. Ulterior cei care îi înlocuiesc la guvernare să nu folosească metode care nu sunt propice pentru un proces liber și corect”, a subliniat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Concluziile și recomandările din cadrul forumului electoral vor fi prezentate autorităților. Precizăm că anul 2024 a fost marcat de un proces amplu de finanțare a campaniei electorale din exterior și cumpărarea alegătorilor. În total au fost inițiate 84 de cauze penale. Datele arată că în jur de 141 de mii de persoane au primit bani prin aplicația rusească PSB din partea organizației criminale condusă de Ilan Șor pentru a vota într-un anumit fel la referendum și un anumit candidat la alegerile prezidențiale. Aproape patru mii de de persoane au fost deja amendate, iar CNA a aplicat în prezent sancțiuni în valoare de 11 milioane de lei.