17 iunie 2023, ora 12:08

Consolidarea cooperării guvernării cu societatea civilă și rolul acesteia în promovarea și monitorizarea agendei europene a Republicii Moldova au fost discutate în cadrul conferinței anuale „Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă”, ediția 2023. Evenimentul s-a desfășurat vineri, 16 iunie, la care au participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul, Dorin Recean, deputați, reprezentanți ai autorităților publice, ai corpului diplomatic, ai partenerilor de dezvoltare, precum și peste 100 de reprezentanți ai societății civile.

Discuțiile care au avut loc în cadrul acestui format s-au referit la eficientizarea comunicării și cooperării guvernării cu sectorul asociativ și identificarea celor mai bune practici pentru sporirea transparenței activității legislativului și executivului prin implicarea sectorului non-profit.

Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, această platformă de dialog este una foarte necesară pentru a asigura procese participative și incluzive, pentru a menține cursul european și a avansa transformarea țării noastre în una europeană.

„Dialogul constant și sincer cu societatea civilă este pentru noi, ca guvernare, unul dintre pilonii pe care ne sprijinim și datorită căruia, sunt sigur, vom reuși să facem lucruri durabile pentru țara noastră. Dumneavoastră, dragi reprezentanți ai societății civile, sunteți legătura noastră directă cu cetățeanul, sunteți vocea lui, dar și un permanent sistem de control al activității noastre, a parlamentarilor”, a menționat șeful legislativului, potrivit unui comunicat de presă emis de Legislativ.

În discursul său, speakerul Igor Grosu a menționat despre crearea Platformei de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului, prin care se propune eficientizarea comunicării și cooperării cu reprezentanții sectorului asociativ. 

De asemenea, a remarcat sprijinul oferit de partenerii de dezvoltare în consolidarea cooperării dintre Parlament și societatea civilă.

„Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă este cu atât mai importantă cu cât țara noastră începe să lucreze la turații maxime pentru aderarea la Uniunea Europeană. La Parlament armonizăm legislația națională la cea europeană, un proces complex, în care avem nevoie de ajutorul și expertiza pe care le puteți oferi. Aderarea la UE este proiectul nostru comun de țară. Muncim împreună și avansăm pe calea UE tot împreună!”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Totodată, Secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghița, a menționat că îmbunătățirea cooperării dintre legislativ și societatea civilă va contribui la realizarea dezideratului comun de a asigura, a apăra și a promova drepturile și interesele legitime ale cetățenilor. 

„Secretariatul Parlamentului este deschis pentru colaborarea cu societatea civilă, iar contribuția sectorului asociativ este importantă și valoroasă pentru instituția parlamentară, fiindcă doar prin eforturi comune, prin dialog constant și constructiv putem îmbunătăți lucrurile”, a remarcat secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghița.

Potrivit comunicatului emis de Parlament, discuțiile dintre reprezentanții autorităților și cei ai societății civile s-au desfășurat în cadrul a trei sesiuni de lucru. 

Prima sesiune a vizat dezbateri privind cooperarea dintre Parlament, Guvern și societatea civilă, experiențele și perspectivele acestui format de colaborare. Cea de-a doua sesiune s-a referit la rolul societății civile în promovarea și monitorizarea agendei europene a Republicii Moldova.

În cadrul celei de-a treia sesiuni, participanții s-au întrunit în grupuri de lucru cu comisiile parlamentare permanente și au discutat despre prioritățile de cooperare sectorială pentru perioada legislativă septembrie – decembrie 2023.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.