17 iulie 2023, ora 14:11

Biroul de Reintegrare de la Chișinău propune crearea unei comisii de anchetă neutre, sub auspiciile Misiunii OSCE, care să se deplaseze la fața locului, pentru o cercetare independentă a circumstanțelor în care ar fi fost ucis liderul comuniștilor din stânga Nistrului, Oleg Horjan. 

„Cu deosebită consternare am aflat despre decesul violent la Tiraspol al cetățeanului Republicii Moldova Oleg Horjan, activist civic din stânga Nistrului. Biroul a sesizat instituțiile naționale de aplicare a legii în vederea investigării cazului în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Biroul condamnă cu vehemență acțiunile criminale care atentează la viața și sănătatea oamenilor. Exprimăm condoleanțe familiei îndoliate și apropiaților regretatului Oleg Horjan”, se arată într-un comunicat de presă remis de Biroul de Reintegrare. 

Comunistul Oleg Horjan, fost deputat la Tiraspol, a fost găsit mort în propria locuință din satul Sucleia, în apropiere de Tiraspol. Poliția susține că ar fi fost împușcat. 

Oleg Horjan a petrecut patru ani în detenție, la Penitenciarul 1 din Hlinaia, Grigoriopol, fiind condamnat pentru organizarea unui miting pașnic în centrul orașului Tiraspol, pe 6 iunie 2018, împotriva puterii de atunci. Potrivit zonadesecuritate, În luna noiembrie 2018, judecătoria supremă din Transnistria l-a condamnat, acuzându-l de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Conform pretinsei anchetei, Horjan a smuls epoleții unui milițian și l-a lovit pe acesta în timpul protestului.

Partidul Comunist din regiune este în opoziție față de Partidul Obnovlenie, subordonat holdingului Sheriff, care controlează puterea executivă, legislativă, precum și fluxurile economice din stânga Nistrului.

22 noiembrie 2024, ora 13:37

Legea specială pentru fermieri, care a stârnit nemulțumire în rândul acestora va fi ajustată, așa încât mai mulți agricultori să fie eligibili pentru a beneficia de ea. Pe lângă asta, urmează să fie modificată și perioada de înghețare a datoriilor de la șase luni la un an. Detaliile au fost oferite de Alexandr Trubca, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, invitat aseară la emisiunea „Новая неделя” de la TV8:

„Legea va fi schimbată radical. În primul rând, termenul va fi prelungit nu pe șase luni, dar până la finele lui octombrie 2025. Va fi schimbată și lista condițiilor pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a fi sub incidența legii. Se extinde cercul de persoane. Totodată, vom introduce posibilitatea ca fermierii să se poată proteja de creditori”.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură spune că modificările vor fi înregistrate la Parlament săptămâna viitoare și că noua lege vine să umple și alte lacune admise anterior:

„Interzicem transmiterea datoriilor persoanelor terțe fără permisiunea debitorului, deoarece foarte des se întâmpla ca debitorul informa creditorul că iată este sub incidența legii, dar el vindea datoria cu o dată retroactivă. Astfel că cele 30 de zile scrise în lege expirau. Apoi alți creditori veneau și spuneau, iată eu ți-am cumpărat datoria, hai întoarce banii sau dă-mi tehnica agricolă sau măcar ceva”.

Prezent în același studiou, Alexandr Slusari, președintele Asociației „Forța Fermierilor” a spus că aceasta e schimbarea pe care o așteptau de la noul ministru al Agriculturii. Slusari a prezentat și cifra datoriilor acumulate de fermieri:

„400 de milioane sunt pentru 2023. Eu cred că anul acesta va fi circa un miliard 200 de mii. Chiar dacă a fost votată o lege pentru înghețarea datoriilor fermierilor, creditorii au scuipat pe ea. Ei știu că nimeni nu mai are timp de asta acum, ministrul a plecat în demisie. Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi, pentru că fermierilor deja li se iau utilajele, li se ia totul. Ei chiar speră că autoritățile vor schimba această lege”.

În luna septembrie, Parlamentul a votat legea care prevede înghețarea datoriilor pentru jumătate de an, în pofida criticilor și protestelor agricultorilor. Nemulțumirile fermierilor erau generate de faptul că de aceste facilități puteau beneficia doar agricultorii cărora le-au fost afectate 50 la sută din terenuri, iar intemperia le-a compromis cel puțin 60 la sută din recoltă. Tot în septembrie, Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei anunțate anterior pentru compensarea parțială a pierderilor fermierilor afectați de secetă.