17 septembrie 2023, ora 05:00

În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului „cetățenie prin investiții”, au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.

„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații și Securitate.

Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei Republicii Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.

Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.

Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia, firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022, compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.

Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.  

„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de  investigație al echipei lui Alexei Navalnîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev. În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.

În 2020, directorul companiei „Grupa Ist Invest”, pentru care a lucrat Ivan Karabanov, a fost arestat fiind învinuit într-un dosar ce vizează o fraudă bancară prin oferirea de credite neperformante în sumă de 6 miliarde de ruble. La începutul anului curent, Grupa Ist Invest a fost lichidată.

Contestație cu aviz repetat pozitiv de la SIS

Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învățământ.  

Fareș al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.

Fareș al Mustafa are legături cu Republica Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului „cetățenie prin investiții”. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”. 

Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307, o adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei, situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Rîșcani al capitalei.

În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.

Fareș al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Rîșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.

I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu Republica Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.

„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în RepublicA Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. 

Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.

Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.

Peste 50 de străini și-au cumpărat pașapoarte moldovenești în cadrul programului cetățenie prin investiții, lansat în timpul guvernării lui Plahotniuc și abolit în 2020. O parte dintre aceștia sunt miliardari cu trecut dubios, care și-au perfectat cetățenie moldovenească, pentru a fugi de justiție. 

Mai exact, în cadrul Programului cetățenie prin investiții au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la solicitarea Cutiei Negre. 

În Fondul de Dezvoltare Durabilă au fost vărsate în total 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt 4 dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385.000 de euro. 

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiții a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în achiziții de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.

Investigația integrală realizată de echipa Cutia Neagră PLUS o găsiți aici.

23 septembrie 2023, ora 22:00

Scandalul brățărilor electronice de monitorizare încă nu s-a stins. Andrei Iavorschi, cel care era directorul Inspectoratului Național de Probațiune în perioada în care au fost procurate echipamentele de supraveghere, explică de ce a câștigat același agent economic la toate cele cinci licitații. Potrivit lui, oferta făcută de compania Infoexpres a fost cea mai avantajoasă atât din punct de vedere financiar, cât și al securității. 

Calculele lui Iavorschi arată că pentru întreținerea unei brățări electronice, Inspectoratul Național de Probațiune cheltuie în jur de 40 de bani per zi, de zeci de ori mai puțin decât ar fi fost în cazul altor oferte. Iar despre sesizarea Ministerului Justiției privind posibila trucare a licitațiilor, spune că procuratura s-a expus anterior. 

„Unde este marea și marea eroare? În primul rând, Consiliul Europei și alte structuri cu care colaborează INP niciodată nu au elaborat nici caiete de sarcini, nici condiții tehnice, mai ales obligatorii”. 

Reacția lui Andrei Iavorschi, cel care se afla la conducerea Inspectoratului Național de Probațiune în perioada celor cinci licitații, vine după o analiză critică, efectuată de Agenția de Guvernare Eficientă și Responsabilă. În raportul publicat la începutul lunii septembrie, se menționa că pentru a moderniza sistemul de monitorizare electronică, inspectoratul a beneficiat de asistența unor experți internaționali. În comun cu specialiștii locali, au participat la elaborarea specificațiilor tehnice, astfel încât să corespundă standardelor internaționale. Însă, au constatat monitorii, când s-a ajuns la demararea procedurilor de achiziție, o bună parte dintre aceste specificații au dispărut. 

„Au fost excluse documente ce atestă conformitatea acestor dispozitive. Am fost mirați inițial apoi am ajuns la unele suspiciuni că a fost făcut pentru a favoriza un anumit agent economic”, a spus monitorul AGER, Olga Diaconu.

Pe de altă parte, Andrei Iavorschi afirmă că grupul de lucru a luat în calcul opinia experților internaționali, dar cu anumite excepții. 

„În 2018, când a fost elaborat caietul de sarcini și transmis, au fost importate din studiile respective, unele din condițiile tehnice, ca și recomandare, evident”. 

Unele recomandări, formulate de experții străini, au fost excluse pentru că nu erau în concordanță cu legislația națională, dar și pentru că depășeau bugetul de care dispunea inspectoratul pentru a procura și moderniza sistemul de monitorizare.

„Studiul este bazat pe practica europeană. Hostingul poate fi în orice altă parte, pe când la noi nu se prea permite. Și de aceea, studiul este bazat pe locațiunea serviciilor. Și când am luat ca și bază tehnică, adică ne-am inspirat din acest studiu, partea financiară nu doar că nu era rentabilă, ci era net peste sursele bugetare disponibile la acel moment, dar și la acest moment. Dacă să raportăm la cei circa 5700 de subiecți care au fost monitorizați în această perioadă, cheltuielile ar constitui 0, 47 de bani per zi. Dacă să ne raportăm la studiul cu recomandări atunci cheltuielile ar constitui 3,2 euro per zi”. 

Toate cele cinci achiziții de procurare a echipamentelor de monitorizare au fost câștigate de unul și același agent economic - Infoexpres. În perioada anilor 2019 - 2021, compania a încheiat contracte cu INP, cu o valoare aproximativă de 4,5 milioane de lei. 

„- Dumneavoastră știați ceva despre compania Infoexpres până să câștige licitația? - Nu. - Nicio relație? - Nu. Am cunoscut despre ea atunci când am făcut studiile de necesar în 2018, pentru a cunoaște ce este pe piață. - Mai exista ceva similar pe piață în acea perioadă? - Nu am identificat, importatori - da. Erau. Noi le-am dat și sarcina la importatori. Problema lor era că ei aduceau în acea perioadă doar monoblocuri, cu sarcină limitată”. 

Dispozitivele achiziționate de la compania Infoexpres diferă, cel puțin la aspectul fizic, de brățările autorizate în Uniunea Europeană, care seamănă mai degrabă cu niște ceasuri, doar că fixate la picior. Curios este faptul că inspectoratul a cerut, în caietul de sarcini, ca dispozitivele să nu acopere mai mult de 50 la sută din suprafața pielii. Această condiție, spun monitorii de la Ager, nu se regăsea în specificațiile tehnice inițiale și a fost introdusă pentru a favoriza Infoexpres. Și asta pentru că brățările propuse de această companie aveau benzi mult mai subțiri. 

„Studiile anilor precedenți despre brățările de cauciuc, monobloc, ceea ce vedem noi în filme, ele au 2 probleme. De igienă: a purtat unul 3 luni de zile brățara, devin transmițătoare etc. Dacă erau acele tipuri, atunci chiar era să avem reclamații și nu doar de la politicieni. Asta ce ține de suprafața de acoperire. Se adaugă și cheltuielile de schimbare a brățărilor. La o brațară calitativă este de la 15, 20 de euro. Astea deja sunt cheltuieli ascunse. Erai obligat să ai în stoc și cureaua. De fapt, suntem mulțumiți de tipul trakerelor care sunt astăzi la moment. Că ele nu sunt friendly, casual sau nu au cristale ori nu sunt roz, asta da. Nu putem oferi așa ceva. Sunt cum sunt, mă refer la aspectul fizic. Dar la siguranță nu le putem reproșa ceva”. 

Analiza făcută de Ager a fost expediată Ministerului Justiției, care, la rândul său, a sesizat Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a analiza legalitatea desfășurării celor cinci licitații. În replică, Andrei Iavorschi susține că anterior procurorii s-au expus deja pe marginea acestui caz. 

„Sesizările respective au fost depuse și în 2022. Un an și jumate în urmă. Și jumate de an în urmă. Și ele au fost deja clasate. Legislația națională spune clar: tu nu poți ancheta de două ori același aspect, chiar dacă apar circumstanțe noi, chiar dacă o anumită persoană, nu dau nume, vrea asta. Scopul - pot doar să-l intuiesc. Interese financiare ale unui persoane sau ale unui grup de persoane. Pentru că în discuțiile pe care le-am avut, inclusiv cu persoane implicate în acest proces, am înțeles că interesul există și că se dorește anume „locațiunea”. Vă explic de ce. Din locațiune este mai ușor să faci cotă parte cu persoana care ți-a făcut lobby. E mai ușor cu „otkatul” din locațiune”.

Anterior, și conducerea companiei Infoexpres a negat că achizițiile nu au fost aranjate și că Infoexpres nu a fost privilegiată în tot acest proces. În perioada 2019- 2021, la balanța Inspectoratului Național de Probațiune se aflau circa 900 de dispozitive de monitorizare electronică. Dintre acestea, peste 160 au fost distruse de persoanele care le purtau. În stoc, gata oricând să fie aplicate, se află 155 de dispozitive. 

Reporter: Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan