Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1032: Pe cine a trimis Zelenski ambasador în Turcia. Bilanțul atacului asupra Kievului

investigații

/VIDEO/ Donatorii fictivi din liste! Cum au adunat bani pentru campania electorală partidele afiliate lui Șor și MAN-ul lui Ceban

17 decembrie 2023, ora 22:30

Alegerile locale din această toamnă au costat partidele politice peste 35 de milioane de lei. Lideri la capitolul cheltuieli au fost partidele cu cea mai mare reprezentativitate din Parlament - Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Socialiștilor. Banii au venit însă, în mare parte, din alocațiile de stat pentru rezultatele obținute la alegerile precedente. Pe de altă parte, partidele-lider la capitolul donații colectate de la cetățeni au fost  Partidul Șansa, Partidul Renașterii și Mișcarea Alternativă Națională, condusă de Ion Ceban. Pentru acestea, la alegerile locale, au făcut donații și pensionari, și paznici, și educatori, și o groază de studenți.  

Mișcarea Alternativă Națională condusă de edilul capitalei Ion Ceban a primit donații de la 400 de persoane pentru campania electorală de la ultimele alegeri locale. Contribuțiile, toate în numerar, s-au ridicat la 2,8 milioane de lei. Majoritatea donatorilor sunt angajați ai unor instituții aflate în subordinea Primăriei Chișinău.

Analiza listelor de donatori făcută de reporterii Cutia Neagră PLUS indică asupra faptului că în unele instituții angajații au donat bani MAN-ului în mod organizat - în aceeași zi, sume identice. În unele cazuri, donatorii de pe listă însă nu știau nimic despre donația făcută.

Subalternii unei consiliere MAN, cu donații generoase la partid

La școala primară-grădiniță „Antonin Ursu” din sectorul Buiucani al capitalei, aproape jumătate dintre cadrele didactice sunt susținători ai MAN-ului. Directorul instituției, 12 profesori și educatori și alți 3 angajați din personalul auxiliar au plătit cotizații de membru sau au făcut donații pentru partidul primarului.

    Lucia Pisarenco, director ȘPG „Antonin Ursu”

Școala este condusă de Lucia Pisarenco, ajunsă consilieră municipală pe lista MAN. Femeia a donat în campanie 3000 de lei partidului.

Pisarenco a fost urmată în gestul său de alți 7 angajați - directorii adjuncți și cinci profesoare. Toate donațiile au fost înregistrate în două zile -  pe 22 octombrie și 1 noiembrie. Unii dintre acești profesori s-au regăsit anterior și în lista plătitorilor de cotizații de partid, chiar dacă în dreptul donațiilor făcute în campanie scrie că nu sunt membri MAN.

În dimineața zilei de 7 decembrie, am mers la școala „Antonin Ursu” să dezlegăm misterul acestor donații. Am întâlnit-o pe hol pe directoarea adjunctă, Veronica Macarenco, care însă  a refuzat să vorbească despre donația de 3000 de lei făcută pentru MAN în campanie.

– Da, eu sunt în listă, dar până nu vine doamna director nu vorbim.

– Dar dvs din numele dvs ați donat bani. Dna directoare nu a luat din buzunarul dvs.

– Nu contează asta. Dna directoare când vine atunci vorbim.

Nici directoarea, care de asemenea a donat 3000 de lei pentru partidul lui Ion Ceban, nu a fost mai vorbăreață cu noi. Pentru toate întrebările, a avut un singur răspuns, direcționându-ne la serviciul de presă al partidului MAN.

Lucia Pisarenco:  - Alegerile au trecut. Am revenit la serviciu și orice gen de așa întrebare cu drag o puteți primi la serviciul de presă al partidului MAN.

Reporter TV8. – Ce are partidul MAN dacă dvs sunteți directorul unei instituții de învățământ municipale și angajații din subordinea dvs au făcut aceste donații?

Lucia Pisarenco:  – De aceea și zic. La serviciul de presă primiți răspuns la întrebări de așa gen.

Reporter TV: – Noi am aflat că în instituție s-a făcut o listă cu oameni și li s-a propus să doneze. Cine a vrut a donat. S-a făcut așa o listă?

Lucia Pisarenco: – Cu toată stima și respectul față de dvs, la serviciul de presă auziți răspuns la toate întrebările.

Existența listei ne-a fost confirmată chiar de una dintre adjunctele școlii, Claudia Mîrza. Reușisem să vorbim cu ea până la sosirea directoarei.

Reporter TV8: - Cui ați donat?

Claudia Mîrza:  - S-a făcut o listă și noi doritorii am donat.

Reporter TV8: - Dar câți bani ați donat?

Claudia Mîrza: - O mie.

Reporter TV8: - În listă dvs figurați cu 3000 de lei.

Claudia Mîrza: - Da, da, 3000 de lei.

Reporter TV8: - Dna directoare a făcut lista sau cine?

Claudia Mîrza: - Inclusiv dumneaei.

Reporter TV8: - Dvs ați dat banii cash?

Claudia Mîrza: – Da, cash a fost.

Reporter TV8: - Dar de ce ați decis să susțineți un concurent electoral?

Claudia Mîrza: - A fost o hotărâre comună.

Alți 8 angajați ai acestei instituții sunt membri ai MAN și au plătit cotizații partidului în ultimul an. Banii au fost virați în contul formațiunii în aceleași zile, la fel ca în cazul donațiilor. Două educatoare au plătit chiar de patru ori cotizații MAN-ului, iar doi bucătari au cotizat de 3 trei ori. De fiecare dată, sumele au fost mici, între 50 și 500 de lei.

Directoarea școlii s-a împotrivit discuției noastre cu angajații membri ai MAN.

Reporter TV8: - Am putea să vorbim cu angajații?

Lucia Pisarenco: - Ei toți sunt la serviciu.

Reporter TV8: – Noi așteptăm pauza.

Lucia Pisarenco: – Serviciul este până la orele 17.00, dar ei o să vă dea același răspuns.

Reporter TV8: – Nu vreți să ne chemați niciun angajat? Noi nu avem dreptul să mergem prin instituție să-i căutăm.

Lucia Pisarenco: – Eu vă repet și nu o să vă surprind cu nimic. Răspuns o să primiți la serviciul de presă MAN.

Directoarea unei grădinițe a uitat câți bani a dat partidului

O situație similară am găsit și la grădinița158 din capitală. Jumătate dintre cadrele didactice au susținut financiar MAN-ul. Directoarea și zece educatoare au donat în campania electorală între o mie și trei mii de lei. Alți 8 angajați, inclusiv asistenta medicală, conducătorul muzical, magazinierul, și-ar fi luat carnete de partid achitând cotizații. Plățile au fost făcute în aceleași zile.

       Natalia Alexei, director grădinița Nr.158                     sursa: Facebook.com

Directoarea grădiniței Natalia Alexei este și ea membră MAN, a plătit cotizații și a făcut și o donație de 3000 de lei în campanie. Întrebată câți bani totuși a virat în bugetul MAN-ului, aceasta cu greu și-a adus aminte.

Reporter TV8: - Cu cât ați susținut campania domnului primar? Cât ați donat?

Natalia Alexei: – Dacă îmi amintesc 2000 de lei, prin declarație, conform legii.

 Reporter TV8: – Și atât?

Natalia Alexei: – Da.

Reporter TV8:  – Dvs ați făcut mai multe donații partidului. Cel puțin în liste figurați cu mai multe donații.

Natalia Alexei: - Pot să fie ori 2000, ori 3000 de lei, nu mai mult. 

Reporter TV8: – O dată ați donat  3000 de lei. O dată în vară ați cotizat cu 250 de lei, iar o dată în septembrie ați cotizat cu 250 de lei.

Natalia Alexei:  – Ok! Și este o problemă în asta?

Reporter TV8: – Nu este o problemă, doar v-am întrebat cât ați donat și dvs spuneți că 2000 de lei.. Nu coincide nici suma, nici numărul de donații.

Natalia Alexei: – Pentru că sunt niște sume mici, neimportante și nu văd rostul să le memorizez pe toate.

La fel ca și prima directoare, administratoarea grădiniței s-a împotrivit discuției noastre cu angajații membri ai MAN. Numai una dintre educatoare a acceptat să ne vorbească, dar numai în prezența directoarei. Ulterior, educatoarea s-a răzgîndit și a cerut să-i blurăm imaginea și să nu-i publicăm numele. I-am respectat decizia.

Educatoare: - Atunci când sunt donații benevole și sunt din propria alegere, eu prefer să nu dau detalii.

Reporter TV8: - Dar câți bani ați donat?

Educatoare: – Asta este alegerea mea, pentru că a fost făcută o donație benevolă.

Reporter TV8: – Câți bani totuși ați donat, pentru că suma este publică pe site-ul CEC-ului, nu este un secret.

Educatoare: – Păi deschideți site-ul și vă uitați.

Reporter TV8: – Vrem să auzim și de la dvs.

Educatoare: – Asta este o informație doar pentru mine și nu o ofer nimănui absolut.

Reporter TV8: – Dar ați făcut mai multe donații sau doar una?

Educatoare: – Da, desigur și fac și acum.

Reporter TV8: – Mai multe?

Educatoare: – Da.

Potrivit listelor publicate de CEC, educatoarea a făcut o singură donație de 2 500 de lei MAN-ului.

Șefa grădiniței 158 neagă că și-ar fi mobilizat angajații să susțină MAN. 

Natalia Alexei: - Nu am mobilizat pe nimeni, dar cred că fiecare cine activează nu doar în grădinița mea, dar în Chișinău vede lucruri frumoase care s-au făcut în ultimii patru ani. Cred că fiecăruia îi aparține decizia pe cine să susțină, cum să susțină și când să susțină.

Reporter TV8: – Spuneți că nu a fost o listă comună la grădiniță, unde oamenii au fost întrebați dacă donează?

Natalia Alexei: – Exclus. Eu politică în orele de muncă nu fac.

Reporter TV8: – Dar angajații au făcut donațiile în aceleași zile. Ei au fost împreună? Nu-i posibil că au mers toți la sediul partidului în aceeași zi.

Natalia Alexei: – De ce credeți că nu poate fi în aceeași zi? Fiecare are ore de muncă diferite și fiecare face ce vrea în timpul liber. Eu nu pot să răspund despre ceilalți angajați din grădiniță.

Reporter TV8: - Mai mult de jumătate dintre educatori au donat pentru MAN. Știți?

Natalia Alexei: – Nu cunosc. Spuneți-mi vă rog, de unde să cunosc chestiuni personale ale fiecăruia.

Pe final de discuție, directoarea grădiniței ne-a reproșat că le-am trecut pragul doar pentru a documenta un subiect cu tentă negativă, nu și pentru a vorbi despre salariile mici ale angajaților.

Natalia Alexei: - De ce nu veniți să faceți un reportaj despre salariile angajaților?

Reporter TV8:  – Dacă vă permiteți să donați câte 3000 de lei înseamnă că salariile sunt bune.

Natalia Alexei:  – O campanie electorală este o dată în patru ani de zile.

Angajații unui liceu au donat câte 10 mii de lei

Cei mai generoși sponsori care au susținut financiar partidul primarului Ion Ceban  i-am găsit la Liceul Teoretic „Mihai Viteazu”. Directoarea liceului, adjuncta sa, secretara și doi profesori au donat în campania electorală câte 10 mii de lei. Alți șase angajați au plătit cotizații în sume mici la MAN, doar că unii nici nu știu despre asta. Am aflat când am vizitat instituția școlară.

                    Nelly Berezovschi, director LT „Mihai Viteazu”                          sursa: VIP Magazin

Liceul Teoretic „Mihai Viteazu” este condus de Nelly Berezovschi. Aceasta cochetează cu politicul de mai multă vreme. În 2021, chiar a candidat la alegerile parlamentare pe lista Partidului Democrat și spune că este și astăzi membră a formațiunii. Cu toate astea, Berezovschi a donat bani în campania electorală pentru MAN.

Nelly Berezovschi: - Pe mine mă privește pe cine am susținut. Am susținut nu numai pe domnul Ceban. Dar de ce nu mă întrebați cum am susținut PAS-ul, cum am susținut alte partide?

Reporter TV8: - Era următoarea întrebare.

Nelly Berezovschi: - Dar la ce să mă interogați? Așteptați atâta timp să treacă ședința ca să puneți niște întrebări care nu au valoare? Ce ține de obiectivele educaționale eu le asigur, dar ce fac eu în afara orelor de muncă, asta e treaba mea.

Reporter TV8: - Dvs sunteți membră a partidului MAN?

Nelly Berezovschi:  - Nu. Eu întotdeauna am fost membră a Partidului Democrat. Și am rămas în Partidul Social Democrat European.

Reporter TV8: - Dacă ați rămas membră PD, de ce ați ales să susțineți campania domnului Ceban?

Nelly Berezovschi: - Dar de ce numai campania domnului Ceban? Mai studiați și alte partide. Poate și acolo veți găsi familia mea.

Reporter TV8: - Am căutat și nu am văzut.

Nelly Berezovschi: - Căutați, căutați mai bine!

În aceeași tonalitate și fără tragere de inimă ne-au vorbit despre donațiile pentru MAN și alți angajați ai liceului. Directoarea adjunctă Valentina Demerji a refuzat să fie filmată, dar ne-a răspuns scurt că e decizia ei de a dona MAN-ului 10 mii de lei. În luna iulie, femeia ar fi plătit și o cotizație de 350 de lei. Dar în lista donatorilor, în dreptul Valentinei Demerji scrie că nu este membră de partid.

Unul dintre angajații serviciului de pază al liceului, care și-ar fi luat carnet de partid, cotizând la MAN cu 90 de lei, a refuzat să vorbească.

Viorel Sirițanu: - Nu mă întrebați că nu răspund.

Reporter TV8: - De ce?

Viorel Sirițanu:- Pentru că nu vreau.

Reporter TV8: -  Dar sunteți vizat? Sunteți donator al unui partid politic. Știți despre asta?

Viorel Sirițanu :  - Eu nu dau interviuri, scuzați. 

A cotizat la partid, dar nu știe despre asta

Șefa de gospodărie a liceului, care potrivit registrelor prezentate la CEC este membră a partidului MAN și a plătit de două ori cotizații în sumă de 530 de lei, ne-a spus că nu a dat niciodată bani pentru partide.

Olga Țaga: - Nu am donat eu niciun ban nimic. Cum să donez?

Reporter TV8: – Dar sunteți în listă că ați dat bani și nu numai o dată, dar de mai multe ori. Nu știți nimic?

Olga Țaga: – Eu nu pot să răspund până nu vorbesc cu doamna director.

Reporter TV8: - V-am întrebat dacă ați donat bani pentru partid. Dvs ziceți că nu.

Olga Țaga: – Da cum adică, noi avem o pensie și un lucru acolo și încă să donăm? Pentru ce să donăm? Doamne ferește.

Reporter TV8: – Dar cum ați ajuns în lista asta?Administrația v-a pus? Cineva a folosit datele dvs fără să cunoașteți?

Olga Țaga: – Nu cred. La noi doamna director e atât de serioasă.

Nelly Berezovschi neagă faptul că și-ar fi convins colegii să susțină MAN în alegeri, sau să devină membri de partid.

Nelly Berezovschi: - Aici propagandă nu s-a făcut și nu se va face, pentru că oamenii își cunosc obligațiunile de serviciu. Ce au făcut după masă, sâmbete sau duminici, îi privește.

Reporter TV8:  - Credeți că au mers împreună în aceeași zi la sediul partidului și au donat?

Nelly Berezovschi: - Nu știu doamnă, că nu am fost cu ei. Nu a fost nicio organizare pe intern, niciodată, nu numai în anul acesta.

Reporter TV8: - Cum explicați faptul că angajați din această listă susțin în mod deschis că nu au făcut donații, nu au cotizat și nu știu despre faptul că sunt membri de partid?

- Întrebați-i pe dânșii.

Angajații unei firme care a câștigat licitații municipale, printre donatorii MAN

În lista donatorilor pentru campania electorală a MAN-ului apar și angajați ai unor companii private. Ne-a părut curioasă prezența în listă a unui grup de angajați ai firmei „Instel-Prim”. Când am mers la sediul companiei din orașul Ialoveni - surpriză. Proprietarul firmei declară că nu știe nimic despre banii donați de angajații săi.  

Compania „Instel-Prim” a fost înregistrată în anul 2004. Fondator și administrator al firmei este Nicolae Oprea, un om de afaceri din satul Bardar. Anul trecut, „Instel-Prim” a câștigat două licitații bănoase organizate de instituții municipale. 
 

În august 2022, firma a câștigat un tender de peste 6 milioane de lei pentru instalarea iluminatului decorativ pe bulevardul Dacia. Peste câteva luni, compania a mai câștigat o licitație de 1,6 milioane de lei pentru montarea unui generator electric la spitalul municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”.

Pe 8 octombrie curent, într-o zi de duminică, 7 angajați ai SRL-ului „Instel-Prim” au decis să făcă donații partidului MAN. Potrivit actelor publicate de CEC, persoanele au donat diferite sume, de la 2500 de lei până la 10000 de lei.

Pentru a afla detalii, am căutat sediul firmei în orașul Ialoveni și l-am găsit acolo pe Nicolae Oprea, proprietarul „Instel-Prim”. Acesta însă s-a arătat surprins când i-am prezentat lista angajaților care au făcut donații pentru partidul primarului de Chișinău. Unul dintre donatori este chiar fiul său, care lucrează în calitate de inginer în firmă și a donat MAN-ului 10 mii de lei.

Nicolae Oprea: - Nu, nu a fost așa lucru.

Reporter TV8: – Nu ați donat bani pentru partid?

Nicolae Oprea: – Niciun leu.

Reporter TV8: - Dar cum se face că ați ajuns în listă?

Nicolae Oprea: - Dă să vedem. Poate cineva din numele meu a semnat?

Reporter TV8: – Iată, Oprea Gheorghe - 10 000 de lei, Zalucean Andrian – 8 800 lei, Boldurescu Nadejda. Sunt angajații dvs aceștia?

Nicolae Oprea: – Da. Oprea Gheorghe ste feciorul meu.

Reporter TV8: Nu cunoașteți nimic despre asta?

Nicolae Oprea: – Nu, absolut. Eu o să mă interesez și o să vă spun, dar deocamdată nu cunosc lucrul ăsta.

Reporter TV8: – Poate sunați pe cineva din angajați și întrebați?

Nicolae Oprea: – Iată, Sava Nicolae nici nu era în Moldova în perioada ceea. El era plecat în concediu. A fost la fecior în America. Poiată este angajat la noi de două luni de zile și nu cred să fi fost el. Chiar nu cunosc. Vă spun sincer. 

Proprietarul „Instel Prim” declară că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și susținerea financiară a campaniei electorale a primarului de Chișinău de către angajații SRL-ului.

Nicolae Oprea: „ Nici într-un caz! Eu niciodată nu am susținut partidul lui Ceban și nu știu de unde s-a luat lucrul ăsta”.

Nicolae Oprea ne-a cerut un numărul de telefon și a promis că va reveni cu precizări după ce află cine a înregistrat donațiile la MAN din numele angajaților companiei sale, dar nu ne-a mai sunat până la publicarea materialului.

Șefa unei cantine municipale, prinsă cu minciuna

În listele prezentate de MAN la CEC, se regăsesc și zeci de angajați ai unor întreprinderi municipale. Am mers la una dintre instituții să verificăm dacă oamenii cunosc că  au făcut donații pentru un partid politic. Am ales întreprinderea de alimentație publică  „Adolescența -RC” care se ocupă de pregătirea hranei pentru copiii din instituțiile de învățământ și a prânzurilor calde pentru persoanele social vulnerabile pe care le asigură primăria.

Pe 14 octombrie, chiar de hramul orașului Chișinău, mai mulți ingineri, bucătari și brutari angajați ai întreprinderii municipale ar fi donat câte 5000 de lei partidului MAN, iar șefa cantinei - chiar 10 mii de lei. Reporterul Cutiei Negre a reușit să afle că un bucătar din listă, în vârstă de 73 de ani, nu mai lucrează demult la întreprinderea de alimentație publică.

Am cerut explicații la sediul întreprinderii. La insistența noastră, administratoarea a acceptat să o cheme la discuții pe șefa cantinei, cea care a donat cei mai mulți bani.[1]  Cele două femei au revenit împreună după vreo 15 minute. Evident pregătită ce să ne spună în fața camerei, bucătăreasa s-a blocat când reporterul i-a adresat întrebări de precizare despre modul în care a făcut donația către partid.

Anastasia Cuzin: - Eu cu familia mea am hotărât să donăm 10 mii de lei pentru partidul MAN. Mult lucru a făcut în oraș, în Cricova și ne-am gândit să susținem partidul.

Reporter TV8: - Și unde ați fost să donați banii? Zece mii de lei cui i-ați dat, unde i-ați dus?

Anastasia Cuzin: - În partidul ăsta, la secretar.

Reporter TV8: - Unde, la sediul partidului?

Anastasia Cuzin: - Da.

Reporter TV8: - Dvs ați fost personal?

Anastasia Cuzin: - Da! Am fost eu.

Reporter TV8: - Dar unde e sediul partidului? Dacă ați fost și ați dus 10 mii de lei înseamnă că știți unde i-ați dus?

- Eiiiiiii, așa întrebări... ( n.r. Femeia a plecat imediat supărată)

A intervenit imediat administratoarea întreprinderii Ghimpu.

Ala Ghimpu: - Dvs puneți întrebări provocatoare. Dvs nu sunteți corecți. Ce-i cu întrebările astea?

Reporter TV8. - Sunt întrebări strict la subiect. Unde a dus 10 mii de lei?  Se vede că s-a speriat când am întrebat-o. Înseamnă că dvs i-ați spus ce să ne răspundă.

Ala Ghimpu: - Nu. Este decizia personală a oamenilor. Sunt angajații mei. Eu am 306 angajați.

Reporter TV8:  - Noi înțelegem că oamenii nu au donat, dar pur fictiv au fost introduși în listă.

Ala Ghimpu: - Eu nu cunosc situația.

Reporter TV8: - De ce atunci omul nu știe unde a dus 10 mii de lei? 

Ala Ghimpu: - Cunoaște omul, dar s-a sfiat.

Acuzații de finanțare ilicită a MAN-ului, verificate de CNA

În timpul campaniei electorale, candidatul la funcția de primar Vasile Costiuc a semnalat despre donatorii fictivi ai MAN de la întreprinderea municipală „Liftservice”. Acesta a filmat discuția cu un angajat care ar fi cotizat de trei ori la partid, dar omul nu știa nimic despre asta.

Vasile Costiuc: - Dvs figurați în listele lui Ion Ceban că ați dat bani.

Valeriu Picereanu: - Nu, eu nimic nu cunosc despre asta.

Vasile Costiuc. Nu ați dat bani? Dar ați semnat careva acte că sponsorizați partidul MAN? - Nu. Nu am dat nimic. Nu am așa bani. Nu pot să dau la nimeni nimic. Eu singur am nevoie de bani.

Vasile Costiuc a depus și o contestație la CEC în care a descris suspiciunile de finanțare ilegală a MAN-ului și a cerut instituției să verifice toate formularele completate de persoanele fizice care au făcut donații. CEC-ul a direcționat contestația către Inspectoratul General al Poliției. Iar de acolo, plângerea a ajuns la Centrul Anticorupție, care a inițiat un proces penal. Pe 30 noiembrie, Costiuc a fost chemat la audieri la CNA.

Eu sper că anchetatorii CNA își vor face munca cinstit și în baza legii vor căuta și vor audia sute de persoane ca să demonstreze că Ivan Ceban a legalizat, a spălat banii proveniți nu știu de unde, asta trebuie să ne spună SIS-ul, pentru a-și finanța ilegal partidul, pentru a corupe electoratul din Chișinău și pentru a ajunge primar general. Cel mai important este că nimeni nu a donat prin transfer. Toți banii au fost cash, ca la Șor, ca la Dodon, ca la Ivan Ceban. Ăștia trei sunt frați”, a declarat Costiuc într-un live transmis pe Facebook după ce a ieșit din sediul CNA.

Ion Ceban a refuzat să vorbească despre donațiile înregistrate de MAN

Președintele MAN, primarul Ion Ceban, a refuzat să ofere un interviu pentru Cutia Neagră PLUS la tema finanțării campaniei electorale a partidului pe care l-a fondat. Ne-a trimis un răspuns în scris în care ne-a acuzat de manipulare și a dat asigurări că MAN a desfășurat o campanie electorală corectă.

„Considerăm că TV8 a ales să verifice donațiile în favoarea partidului  MAN cu scopul de a descuraja implicarea activă a membrilor și susținătorilor noștri (…) Declarăm că Partidul Politic MAN a avut campania electorală corectă și transparentă, inclusiv pe domeniul financiar, fapt confirmat de rapoartele CEC și ale misiunilor de observație atât naționale, cât și cele internaționale” susține Ceban.

Am mers și la sediul partidului în speranța de a obține totuși răspunsuri la întrebările ce vizează donațiile suspecte din listele MAN. Nici aici nu au vrut să ofere explicații. 

Donațiile concentrate făcute pentru MAN de către angajații instituțiilor subordonate Primăriei Chișinău, creează suspiciuni de utilizare a resurselor administrative. Dar o astfel de  încălcare poate fi sancționată doar de către organele de drept, precizează vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale.

                          Pavel Postică, vicepreședinte CEC                        sursa: anticoruptie.md

Pavel Postică: „Am atras atenția tuturor concurenților electorali să se abțină de la utilizarea resurselor administrative. Dar în cazul în care se confirmă că aceste situații sunt orchestrate și donațiile sunt fictive, atunci noi pe cazul donațiilor fictive am putea să ne pronunțăm. În cazul în care donațiile totuși au avut loc, dar au fost determinate de alte situații cum sunt utilizarea resurselor administrative, atunci aici este de competența organelor de drept. În cazul depășirii plafonului, ei poartă și răspundere contravențională individuală, adică persoana care a făcut donația riscă să fie sancționată. Dar evident și partidul politic poate fi sancționat și aplicate măsurile, începând de la avertisment, până la privarea de alocații de la bugetul de stat”.

Împrumut de 50000 lei de la stat. MAN va rambursa creditul parțial

În afară de donațiile primite de la 400 de persoane fizice, Mișcarea Alternativa Națională a încasat o singură donație în alegeri de la o persoană juridică. Pe 27 octombrie, SRL-ul Hold Estate Imobil a virat partidului 50 de mii de lei. Această companie a fost înregistrată în februarie anul curent și activează în domeniul imobiliar.

Alte 50 de mii de lei,  MAN-ul i-a obținut de la Ministerul Finanțelor sub formă de împrumut. Partidul lui Ion Ceban și formațiunea fostului premier Ion Chicu au fost singurii concurenți electorali care au profitat de prevederea legală ce permite contractarea unor credite fără dobândă de la stat pentru susținerea campaniei electorale.

Potrivit regulamentului, concurenții electorali întorc statului doar o parte din banii acordați prin credit, dacă înregistrează rezultate bune la alegeri.  Potrivit informației oferite de Ministerul Finanțelor la solicitarea Cutiei Negre, MAN-ul urmează să întoarcă în bugetul de stat doar 4680 de lei din cele 50 de mii de lei pe care le-a împrumutat. 

Pensionari și studenți, donatorii Partidului Renaștere

Dacă Partidul MAN și-a adunat banii pentru campania electorală de angajații unor instituții municipale, atunci Partidul Renaștere și-a strâns banii de campanie din pensii și burse studențești. O treime din sponsorii indicați de Renaștere la CEC sunt pensionari sau studenți, care au donat 400 de mii de lei din cele 2,2 milioane strânse din donații de la persoane fizice.

În satul Onițcani din raionul Criuleni, pensionarii și angajații din subordinea primăriei au făcut coadă la donații pentru Renaștere. Asta în condițiile în care partidul nici nu a avut aici candidat pentru funcția de primar. 

Fiodor Straistar, unul dintre pensionarii donatori ai Partidului Renaștere, a fost surprins să audă că figurează ca donator al acestui partid, mai ales că ar fi simpatizant PAS.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut vreo donație la vreun partid politic în această campanie electorală?

Fiodor Străistar: - Nu!

Reporter TV8: - Nu ați dat niciun ban, la niciun partid politic? Dar noi vă avem pe listă și vrem să ne asigurăm că sunteți dumneavoastră. Sunteți născut în 1952?

Fiodor Străistar: - Da. Corect!

Reporter TV8: - Ați donat 2500 de lei. Cum credeți că ați ajuns pe listă? Aici sunt datele dumneavoastre personale.

Fiodor Străistar: - Nu știu, nu pot să vă spun. Nu am dat la nimeni niciodată datele. Reporter TV8: - Dar sunteți susținător al Partidului Renaștere? Dumneavoastră pentru Renaștere ați donat.

Fiodor Străistean: - Nu! Eu sunt la Partidul PAS

Reporter Tv8:  - Dar ați donat pentru Renaștere, pentru Șor.

Fiodor Străistean: - Doamne ferește!

Un alt pensionar donator al Renaștere de la Onițcani este Gheorghe Tirgola. Deși inițial a spus că nu ține minte, și-a amintit într-un final că și-a donat o pensie, din respect pentru Partidul Renaștere.

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați făcut vreo donație către partide?

Gheorghe Tirgola: - Nu mai țin mine.

Reporter TV8: - Asta a fost o lună în urmă.

Gheorghe Tirgola: Mătincă am făcut. Eu acum stimez un partid din Republica Moldova și cred că la dânsul am donat.

Reporter TV8: - Dar cât ați donat?

Gheorghe Tirgola: - O pensie.

Reporter TV8: - Asta cât este? Eu nu știu ce pensie aveți dumneavoastră.

Gheorghe Tirgola: - Vreo trei mii și ceva de lei.

 Reporter TV8: - Și vă permiteți să donați la partide din pensie?

GheorgheTirgola: - Dap` cum. Dacă luați camera, vă spun.

Medicul din Onițcani, care a uitat că a donat bani partidului, a ajuns consilier local

Unii dintre donatorii cu care am reușit să discutăm s-au încurcat în declarații. Spre exemplu, medicul de familie din localitate nu știa ce sumă a donat, chiar dacă acesta a ajuns consilier local pe lista Renaștere.  

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați făcut vreo donație pentru vreun partid în această campanie electorală?

- Nu! Sigur că nu! De unde ați luat-o?

Reporter TV8: - Noi avem numele dumneavoastră pe listă și voiam să ne asigurăm că ați donat.

- Aaaa! Aveți în vedere la Renaștere? Da!

Reporter TV8: - Puteți să ne spuneți cât ați donat?

- 5000 lei

Reporter TV8: - Nu e adevărat. Nu ați donat 5000.

- Nu țin minte.

Reporter TV8: - Ați donat 3500.

- Aaaa! Da, da, 3500. Era vorba despre 5000, dar am zis că nu am. E un partid nou și am vrut și eu să văd. Mă gândesc dacă partidul ăsta este Renaștere, poate ceva s-a schimba, de ce nu?

Și Andrei Bordian, angajat al Casei de Cultură din Onițcani, s-a încurcat în declarații. 

 Reporter TV8: - Aveți salarii atât de mari la Casa de cultură, încât vă permiteți să donați?

Andrei Bordian: - Dar ce, nu știți ce salarii avem?

Reporter TV8: - Nu!

Andrei Bordian: - Când donezi 1000-2000 de lei asta îi catastrofă?

Reporter TV8: - Nu e catastrofă, dar sunt bani importanți. Dumneavoastră ați donat mai mult.

Andrei Bordian: - Dar de unde știți dumneavoastră cât am donat?

Reporter TV8: - Iată, domnul Bordian, ați donat 4000 de lei. Măcar știți pentru ce partid ați donat?

Andrei Bordian: - Aceștia 4000 de lei sunt catastrofă?

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați donat sau nu?

Andrei Bordian: - Încă ați găsit și foaia.

O altă angajată a Casei de cultură din Onițcani, Nina Ciubuc, s-a arătat deranjată de întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și a refuzat categoric să vorbească.

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați făcut vreo donație pentru vreun partid politic în aceste alegeri?

Nina Ciubuc: - Da

Reporter TV8: - Pentru ce partid?

Nina Ciubuc: - Nu vreau să vorbesc. Dumneavoastră sunteți de la Procuratură?

Tot la Onițcani pentru Renaștere a donat și femeia de serviciu de la primărie. Aceasta de asemenea  a fost deranjată de întrebările noastre și s-a ascuns în unul dintre cabinetele primăriei.

Donatori fictivi la Comrat

Pe listele de sponsori ai partidului Renaștere am găsit și mai mulți locuitori ai orașului Comrat.  Printre aceștia sunt și angajați ai instituțiilor de stat. Spre exemplu, Ivan Ichizli, șeful de gospodărie la un gimnaziu din Comrat, nu cunoaște că a donat bani pentru Partidul Renaștere.

Reporter TV8: - Ați făcut vreo donație pentru vreun partid?

Ivan Ichizli: - Nu!

Reporter TV8: Dumneavoastră sunteți din 1985? Iată, dumneavoastră ați donat 4000 de lei.

Ivan Ichizli:  - Eu am fost pe lista partidului la consilieri, dar nu am făcut donație.

Reporter TV8: Dar cine ar fi putut să vă includă pe această listă?

Ivan Ichizli: - Nu știu.  

Una dintre persoanele cu care am discutat la Comrat și care ne-a rugat să nu-i divulgăm identitatea ne-a spus cum ajung de fapt aceste persoane pe listele de finanțatori ai partidelor. 

„Omul nu face donație, dar altcineva. Aici avem o astfel de situație. Eu știu, că cineva doar a folosit numele ei. Dar ea nu vrea să declare asta”.

Firma care a donat la PP Renaștere aproape tot profitul pentru un an

Pe lângă cele aproape 400 de persoane, pentru Partidul Renaștere au mai făcut donații și două companii. 

SRL Autogrup-Com cu adresa juridică în satul Cimișeni, raionul Criuleni a donat Partidului Renaștere aproape întregul profit pe care l-a avut în 2022. Din cele 134 de mii de lei pe care i-a câștigat anul trecut, „Autogrup-Com” a donat pentru Renaștere 100 de mii de lei.

Și compania VLADION TEHNO  cu sediul în capitală a donat 100 de mii de lei pentru Renaștere, care înseamnă jumătate din profitul firmei acumulat pentru anul 2022.

L-am apelat repetat pe Vasile Bolea, unul din liderii Renaștere, pentru a-i acorda mai multe întrebări în legătură cu sponsorii partidului, dar acesta nu ne-a răspuns la telefon și nici la mesaje. Am sunat și la numărul indicat pe site-ul partidului, dar acest număr este nefuncțional.

Angajații companiilor afiliate lui Șor, principalii donatori ai PP „Șansă”

 Partidul Șansă, o altă formațiune afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a strâns din donații peste șase milioane de lei. O treime dintre donatori sunt angajați ai companiilor afiliate lui Ilan Șor: magazine sociale, Duty Free, Avia Invest, Aeroport Headling, Aerofood. Curios este că toți angajații acestor companii au donat aproape concomitent, iar donațiile sunt toate în valoare de 3000 de lei. Spre exemplu, pe 24 noiembrie, 38 de angajați ai companiei Aeroport Headling, care se ocupă cu deservirea la sol a navelor aeriene pe Aeroportul Internațional Chișinău, au donat câte 3000 de lei.

Am mers la Băcioi și Sângera pentru a discuta cu mai mulți angajați ai acestei companii, care au donat pentru Partidul Șansă, dar nu i-am găsit acasă. Am reușit totuși să vorbim la telefon cu o angajată a companiei Aeroport Headling.

Reporter TV8: - Ați donat?

Donatoare: - Da !

Reporter TV8: - Dar ce sumă ați donat?

Donatoare: - 3000 de lei!

Reporter TV8: - Dar cui ați donat? Cum are loc acest proces?

Donatoare: - Îmi pare că pe Armeană (n.r. strada) am fost, acolo, la contabilitate. Reporter TV8: - Dumneavoastră sunteți membru de partid? Noi am observat că toată lumea de la Aeroport Headling a donat câte 3000 de lei. Este asta întâmplător?

Donatoare: - Cred că e întâmplător. Eu nu mai vreau să discut pe această temă. Pentru mine asta este o temă închisă .

Într-o discuție confidențială, un angajat dintr-o firmă afiliată lui Șor ne-a spus că cei care lucrează la aeroport sunt incluși pe listele de donatori frecvent, fără însă ca aceștia să doneze. Ei acceptă, deoarece altfel ar risca să-și piardă locul de muncă.

L-am sunat pe liderul partidului Șansă, Alexei Lungu, pentru a-i solicita o replică. Acesta ne-a rugat însă să revenim peste două ore. Ulterior, Lungu nu a mai răspuns la telefon.

Tractoristul cu donație de 9000 lei pentru partidul  colegului de clasă

Tot pe lista de donatori ai Partidului Șansă i-am găsit pe Mihail Navin și Dumitru Muntenița din satul Vișniovca, raionul Cantemir. Cei doi lucrează tractoriști la o gospodărie țărănească din localitate și au donat pentru Partidul Șansă câte 9000 de lei.  

Mihail Navin:Da susținem partidul acesta, pentru că este colegul meu de clasă, am învățat împreună, îl știu tare bine. Eu mai tare mi-am dorit să ajungă primar și nu m-a interesat cu ce partid este el. Dar, dacă a fost vorba că este Partidul Șor, atunci Partidul Șor, „какая разница” (n.r. ce importanță are)? Dacă e colegul meu de clasă. Am învățat împreună, l-am ajutat cu niște bani. M-a rugat. Poftim! Nici o problemă”.

Televiziunile afiliate lui Șor au susținut financiar PP „Șansă”

Printre donatorii din campanie ai Partidului Șansă am regăsit și două companii deținătoare ale licențelor posturilor de televiziune ORIZONT TV, Accent TV și Primul în Moldova. Toate trei posturi au acum licențele suspendate printr-o decizie a Comisiei Situații Excepționale. În total, ele au donat peste 34 de mii de lei.

Compania „Archidoc Group”, fondată de Cristina și Roman Gușan, a donat 24 de mii de lei. Compania soților Gușan este fondatoarea postului de televiziune Orizont Tv, căruia Comisia pentru Situații Excepționale i-a reatras licența în octombrie 2023.

Alte 9600 de lei au fost donate către Șansă de compania „Media Contact” din Hîncești administrată de Arina Corșicova. Corșicova a fost candidatul susținut de Șor la Bălți, dar a fost eliminată din campania electorală înainte de turul II. În septembrie 2022 „Media Contact” a ajuns proprietara canalelor Accent TV și Primul în Moldova. În ultimii patru ani, firma din Hîncești a declarat pierderi de peste un milion de lei.

Jurnalista postului public de televiziune din Comrat fuge de întrebări

Și o jurnalistă a postului de televiziune public GRT TV din Găgăuzia a donat pentru Șansă 10 mii de lei. Am mers la Comrat pentru a o întreba despre legătura sa cu partidul, aceasta însă a luat-o la fugă atunci când ne-a văzut.  

Irina Caraman a fost implicată în ultimul an în mai multe scandaluri publice. În februarie 2023 în cadrul emisiunii moderată de Irina Caraman au fost lansate mai multe atacuri la persoană și denigrări în adresa jurnalistului Mihail Sirkeli.[5]  Atunci, ONG-urile de media au cerut sancționarea jurnalistei. Recent, Caraman a închis microfonul unui radioascultător care a criticat activitatea bașcanei Găgăuziei. 

Cu două zile înainte de primul tur al alegerilor locale generale, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să excludă toți candidații Partidului Șansă din cursa electorală. Decizia a fost luată după prezentarea raportului SIS despre finanțarea ilegală a partidului din Federația Rusă și riscuri pentru securitatea națională a Republicii Moldova.

Ulterior, Comisia Electorală Centrală a decis să verifice minuțios rapoartele prezentate de Șansă. Iar partidul a refuzat să prezinte actele suplimentare solicitate de CEC.

Pavel Postică, vicepreședinte CEC: „În privința partidului Șansa, având suficiente suspiciuni în ceea ce privește finanțarea acestui concurent electoral, CEC a inițiat un control și în cazul acestui partid politic vor fi verificate absolut toate donațiile, absolut toate persoanele care au făcut aceste donații. Din perspectiva provenienței surselor, au posibilitate financiară să facă aceste donații, nu au posibilitate. Vom încerca să contrapunem aceste informații cu informațiile pe care le vom primi de la organele de drept. Acum este devreme să ne pronunțăm pentru că suntem în plin proces de control care urmează să fie finalizat, dacă nu greșesc eu pe la mijlocul lunii ianuarie”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Prizonierii MGRES”. O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști din Moldova și Ucraina
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Preoți sancționați verbal pentru mesajele pro-război. Continuă „discursul agresiv”, vor fi altfel pedepsiți
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine se află în spatele gazului ieftin promis de Șor. Planul ascuns pus la cale
/VIDEO/ Ajutor de la UE pentru depășirea crizei. Roberta Metsola: „Se va găsi o soluție la plata facturilor”
/VIDEO/ Ajutor de la UE pentru depășirea crizei. Roberta Metsola: „Se va găsi o soluție la plata facturilor”
/PROMO/ Sate fără farmacii și fără medici. Cum se descurcă locuitorii - sâmbătă, la „Moldova gândește”
/PROMO/ Sate fără farmacii și fără medici. Cum se descurcă locuitorii - sâmbătă, la „Moldova gândește”
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1031: Atac cibernetic, explozii la Kiev și condiția lui Zelenski! Putin: „Când e liniște, ne plictisim”
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1031: Atac cibernetic, explozii la Kiev și condiția lui Zelenski! Putin: „Când e liniște, ne plictisim”
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
Un alt procuror, candidat la Colegiul pentru selecția procurorilor, nu a promovat evaluarea externă. Despre cine este vorba
Un alt procuror, candidat la Colegiul pentru selecția procurorilor, nu a promovat evaluarea externă. Despre cine este vorba

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

missing
20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Uniunea Europeană se pregătește să ajute financiar Republica Moldova, dacă Federația Rusă va opri furnizarea de gaz de la 1 ianuarie, declară președinta Parlamentului European. /De anul viitor, producătorii de carne de la noi vor putea exporta în Uniunea Europeană carne marinată și cârnăciori. Cererile în acest sens pot fi depuse deja la ANSA. /CNA anunță că a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei, cetățenilor care și-au vândut votul la prezidențiale și la referendumul din această toamnă.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Se așteaptă întreruperi la energia electrică, iar tariful la lumină ar urma crească dacă rusii vor înceta livrările gaz în regiunea transnistreană. Sunt declarațiile facute de șefa statului într-o conferință de presă. /Zi de proteste la Parlement. Profesorii, angajați de la Serviciul Hidrometeo dar și de la Calea Ferată au ieșit împreună în stradă pentru a cere salarii decente, după care s-au retras ca să lase loc fermierilor. /Cei care vor cumpăra voturi la următoarele alegeri riscă pedepse mai dure. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat azi în prima lectură la ședința Parlamentului.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scandal și îmbrânceli, azi, în fața Guvernului. Fermierii care protestau în timp ce cabinetul de miniștri era în ședință, au încercat să intre cu forța în clădirea executivului. /Șefului direcției mobilitate urbană, Vitalie Mihalache, reținut luni într-un dosar de corupție, a fost adus astăzi în instanță unde procurorii au cerut mandat de arest în izolator pe numele lui. /Fugarul Ilan Șor și Marina Tauber rămân pe lista persoanelor vizate de măsuri restrictive pe teritoriul UE. Tribunalul Uniunii Europene a respins recursul celor doi, care au cerut anularea sancțiunilor și despăgubiri financiare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoferul care a provocat tragicul accident de la Edineț, din acest weekend, în urma caruia trei oameni au murit a fost plasat în arest preventiv. Tânărul de 19 ani își va petrece următoarele 30 de zile după gratii. /Încercările lui Vlad Filat de a scăpa de statutul de condamnat penal s-au soldat cu eșec. Curtea Supremă de Justiție a declarat irevocabilă hotărârea prin care Vlad Filat a fost condamnat la închisoare pentru corupție. /Se așteaptă alegeri anticipate în Germania, după ce cancelarul Olaf Scholtz a fost demis din funcție prin vot de neîncredere.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Doi funcționari de la direcția Mobilitate Urbană și 5 reprezentanți ai unor agenți economici au fost reținuți azi de CNA. Aceștia sunt acuzați de corupție pasivă și activă. /Republica Moldova intră de astăzi, oficial, în stare de urgență în energetică. Ce presupune această măsură. /În 2025, la Chișinău va fi deschisă prima ambasadă a Israelului. Anunțul a fost făcut de ministerul de externe.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Pedagogii au protestat astăzi în față Parlamentului. Aceștia au cerut salarii mai mari cu cel puțin 15 la sută și nu 9 procente, cât le oferă statul. /Moldovagaz anunță ca a suplinit în totalitate cantitatea necesară de gaz pentru această iarnă și dă asigurări că nu vom mai avea parte de scumpiri în acest sezon rece. /Înainte de asta, în cadrul unei ședințe care a durat până la ora 3 dimineața, parlamentul a votat pentru instituirea stării de urgență în energetică.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Procurorul general și șeful SIS au fost audiați astăzi în Parlament pe subiectul coruperii alegătorilor. Aceștia au prezentat ultimele date și au răspuns la întrebările deputaților. /Tot la ședința de astăzi, premierul Dorin Recean va cere instituirea stării de urgență în energetică, iar moțiunea de cenzură inaintată de BCS împotriva guvernului ar urma să fie supusă votului. /Miniştrii de interne din Uniunea Europeană au luat decizia aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei de la 1 ianuarie 2025.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
???? Guvernul va cere mâine, parlamentului instituirea stării de urgență în energetică. Cabinetul de miniștri a votat astăzi necesitatea instituirii acestei măsuri. ???? Stare de urgență în domeniul economiei pentru 30 de zile și în regiunea transnitreană, aprobată de așa- zisul „parlament” de la Tiraspol. Între timp, Chișinăul anunță că ia în calcul plata compensațiilor pentru locuitorii din regiune, care riscă să rămână fără gazul rușilor de la 1 ianuarie. ???? Președintele oficiului teritorial a lui Șor din Dondușeni urmează să compară in fața magistraților, fiind învinuit de acceptarea finanțării ilegale. Este al treilea om din cercul fugarului care este trimis pe banca acuzaților de la începutul acestei săptămâni.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Ministerul Muncii anunță ca 90 de procente din cetățenii care au cerut compensații pentru luna noiembrie au fost declarați eligibili. Ajutoarele ar urma să fie disponibile începând cu ziua de mâine. /După ce ieri, sindicatele din învățământ au cerut o majorare de cel putin 15 la suta la salarii și au anunțat proteste, ministerul educației a declarat că a pornit discuții cu cei de la finanțe pentru a veni cu măsuri adiționale, fără a menționa însă despre ce este vorba. /Războiul din Ucraina va continua până când obiectivele stabilite de Putin vor fi atinse, anunță Kremlinul care ii cere Ucrainei să renunțe la ambiția sa de a adera la NATO și să se retragă regiunile pe care Rusia le-a revendicat. Cum a răspuns Kievul.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Nemulțumiți de faptul ca de anul viitor, salariile le vor fi majorate cu doar 9 la sută, pedagogii vor ieși vineri la protest. Sindicatele din educație cer pentru început o majorare de cel puțin 15 la sută. /Pe data de 16 decembrie va fi clar dacă rușii vor continua să livreze gaz în regiunea transnistreana. Luni este ultima zi în care Gazprom poate solicita tranzit prin intermediul altui gazoduct decât cel al Ucrainei. /Ion Ceban acuza administrația pieței centrale de colectare ilegală de taxe și cere demisia directorului actual. Ce spun comercianții, aflați în jurnal.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Decizie fără precedent în România. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, urmând ca procesul electoral să fie reluat de la zero. /Ping pong de acuzații între cei demiși după majorarea tarifelor la gaz. În timp ce fostul ministru al Energiei il învinuiește pe șeful de la Energocom de situația creată, cel din urmă afirmă ca Parlicov trebuie să-și asume acest eșec. /Regiunea transnistreană a anunțat stare de urgență economică, în condițiile în care nu se știe dacă de la 1 ianuarie, Rusia va mai livra gaz malului stâng. Cum se răsfrânge această situație asupra malului drept, aflati în continuare.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Premierul l-a demis din funcție pe ministrul Energiei, Victor Parlicov și a cerut ca șeful Energocom, dar si Oleg Tofilat să fie eliberați din functii. Recean urmeaza să ceară în Parlament instituirea strării de urgență în energetică. /Socialiștii și comuniștii cer demisia guvernului Recean. 26 de deputați au înaintat, în Parlament, documentul, acuzând executivul ca nu a reușit să evite criza energetică din țară. /ANI îl acuză pe deputatul neafiliat, Vasile Bolea de faptul că nu a declarat venituri în valoare de peste 200 de mii de lei în declarația de avere din 2018-2019, pe cand era deputat socialist.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Mai multe categorii de bugetari, între care și profesorii se vor alege cu o majorare de salarii de doar 9%, în 2025. Aceasta aeste prevăzută în proiectul legii bugetului, aprobat de Guvern la câteva zile după majorarea cu 30 la sută a tarifului la gaz. /Ministra sanătății a cerut demisia medicului de pe ambulanță implicat în scandalul de la Ialoveni. Cei de la CNAMUP afirmă că investigația e încă în desfăsurare, iar o decizie pe acest caz încă nu a fost luată. /Un incendiu a mistuit astăzi un apartament cu două camere din sectorul Ciocana al capitalei. Pentru a evita o tragedie, pompierii i-au evacuat pe toți vecinii.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Autoritățile au gestionat prost situația din domeniul energetic, iar între instituțiile responsabile s-a înregistrat lipsă de comunicare. Sunt concluziile făcute de experții energetici în urma audierilor de azi din parlament pe subiectul majorarii prețurilor la gazele naturale. /Încă o dronă rusească a căzut pe teritoriul Republicii Moldova. De data aceasta, dispozitivul a fost gasit la Orhei. Ucraina va primi un nou ajutor militar de la SUA în valoare de 725 milioane de dolari. Se întâmpla cu două luni înainte de investirea lui Donald Trump, a cărui poziție față de războiul din țara vecină, încă nu este clară.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Scumpirile la gaz vor afecta nu doar consumatorii casnici, dar și întreprinderile mari. Companiile farmaceutice ar putea să renunțe la fabricarea unor medicamente, iar hotelurile ar putea deveni mai scumpe cu 10 la sută. /Săptămâna trecute, peste 180 de copii cu vârsta de până la 5 ani au fost internați în spitalele din Chișinău cu infecții respiratorii. Numărul cazurilor a crescut, în ultima perioadă, anunță direcția generală asistență medicală din cadrul Primăriei. /Legislativul din Romania va fi format din 7 partide. Au fost anunțate rezultatele preliminare, care arată că PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri vor face parte din Senat și Camera Deputaților.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
ANRE a scumpit gazul cu 3 lei și 62 de bani, majorare care vine la pachet și cu scumpirea căldurii centralizate din Chișinău și Bălți. Decizia a fost luată pe fundalul unui protest organizat de socialiști și simpatizanții lor. /În acest context, socialiștii și comuniștii pregătesc o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Recean si vor alegeri anticipate. Ei consideră că guvernarea nu este capabila să gestioneze situația actuală din domeniul energetic. /Maia Sandu se arată îngrijorată de instaurarea unei guvernări pro-ruse în România dupa alegerile prezidențiale și parlamentare. Cu ce îndemn a venit președinta.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor prezidențiale și cel de-al ldoilea mandat al Maiei Sandu. În timp ce magistrații examinau demersul, afară, socialiștii și simpatizanții lor au organizat un protest scurt prin care au cerut renumararea voturilor. /Curtea de Apel Bălți va rămâne fără judecători. 12 magistrați de acolo, între care și președintele interimar demisionează. Se anunță plecări și la Cahul, dar și la Comrat. /Localnicii din Bîrnova, Ocnița s-au trezit azi dimineață cu bubuituri și explozii, iar un punct de trecere al frontierei moldovenești si-a sistat temporar activitatea. Rușii au atacat cu rachete hidrocentrala de la Novodnestrovsc, de lângă granița cu Republica Moldova.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Rușii ar putea lăsa fără gaz regiunea transnistreană de la 1 ianuarie. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și la scumpiri simțitoare pentru cetățenii de pe malul drept, afirmă premierul Dorin Recean. /ANRE va decide vineri dacă majorează tarifele la gaz, iar săptămâna viitoare, legislativul va organiza dezbateri publice pe acest subiect. Experții cred că majorările au fost impuse de Gazprom pentru a nu lăsa stânga Nistrului fără gaz. /Bunurile obținute fraudulos vor putea fi confiscate chiar dacă vor fi înregistrate pe persoane terțe. Guvernul a votat azi mai multe modificări la mecanismul de confiscare a bunurilor.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
În prag de iarnă, am putea plăti mai mult pentru gaz. „Moldovagaz” a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere de majorare a prețului. Cu cât am putea plăti mai mult! /Procuratura anticorupție anunță că Interpol a acceptat cererea de revizuire a refuzului din 2020 de a-l anunța pe Vladimir Plahotniuc în căutare internațională. O decizie în acest sens ar urma să fie luată în câteva luni. /Risc de explozie la Vadul lui Vodă, unde pompierii au scos dintr-o casă cuprinsă de flăcări mai multe butelii cu gaz. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.
Știri cu Angela Gonța
Știri cu Angela Gonța
Șoc și surpriză la alegerile din România. Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, care a fost și în topul preferințelor alegătorilor din Republica Moldova. /La 5 ani de când a fugit din țară, ANI a constatat nereguli in averea lui Ilan Șor. Acesta nu ar fi declarat peste 10 milioane de lei pe vremea când era primar și deputat. /Un marș de solidaritate față de femeile din țara noastră, supuse violenței a fost organizat astăzi în capitală. De la an la an, statisticele devin tot mai îngrijorătoare, afirmă ONG-urile.

„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova
/PROMO/ Sate fără farmacii și fără medici. Cum se descurcă locuitorii - sâmbătă, la „Moldova gândește”
/PROMO/ Sate fără farmacii și fără medici. Cum se descurcă locuitorii - sâmbătă, la „Moldova gândește”
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”
Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.