Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, negocieri la Berlin și submarin atacat. UE anunță un posibil acord cu SUA

Război în Ucraina, ziua 360: Atac cu rachete și civili răniți. Viktor Orban: „Europa este indirect în război cu Rusia”

missing
18 februarie 2023, ora 21:35

Războiul din Ucraina continuă și în ziua cu numărul 360. Soldații ucraineni care luptă pentru a ține în frâu o ofensivă rusă asupra micului oraș Bahmut din estul țării au pledat vineri pentru mai multe arme din partea aliaților, în timp ce liderii occidentali s-au întâlnit la Munchen pentru a evalua războiul de un an care zguduie Europa. 

Reuniunea continuă și în weekend, iar SUA s-au arătat „profund îngrijorate” de planul dezvăluit de Maia Sandu privind intențiile Rusiei de a răsturna violent guvernarea legitimă de la Chișinău.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat sâmbătă că Europa este „indirect în război cu Rusia”, în timp ce mai multe țări europene se angajează să trimită tancuri de luptă pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva invaziei Moscovei, relatează Reuters.

Viktor Orban, care s-a întâlnit ultima dată cu preşedintele rus Vladimir Putin cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie 2022, a estimat că războiul ar putea dura ani de zile.

„Europa alunecă în război chiar în aceste momente, face un act periculos de echilibristică”, le-a spus el susţinătorilor sâmbătă, într-un discurs de tip starea naţiunii.

UPDATE Regiunile din estul Ucrainei Lugansk și Harkov s-au confruntat sâmbătă cu mai multe atacuri din partea forțelor ruse, în timp ce soldații ruși nou recrutați par să înlocuiască luptătorii Wagner, au declarat liderii militari locali, relatează CNN.

„Numărul de luptători Wagner a scăzut semnificativ în prezent, comparativ cu ceea ce am văzut acum câteva luni. Cel mai probabil au fost uciși în sectoarele Bahmut și Soledar”, a scris Serhii Gaiday, șeful administrației militare din regiunea Lugansk, pe Telegram.

UPDATE Marea Britanie este pregătită să sprijine orice țară care este dispusă să trimită avioane de luptă în Ucraina imediat, a declarat sâmbătă premierul Rishi Sunak, îndemnând aliații să-și mențină sprijinul în războiul împotriva Rusiei, relatează Reuters.

UPDATE Guvernul olandez a anunțat sâmbătă că își va închide consulatul din Sankt Petersburg și că va limita numărul de diplomați ruși la ambasada Rusiei de la Haga, relatează Reuters.

UPDATE O fotografie cu un „trofeu proaspăt”, care înfățișează un obuzier autopropulsat ucrainean capturat de ruși și care a fost publicată pe un canal de Telegram care are legături cu compania militară privată Wagner, a dezvăluit localizarea unei mari baze de reparații a echipamentelor militare ale trupelor ruse lângă Lugansk, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE Ucraina trebuie să câștige lupta împotriva invaziei rusești, a declarat sâmbătă ministrul german al Apărării Boris Pistorius, avertizând că o victorie a Rusiei ar putea încuraja Moscova să atace alte țări, relatează Reuters.

Pistorius a declarat la Conferința de Securitate de la München că l-a asigurat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Germania și aliații săi vor ajuta Kievul „atâta timp cât va fi nevoie”.

UPDATE Vicepreședintele american Kamala Harris a declarat La conferința de la Munchen că nu are „nicio îndoială” că Rusia a comis crime de război în Ucraina, potrivit The Guardian.

„Forțele rusești au dus un atac generalizat și sistemic împotriva populației civile, acte oribile de crimă, tortură, viol și deportare. Autoritățile ruse au deportat cu forța sute de mii de persoane, din Ucraina în Rusia, inclusiv copii. Acestea au separat cu cruzime copiii de familiile lor”, a susținut oficialul american.

UPDATE Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este sigur că aliații țării vor furniza în cele din urmă avioane de luptă pentru a o ajuta să respingă invazia rusă, transmite Reuters.

„Îmi asum riscul de a spune că Ucraina va primi avioane, este o chestiune de timp și de procedură", a declarat Dmitro Kuleba într-o conferință de presă la Conferința de Securitate de la Munchen.

UPDATE Uniunea Europeană explorează urgent modalități prin care țările sale membre să facă echipă pentru a cumpăra muniții pentru a ajuta Ucraina, în urma avertismentelor de la Kiev că forțele sale au nevoie de mai multe provizii rapid.

Miniștrii de externe ai UE sunt așteptați să discute ideea achiziției în comun de obuze de 155 de mm – extrem de necesare Kievului – în cadrul unei întâlniri de luni la Bruxelles.

UPDATE Ministerul rus al Apărării susține sâmbătă că o ofensivă a forțelor sale a dus la capturarea Hrianikivka, un sat din regiunea ucraineană Harkov, transmite Reuters.

O notă informativă a Statului Major General al Ucrainei a declarat sâmbătă mai devreme că satul a fost bombardat, dar nu a menționat niciun atac.

UPDATE Una dintre cele două lovituri cu rachete din regiunea Hmelnițki a lovit o instalație militară. În urma atacului, doi civili au fost răniți.

Potrivit șefului administrației militare regionale Hmelnițki, Serghei Gamali, ca urmare a unui atac cu rachete, un incendiu a izbucnit pe o suprafață de 100 de metri pătrați, care a fost stins ulterior.

UPDATE Avertizare de furtună anunțată în toată Ucraina: Sunt așteptate vânturi puternice în Ucraina, cele mai puternice din Carpați. Viteza rafalelor de vânt în majoritatea zonelor va ajunge la 17-22 m/s, în unele locuri până la 25 m/s în regiunile vestice și până la 40 m/s în zonele înalte ale Carpați. Din cauza vremii nefavorabile în toată Ucraina, au anunțat cod galben de gradul I, iar în Carpați - cod portocaliu de gradul II.

UPDATE La scurt timp după anunţarea alarmei, şeful administraţiei militare regionale Nikolaev, Vitali Kim, a anunţat lansări de „ţinte de neînţeles” din Marea Neagră.

Șeful garnizoanei militare Harkov, Serghei Melnik, a anunțat lansarea a 6 rachete Kalibr din regiunea Feodosia. El a mai declarat că rachetele zburau în direcția vest.

Șeful Biroului Președintelui Andrii Yermak a avertizat și el despre pericol. „Nu ignora anxietatea”, a scris el. Șeful OVA Kmelnitski Serhii Gamali a raportat explozii în regiune: „A fost o explozie la Hmelnițki! Stați la acoperire!”, a scris el, potrivit Unian.

UPDATE În dimineața zilei de sâmbătă, 18 februarie, în Ucraina a fost anunțată o alertă aeriană pe scară largă, relatează Ukrainska Pravda. Alarmele răsună în aproape toată țara.

UPDATE Preşedinta Maia Sandu s-a întâlnit la Conferinţa de Securitate de la München cu secretarul de stat american, Antony Blinken, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Chişinău. „Suntem profund îngrijoraţi” cu privire la unele dintre planurile pe care le-am văzut venind dinspre Rusia pentru a încerca să destabilizeze guvernul", a spus Blinken în cursul întâlnirii, citat de Reuters.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este „evident” că Ucraina nu va fi capătul de linie al invaziei președintelui rus Vladimir Putin și că în chiar acest moment Rusia se gândește la „sugrumarea” Republicii Moldova, notează HotNews.

UPDATE Țările din întreaga lume trag lecții din primul război de mare intensitate din Europa din 1945 și până acum, reevaluând totul și reconfigurând strategiile de securitate și apărare. Analiștii au tras concluzia că epoca post-Război Rece a dispărut și o nouă eră a început, în mod neașteptat.După declanșarea războiului lui Putin, toate statele membre NATO și nu numai, și-au crescut masiv cheltuielile militare, temându-se că unda războiului se va propaga cu rapiditate în toată Europa sau chiar în întreaga lume, potrivit Bloomberg, potrivit Ziare.com.

UPDATE Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că, în ciuda temerilor că Rusia poate lansa un atac masiv asupra Ucrainei în perioada în care se împlinește un an de la declanșarea invaziei, nu există dovezi ale unei mari concentrări de forțe rusești precum cea din 24 februarie 2022, relatează publicația Financial Times, citată de Ukrainska Pravda. Oficialul britanic a spus că până acum Rusia a lansat o serie de atacuri-test de-a lungul liniei frontului, care au dus la pierderi foarte grele. „Până în prezent, nu există nicio dovadă a unei ofensive rusești semnificative și de amploare. Ceea ce am văzut este un avans pe fronturi cu prețul a mii de vieți”, a precizat Wallace, adăugând că „marea” ofensivă a Rusiei avansează „cu metri, nu cu kilometri”.

UPDATE Alertele de raid aerian au răsunat de două ori la rând vineri, pe tot teritoriul Ucrainei, după ce, cu o zi în urmă forțele ruse au atacat mai multe zone, printre care Donețk și Herson. Potrivit specialiștilor americani, este puțin probabil ca orașul estic Bahmut să fie cucerit de forțele ruse până la 24 februarie, când se împlinește un an de război. În acest context, armata ucraineană a anunțat că este pregătită să folosească sistemele de apărare Patriot, notează Libertatea.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin va obţine foarte probabil „câştiguri semnificative în restabilirea suveranităţii ruse asupra Belarusului”, indiferent de rezultatul invaziei sale în Ucraina, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în cea mai recentă evaluare a sa, potrivit Mediafax.

UPDATE Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat vineri pentru continuarea asistenţei militare occidentale pentru Ucraina, avertizând că o eventuală victorie militară a Rusiei ar fi "periculoasă" pentru Europa şi ar încuraja regimurile autoritariste. "În urmă cu un an, preşedintele (Vladimir) Putin a invadat Ucraina. A fost o invazie asupra cărora aliaţii din NATO avertizaseră şi furnizaseră informaţii. (...) De atunci, am asistat la cel mai brutal război din Europa de după al II-lea Război Mondial. Astăzi, după un an, putem extrage deja anumite învăţăminte. Una este că trebuie să susţinem Ucraina. Aliaţii NATO au furnizat Ucrainei asistenţă militară fără precedent", a afirmat Jens Stoltenberg cu ocazia Conferinţei pentru Securitate de la München, potrivit declaraţiilor postate pe site-ul NATO şi vizualizate de agenţia Mediafax.

UPDATE Forțele ucrainene susțin că au lovit trei baze temporare ale trupelor rusești și un sistem de rachete antiaeriene S-300 și au doborât șase drone rusești.

UPDATE Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat sâmbătă dimineață că în ultimele 24 de ore armata ucraineană a respins atacurile rusești în apropierea a peste 20 de așezări din regiunile Donețk, Lugansk și Harkov, transmite The Kyiv Independent, potrivit HotNews.

UPDATE Ministerul Apărării al Regatului Unit (UK MoD) a raportat că forțele ruse au suferit probabil până la 200.000 de victime de la începutul invaziei sale în Ucraina, dintre care 40.000 până la 60.000 de morți.

UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că nu poate exista pace în Ucraina până când Rusia nu este învinsă că nu este momentul pentru un dialog cu Kremlinul, după ce anul trecut liderul de la Paris avea un ton mai împăciuitor și a căutat să țină legătura cu Vladimir Putin, notează HotNews.

UPDATE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că el crede în continuare că Ucraina poate învinge în războiul cu Rusia, transmite agenţia DPA.

UPDATE Guvernul SUA estimează că firma militară privată Wagner Group a suferit peste 30.000 de răniți, inclusiv aproximativ 9.000 de luptători uciși, de la invazia Rusiei în Ucraina, potrivit HotNews.

UPDATE Activiștii pro-ruși din Serbia s-au alăturat în această săptămână protestatarilor naționaliști adunați în fața sediului președinției, în cel mai recent indiciu al creșterii influenței rusești în țara din Balcani, relatează BBC. Protestatarii au scandat mesaje ca „nu ne predăm” și „trădare” și au amenințat că vor avea loc revolte dacă Serbia va susține un plan al UE de normalizare a relațiilor cu Kosovo. Guvernul de la Belgrad a precizat că nu crede că Moscova a provocat manifestațiile, însă războiul din Ucraina a sporit tensiunile în Serbia, notează sursa citată, potrivit Libertatea.

UPDATE Directorul executiv al site-ului de investigații Bellingcat, Christo Grozev, o „bestie neagră” a Kremlinului, a declarat vineri că a fost împiedicat să participe la ceremonia Bafta de către poliția britanică, care era îngrijorată de posibile „intenții ostile ale unor state străine”, scrie AFP, potrivit HotNews.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost primit vineri de preşedintele rus Vladimir Putin, la reşedinţa acestuia din apropiere de Moscova, iar în faţa presei au avut un dialog inedit, informează News.ro, care preia BelTA. La începutul întâlnirii lor, în declaraţiile făcute în faţa presei, cei doi lideri au avut un dialog care s-a vrut a fi amuzant, conform transcrierii transmise de Kremlin, notează Libertatea.

UPDATE Nici Rusia, nici Ucraina nu-și pot atinge obiectivele militare. Aşa că războiul se va încheia - probabil - la masa negocierilor, a repetat - într-un interviu pentru Financial Times - generalul Mark Milley, şeful Statului Major interarme al armatei americane.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a lăudat vineri gigantul gazelor naturale Gazprom, afirmând că grupul va prospera în ciuda încercărilor Occidentului de a-i reduce influenţa, pe măsură ce cererea de gaze va creşte în Asia, transmite Reuters.

UPDATE Rusia cumpără și armează drone ieftine de pe site-uri web din China. Este o mișcare economică pentru o presupusă superputere militară. Forțele ucrainene au doborât o dronă civilă pe care Rusia ar putea să o fi cumpărat de pe o piață online chineză. Drona pare a fi un Mugin-4 de la compania Mugin UAV, care are sediul în China, notează Adevărul.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski le-a spus vineri seara ucrainenilor că îşi continuă eforturile diplomatice pentru a întări apărarea ţării şi a arătat că următoarea etapă şi următorul obiectiv al său va fi să obţină avioane de luptă moderne. Mesajul pe care îl transmite liderilor internaţionali este că Ucraina poate obţine victoria încă din acest an, dar pentru aceasta este nevoie de arme adecvate.

Război în Ucraina, ziua 359: Planul B și schimbarea de tactică a Rusiei. Zelenski: Putin ar putea ataca alte țări ex-sovietice
Război în Ucraina, ziua 358: Rachetă la Briceni, frica lui Musk și condiția lui Lukașenko. NATO: Războiul poate dura mulţi ani

Directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia neagră PLUS cu Mariana Rață. Discutăm cele mai sensibile subiecte ale momentului: ▪️ Tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei și noua lege care schimbă regulile pentru toți. ▪️ Cum au ajuns mii de străini să ceară cetățenia Republicii Moldova. ▪️ Retragerea cetățeniei pentru cei implicați în acțiuni împotriva statului. ▪️ Zeci de examinatori reținuți în dosarele de corupție la permise – de ce fenomenul nu se oprește? ▪️ Problemele moldovenilor din Marea Britanie la preschimbarea permiselor. ▪️ De ce Consiliul pentru investiții sensibile ascunde numele companiilor? Toate răspunsurile – astăzi la Cutia Neagră PLUS. Ora 19:45
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este bugetară, dar trăiește în lumea brandurilor de LUX: Chanel, Prada, Gucci, Valentino. Ținutele viceprimarului Chișinăului fac cât o avere întreagă. Conduce doar SUV-uri BMW pentru care ar trebui să adune o viață. Care este secretul Irinei Gutnic pentru o viață de VIP, aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin este invitata de astăzi a emisiunii Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul judecătorilor Curții de Apel Centru provoacă tot mai multe nedumeriri. Aproape jumătate dintre rapoartele Comisiei de vetting privind magistrații de la Apel au fost trimise la reexaminare de CSM. Ce nu e bine în aceste rapoarte? Înseamnă asta că nu își face bine treaba Comisia de Vetting? Despre aceste și alte întrebări, discutăm la Cutia Neagră PLUS: președintele Comisiei de Vetting Andrei Bivol, membra Consiliului Superior al Magistraturii Livia Mitrofan și avocata Cristina Ciubotaru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
La 10 zile după tragedia în care o fată de 13 ani a căzut în gol, alți opt copii au fost surprinși jucându-se pe același acoperiș al clădirii în ruină. Ce s-a schimbat? Cine răspunde? Și câți copii mai trebuie să moară? Clădire privată, ani de promisiuni, zero acțiuni. Analizăm la Cutia Neagră PLUS cu șeful adjunct de la Direcția de Poliție Chișinău Tudor Borș, ex-viceprimarul Chișinăului Victor Chironda și avocatul Constantin Tănase.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri în campania electorală. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În cei șase ani de la fuga sa din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc s-a pricopsit cu cel puțin șapte identități false — în România, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Irak, Vanuatu și Mexic. Colegii noștri din echipa de investigații „Cu Sens” au reușit să meargă pe urmele acestor identități ascunse ale fostului oligarh. „Fețele nevăzute ale lui Vlad Plahotniuc” — la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Oameni de afaceri controversați sau acuzați de legături cu Vlad Plahotniuc, în lista de sponsori de campanie ai PAS. Printre donatori se regăsesc primari aleși din partea altor partide politice. Dar și medici, profesori și pensionari.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un nou Guvern, noi așteptări în justiție. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte în Republica Moldova. Ce a mers bine și ce nu în mandatul actualului ministru? De ce fel de ministru al Justiției are nevoie noul Guvern? Cum avansează procesul de vetting și cât de eficient este el în realitate? Dezbatem prioritățile și restanțele din justiție, practica „capodoperelor legislative” din Parlament și dosarele de rezonanță care pun la încercare independența sistemului, astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: avocatul Promo-LEX Vadim Vieru, președinte CRJM Ilie Chirtoaca și ex-ministrul Justiției Fadei Nagacevschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sute de bugetari cu venituri modeste au donat salarii întregi pentru campania electorală a Blocului Alternativa. /O noua investigație marca Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine a finanțat în realitate campaniile de pe TikTok ale lui Vasile Costiuc? Ferme de boți și bani veniți din afara țării. /Rețeaua Șor, destabilizări și miliarde în cripto – ce s-a pregătit înainte de alegeri și cine a ajuns totuși în Parlament? /Fugarii revin în scenă: Plahotniuc, Țuțu, Andronachi – toți la Penitenciarul 13. Ce planuri se pun la cale din interior? /Răspunsuri la aceste întrebări și nu doar aflați astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitat: șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Apropierea fără precedent a Moldovei de UE a generat o ofertă bogată de partide și blocuri proeuropene pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În tabăra proeuropeană a partidelor deja cunoscute li s-au alăturat proiecte politice mai noi, unele dintre ele cu totul neașteptate, cu politicieni care până nu demult serveau cauzei ruse în Moldova. Cine sunt politicienii care de-a lungul anilor și-au schimbat radical retorica, vedeți în noul material de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Când și cum va fi adus Plahotniuc în Moldova? Cât de mult s-a extins rețeaua Șor? Bani negri și troli online - şeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, dezvăluie astăzi la Cutia Neagră PLUS culisele campaniei electorale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Pentru unii primari, aflarea timp de mulți ani la conducerea unei localități devine o afacere de familie. Este și cazul primarului Iuri Onofriiciuc din Vadul lui Vodă, cel mai cunoscut loc de agrement din republică. De peste 20 de ani de când conduce orășelul, familia edilului a reușit să se pricopsească cu mai multe afaceri profitabile în localitate. Acestea au fost construite în detrimentul intereselor primăriei și ale localnicilor. Cum a ajuns o companie fondată de portavocea Kremlinului, Gabriel Călin, candidat la parlamentare, să facă afaceri cu primăria? „Țarul din Vadul lui Vodă”, o nouă investigație la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Plahotniuc revine în prim-plan: este pregătită justiția să-l judece? Președintele CSM, Sergiu Caraman, răspunde întrebărilor-cheie despre dosarele de rezonanță, eșecurile din instanțe, presiunile asupra judecătorilor și vettingul controversat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directoarea Institutului Național al Justiției, Ramona Strugariu, vine la Cutia Neagră PLUS. De ce tinerii nu se mai înghesuie să devină judecători și procurori? Cum poate fi schimbată imaginea unei instituții marcate de suspiciuni? Ce efecte au „scandalurile epistolare” din sistem?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sunt peste 20.000 în întreaga republică. Au fost înregimentați în prima linie de atac a lui Șor și suportă astăzi cel mai dur consecințele. Cine sunt oamenii amendați pentru că au luat bani de la gruparea Șor și cine îi apără în judecată, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, vine la Cutia Neagră PLUS. Cum sunt aleși procurorii în Moldova? Sunt pedepsiți aceștia pentru lipsă de rezultate? De ce stagnează vettingul și ce se întâmplă cu PACCO?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu, judecați penal în dosarul „blanchete pentru pașapoarte”, au reușit să mai dea o lovitură. Agenția Servicii Publice a fost obligată să achite 90 de milioane de lei unei companii conectate la cei doi. Cutia Neagră PLUS a descoperit firmele din paradisuri fiscale implicate în schemă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Alegeri, fake news și presă sub atac. Discutăm la Cutia Neagră PLUS despre polarizarea societății, dezinformarea în an electoral și vulnerabilitățile presei. Invitați: Alina Radu, directoarea Ziarul de Gardă, Petru Macovei, director executiv API și Andrei Curăraru, expert WatchDog.

/VIDEO/ Peste 700 de permise de conducere vor fi anulate. Șeful ASP, la TV8: „Erau ghidați la examen”
/VIDEO/ Peste 700 de permise de conducere vor fi anulate. Șeful ASP, la TV8: „Erau ghidați la examen”
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, negocieri la Berlin și submarin atacat. UE anunță un posibil acord cu SUA
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, negocieri la Berlin și submarin atacat. UE anunță un posibil acord cu SUA
Protest cu foi albe în școli. Profesorii vor cere salarii mai mari: „Educația nu poate fi ignorată”
Protest cu foi albe în școli. Profesorii vor cere salarii mai mari: „Educația nu poate fi ignorată”
/VIDEO/ Statul, gata de procese în judecată după ce a preluat bunuri Lukoil: Precizările ministrului Vladimir Bolea
/VIDEO/ Statul, gata de procese în judecată după ce a preluat bunuri Lukoil: Precizările ministrului Vladimir Bolea
O nouă criză în stânga Nistrului? Tiraspolul va reintroduce regimul de situație excepțională în economie
O nouă criză în stânga Nistrului? Tiraspolul va reintroduce regimul de situație excepțională în economie

externe

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, negocieri la Berlin și submarin atacat. UE anunță un posibil acord cu SUA

15 decembrie 2025, ora 23:56

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone. Planul UE de a utiliza activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, susține Kaja Kallas. Pe de altă parte, Moscova amenință cu un coșmar juridic.

UPDATE Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.„Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, este mulțumit de rezultatul discuțiilor dintre delegațiile din SUA și Ucraina. Informația este oferită pe surse de un oficial, conform Sky News, relatează Mediafax.

UPDATE Un armistițiu în războiul declanșat de Rusia în Ucraina este ”iminent”, a anunțat luni cancelarul Friedrich Merz. Asigurările vin concomitent cu afirmațiile lui Donald Trump, potrivit căruia un acord privind Ucraina nu a fost „niciodată” atât de aproape.

UPDATE Negociatorii americani au afirmat luni, 15 decembrie, că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate 'foarte puternice', dar totuși, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia, relatează AFP și Reuters.

UPDATE Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că aderarea Ucrainei la UE este, în sine, o garanţie de securitate şi a făcut apel la avansarea urgentă a negocierilor pentru această ţară şi Republica Moldova.

UPDATE Liderii europeni au declarat luni că orice decizie privind eventuale concesii teritoriale ale Ucrainei către Rusia poate fi luată doar după instituirea unor garanții de securitate solide, care ar trebui să includă o forță multinațională condusă de Europa. Declarația, semnată de zece lideri europeni și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost emisă după întâlnirea de la Berlin menită să sprijine negocierile de pace dintre reprezentanții SUA și ai Ucrainei, care caută să pună capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. În conturarea garanțiilor de securitate considerate necesare, declarația precizează că Ucraina ar trebui să își mențină forțele armate la aproximativ 800.000 de militari pentru a putea descuraja un nou conflict. În plus, Europa ar trebui să coordoneze o „forță multinațională”, formată din contribuții ale statelor dispuse și sprijinită de Statele Unite. „Aceasta va ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian și la sprijinirea siguranței maritime, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”, se arată în declarație. Garanțiile de securitate ar include și un mecanism de monitorizare a încetării focului condus de SUA, menit să ofere avertizare timpurie în cazul unui atac viitor și să răspundă oricăror încălcări. „Deciziile privind teritoriul aparțin poporului ucrainean, odată ce garanțiile de securitate solide sunt efectiv puse în aplicare”, se mai precizează. Negociatorii americani au transmis separat Ucrainei luni că aceasta trebuie să accepte retragerea forțelor din regiunea estică Donețk în cadrul oricărui acord de încheiere a războiului cu Rusia, aflat în al patrulea an, a declarat un oficial familiarizat cu situația, scrie Rador.

UPDATE Liderii UE – Ursula von der Leyen și Antonio Costa, precum și șefii de stat din zece state membre ale Uniunii Europene (România nu apare la semnatari) au semnat luni seară un comunicat care anunță un posibil acord cu SUA și Ucraina care ar oferi garanții de securitate: o forță multinațională condusă de Europa și un mecanism de monitorizare condus de SUA. Declarația nu e semnată de nici un reprezentant al SUA, dar citează negocierile dintre liderii americani și europeni. Pe declarație apar numele liderilor din Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit (Cancelarul Merz, Prim-ministrul Frederiksen, Președintele Stubb, Președintele Macron, Prim-ministrul Meloni, Prim-ministrul Schoof, Prim-ministrul Støre, Prim-ministrul Tusk, Prim-ministrul Kristersson, Prim-ministrul Starmer, precum și Președintele Costa și Președinta von der Leyen). Declarația salută ”progresele semnificative în eforturile Președintelui Trump de a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina” și dă detalii despre ”garanțiile de securitate solide” ce ar fi fost agreate de liderii americani și cei europeni. Declarația vine la capătul unei zile de negocieri la Berlin între președintele Zelenski, cancelarul Merz și negociatori din SUA și UE.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, în urma summitului de la Berlin, că SUA sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate echivalente cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO – ce stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor – în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia. Ucraina nu este membră NATO, iar garanțiile discutate ar urma să ofere un nivel similar de protecție.

UPDATE La rândul său, Friedrich Merz a spus că discuțiile purtate duminică seara și luni dimineața între Volodimir Zelenski și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, oferă o „șansă reală pentru un proces de pace”. În opinia cancelarului german, emisarii americani au prezentat un set „remarcabil” de garanții de securitate pentru Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit luni despre „progrese” în negocierile de pace, după două zile de discuții la Berlin cu emisarii lui Donald Trump, relatează AFP. „Am făcut progrese în acest domeniu”, a declarat Volodimir Zelenski într-o conferință de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, referindu-se la garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Am văzut detaliile” și „arată destul de bine, chiar dacă este doar o primă schiță”, a adăugat președintele ucrainean.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski evocă luni negocieri ”deloc uşoare” dar ”productive” cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, la Berlin, relatează AFP.

UPDATE „În ultimele două zile, negocierile dintre Ucraina și Statele Unite au fost constructive și productive, s-au înregistrat progrese reale. Sperăm ca până la sfârșitul zilei să ajungem la un acord care ne va apropia de pace. În acest moment, în presă este mult zgomot și speculații anonime. Vă rugăm să nu cădeți în plasa zvonurilor și a provocărilor. Echipa americană, condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner, lucrează într-un mod extrem de constructiv pentru a ajuta Ucraina să găsească o cale către un acord de pace durabil. Echipa ucraineană îi este profund recunoscătoare președintelui Trump și echipei sale pentru toate eforturile pe care le depun”, a scris pe X șeful delegației ucrainene la negocieri, Rustam Umerov.

UPDATE Oficiali americani au indicat că 90% din aspectele acordului au fost agreate, cu excepția disputelor teritoriale majore, pe care Ucraina refuză să le cedeze. Grupuri de lucru se vor reuni în weekend în SUA, posibil la Miami, pentru a continua discuțiile, părțile fiind „considerabil mai aproape” de un final.​ Președintele Trump s-a arătat „foarte mulțumit” de avansări, subliniind rolul garanțiilor în descurajarea Rusiei.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5 al NATO, în contextul unui posibil acord de pace cu Rusia.​După discuțiile de la summitul de la Berlin, Zelenski a declarat că partea americană, reprezentată de trimișii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, a confirmat disponibilitatea pentru garanții echivalente cu cele NATO, care consideră un atac asupra unui membru ca fiind asupra tuturor. „Partea americană ne-a transmis, acum, că este gata să ne ofere garanții de securitate care corespund Articolului 5”, a afirmat Zelenski. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat progresul, numind acordul „amplu și substanțial”, cu angajamente politice și legale viitoare din partea SUA și Europei, conform Reuters.​ „Este un acord cu adevărat amplu și substanțial, pe care nu l-am mai avut până acum. Atât Europa, cât și SUA, sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5”, a declarat Merz. 

UPDATE Turcia a doborât luni o dronă „scăpată de sub control” și care se apropia de spațiul său aerian pe deasupra Mării Negre, a anunțat Ministerul Apărării, transmite AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Contactele recente cu Statele Unite ale Americii privind Ucraina dau speranța că americanii au început să înțeleagă mai bine poziția Rusiei, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat Radio-Televiziunii de Stat din Iran.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin prelungeşte negocierile cu privire la Ucraina, în timp ce Rusia încearcă să-i intimideze pe critici cu tactici de la acte de sabotaj la perturbarea aeroporturilor cu drone, a declarat luni şefa agenţiei de spionaj britanice MI6, relatează Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei a desfășurat o altă operațiune specială unică și a organizat o „operațiune de de scufundare” în portul Novorossiysk. Pentru prima dată în istorie, dronele subacvatice „Sub Sea Baby” au aruncat în aer un submarin rus din clasa 636.3 „Varșavianka” (conform clasificării NATO - Kilo). În urma exploziei, submarinul a suferit avarii critice și a fost practic scos din funcțiune, scrie Digi24.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Richard Knighton, a avertizat că "există un risc tot mai mare ca Rusia să atace Marea Britanie", subliniind faptul că "fiii şi fiicele națiunii trebuie să fie gata de luptă". Într-o intervenție extraordinar de directă, Knighton a avertizat că puterea militară a Rusiei este în creștere și este un lucru de temut, trupele rusești fiind acum călite pentru luptă, după ce au petrecut ultimii aproape patru ani purtând un război la scară largă în Ucraina, scrie Sky News.

UPDATE Întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu emisarii Statelor Unite s-ar fi încheiat fără a se ajunge la un acord privind cedările teritoriale pe care Ucraina ar trebui să le accepte în favoarea Rusiei, au indicat surse citate de AFP. Faptul că astăzi nu vor mai avea loc alte discuții cu partea americană sugerează că impasul nu va fi depășit prea curând.

UPDATE Progresele armatei ruse există, dar sunt sângeroase și lente. Problemele economice se acumulează. Starea de spirit a societății față de război s-a deteriorat, un factor surprinzător de important în dictatura lui Putin, care se bazează pe convingerea unui sprijin masiv, potrivit Onet.pl.

UPDATE Majoritatea ucrainenilor au declarat că sunt pregătiți să îndure războiul atât timp cât este necesar, se arată într-un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie (IIS) din Kiev (IIS) în perioada 26 noiembrie - 13 decembrie, scrie publicația ucraineană Pravda.

UPDATE Negociatorii președintelui american Donald Trump insistă ca Ucraina să-și retragă armata și să cedeze Rusiei întreaga regiune economică și carboniferă Donbas, relatează AFP, care citează un oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile purtate duminică și luni la Berlin, capitala Germaniei.

UPDATE Friedrich Merz pare să încerce ceea ce niciun cancelar german nu a realizat serios de la sfârșitul Războiului Rece: să transforme Germania dintr-o țară obsedată de reguli într-un principal producător de securitate pentru Europa. Berlinul își propune să recruteze anual 40.000 de adolescenți pentru a deveni cea mai puternică armată din Europa, scrie TVP World. Merz implementează această strategie printr-un fond de război de 500 de miliarde de euro, creat în baza constituției, o fabrică de muniție Rheinmetall construită la Baisogala, în Lituania, și un scut de 4 miliarde de euro format din interceptori israelieni Arrow 3, capabili să distrugă arme nucleare în spațiu. De asemenea, politica sa include staționarea permanentă a 4.800 de soldați și a familiilor lor în Suwałki Gap, o zonă strategică situată la granița dintre Polonia și Lituania, precum și finanțarea mecanismului PURL, care menține angajamentul lui Donald Trump prin plata echipamentului american de către Germania.

UPDATE Ucraina a respins o propunere susținută de Statele Unite privind crearea unei zone economice speciale în regiunea Donețk, ca parte a unui posibil acord de pace, relatează publicația Politico, citând un oficial francez sub protecția anonimatului.

UPDATE Rusia susţine Venezuela în faţa "presiunilor politice şi şantajului militar" din partea SUA, a declarat luni Aleksandr Şcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfăşurat la Moscova, informează EFE, citat de Agerpres.

UPDATE Trupa punk rusă anti-Kremlin „Pussy Riot” a fost desemnată luni organizație extremistă de o instanță de la Moscova, ceea ce înseamnă că toate activitățile sale sunt interzise acum pe teritoriul Rusiei, transmite Reuters. Decizia, anunțată de serviciul instanțelor din Moscova, a fost luată în cadrul unei ședințe de judecată cu ușile închise, la solicitarea Parchetului General. Membrele trupei feministe, aflate în exil, s-au pronunțat împotriva războiului purtat de Moscova în Ucraina, iar în septembrie o instanță le-a condamnat în lipsă la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani pentru fiecare. Ele au fost inculpate pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă, în baza articolului introdus de Rusia în Codul său Penal la scurt timp după declanșarea războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele rus respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține că Moscova își dorește doar o „pace adevărată”, a transmis luni Kremlinul. "Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică, potrivit Agerpres. Totodată, el a refuzat să facă speculaţii dacă va fi posibil să se ajungă la un acord privind planul de pace al SUA înainte de sfârşitul acestui an, aşa cum, potrivit presei, cere preşedintele american Donald Trump.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE Polonia ar putea furniza Ucrainei între șase și opt avioane de vânătoare MiG-29 care urmează să fie retrase din serviciu în această lună, a declarat ministrul adjunct al Apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, într-un interviu acordat canalului de știri TVN24, preluat de Kyiv Independent.

UPDATE Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Părinții recruților ar trebui să se bucure că își trimit copiii într-un „război sfânt” împotriva Ucrainei, susține dictatorul cecen Ramzan Kadîrov. El a făcut această declarație în timpul unei transmisiuni în direct, când a fost întrebat dacă recruții din republică sunt forțați să participe la „operațiunea militară specială”. „Este o absurditate absolută”, a spus Kadîrov în rusă, adăugând în cecenă: „De fapt, ei (părinții recruților) ar trebui să fie fericiți că fiii lor sunt înrolați în SVO, pentru că nu există nimic mai important decât să aibă oportunitatea de a-și apăra patria”, scrie Digi24.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca centrală a Rusiei a intentat un proces la Moscova prin care solicită daune în valoare de 230 de miliarde de dolari de la Euroclear, marcând primul pas în ceea ce Kremlinul a avertizat că va fi un coșmar juridic pentru UE din cauza planurilor de a utiliza active rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, transmite Reuters.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1390. Rusia și Ucraina continuă să își bombardeze reciproc infrastructura energetică
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1389: Weekend crucial pentru viitorul negocierilor de pace. Emisarul lui Trump se întâlnește cu Zelenski
Averea familiei lui Vasile Popa, fost șef SPPS: Automobil, apartament nou și datorii de milioane acoperite în 2025
Averea familiei lui Vasile Popa, fost șef SPPS: Automobil, apartament nou și datorii de milioane acoperite în 2025
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, negocieri la Berlin și submarin atacat. UE anunță un posibil acord cu SUA
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1391: Alertă de la Chișinău, negocieri la Berlin și submarin atacat. UE anunță un posibil acord cu SUA
Te-ai înscris pe compensatii.gov.md? Cum afli dacă vei primi ajutor la contor. 23% rămân fără bani
Te-ai înscris pe compensatii.gov.md? Cum afli dacă vei primi ajutor la contor. 23% rămân fără bani
/VIDEO/ Statul, gata de procese în judecată după ce a preluat bunuri Lukoil: Precizările ministrului Vladimir Bolea
/VIDEO/ Statul, gata de procese în judecată după ce a preluat bunuri Lukoil: Precizările ministrului Vladimir Bolea
/VIDEO/ Cine va primi compensații și când vor fi transferați banii: Cifrele prezentate oficial
/VIDEO/ Cine va primi compensații și când vor fi transferați banii: Cifrele prezentate oficial

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktokCorruption modal

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.