Război în Ucraina, ziua 739: Traficul pe podul Crimeei, temporar închis. Zelenski face un nou apel asupra aliaților occidentali

social

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate

Zecile de curse anulate în ultimele săptămâni de către Air Moldova au pus pe jar autoritățile, dar și sutele de pasageri care au rămas cu ochii în soare. La cinci ani de la privatizare, una dintre cele mai mari companii aeriene din R. Moldova a rămas practic fără aeronave din cauza datoriilor în care s-a înglodat. 

Zeci de curse aeriene anulate de la începutul lunii martie au băgat Air Moldova în gura presei și atenția publică. Clienții revoltați pentru faptul că au fost trași pe sfoară au venit la sediul companiei și solicită recuperarea pierderilor.

„Nu am mai ajuns și am decis să rămân pe loc și să încerc să-mi ofere suma. Am scris de nenumărate ori, nu au fost răspunsuri. Le-am telefonat, nu au fost recepționate apelurile”, a spus un pasager păgubit. 

O altă persoană a spus reporterului Cutiei Negre că a ratat depunerea jurământului la Consulatul României de la Chișinău din cauza zborurilor anulate.

Un fost pasager spune că nu mai are încredere în această companie aeriană: „Nu am mai ajuns și am decis să rămân pe loc și să încerc să-mi ofere suma . Am scris de nenumărate ori, nu au fost răspunsuri, am telefonat, nu au fost recepționate apelurile”.

„Nervii și timpul pierdut”

Timp de o oră cât reporterul Cutiei Negre s-a aflat în fața sediului Air Moldova, a surprins peste 20 de clienți supărați veniți să ceară returnarea banilor pentru zborurile anulate săptămâna trecută. În total, aproape 20 de curse au dat peste cap planurile a câteva sute de persoane.

Nervii și timpul pierdut pentru acești oameni se pare însă că nu se vor termina odată cu vizita la sediul firmei. Pentru a-și putea recupera banii pentru bilete, clienții păgubiți vor trebui să parcurgă o cale lungă în judecată.

Avocatul Sergiu Munteanu este specializat în litigii legate de cursele aeriene. El spune că în ultima perioadă a crescut semnificativ numărul clienților care îi solicită ajutorul pentru a-și recupera banii.

„În cazul în care o persoană dorește compensația bănească s-a întâmplat rareori în experiența noastră ca AIR Moldova să o achite benevol”, a precizat el. „Iar în cazul în care se ajunge în situația de judecată, un proces de judecată, în mod normal, ar dura aproximativ 7-8 luni.”

Avocatul a precizat că într-un proces colectiv, care a avut loc recent, Air Moldova a fost de acord să achite benevol prejudiciul.

„Avem practic în premieră un caz unic în cadrul unei acțiuni colective”, a adăugat el. „Vorbim de circa 30-40 de persoane. S-a încheiat o tranzacție de împăcare în judecată în cadrul căreia Air Moldova a achitat benevol sumele negociate.”

De cealaltă parte, Air Moldova a dat asigurări că, în cazul anulării zborurilor, pasagerii fie primesc banii înapoi, fie le este propusă o altă cursă.

Riscul persistă

Riscul ca zborurile operate de această companie să fie anulate se menține înalt și pentru lunile următoare. În lipsa unui orar de zbor aprobat, iar uneori chiar și în lipsa autorizațiilor pentru unele destinații, Air Moldova a vândut în ultima jumătate de an bilete pentru un an înainte!

În capcană au fost prinși mai cu seamă cei care au fost atrași de ofertele generoase și promoțiile companiei. De la începutul anului, acestea au curs gârlă.

Air Moldova a declarat într-un răspuns pentru Curtia Neagră că aceste campanii promoționale sunt parte a strategiei sale de marketing și că au fost organizate mereu.

În ultimele săptămâni, ofertele de zbor tentante s-au suprapus cu peste 30 de curse de zbor anulate, dar asta nu i-a speriat pe oameni.

„70 de mii de bilete vândute până în acest moment”

Ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, recunoaște că Air Moldova se află în situația de a nu-și putea îndeplini obligațiile față de clienți.

„Pe termen lung, compania Air Moldova într-adevăr se confruntă cu dificultăți financiare”, a declarat ministru pentru TV8. „Din aceste considerente, colegii mei de la Autoritatea Aeronautică Civilă chiar astăzi vor solicita limitarea vânzării biletelor de către Air Moldova până la o adâncime de trei luni. Compania are vândute până în acest moment mai mult de 70 de mii de bilete.”

Problemele de la Air Moldova nu sunt o noutate pentru instituțiile statului. Autoritatea Aeronautică Civilă a sesizat riscurile ca firma să nu își poată onora obligațiile față de clienți încă în noiembrie 2022, atenționând pasagerii. În urma unei inspecții, Air Moldova a primit interdicție de a mai vinde bilete, dar a contestat actul în judecată și a continuat să comercializeze nestingherit bilete, lansând promoții peste promoții.

Anularea curselor este legată de problemele pe care le are Air Moldova cu aeronavele. Dificultățile companiei s-au acutizat atât din cauza datoriilor față de creditorii săi, cât și a sancțiunilor aplicate de Trezoreria de stat a SUA pentru asocierea cu Ilan Șor. Conform informațiilor oferite de Autoritatea Aeronautică Civilă, Air Moldova are în gestiune pe moment cinci nave. Reporterii Cutiei Negre au reușit să le identifice și localizeze.   

În 2018, înainte ca Air Moldova să fie privatizată, compania a operat zboruri cu 33 de avioane.

 

De la 33 de nave în 2018 la patru în 2023

La scurt timp după privatizare, în cadrul unui briefing, administratorul și actualul coproprietar al firmei Civil Aviation Group, Pomers Dzintars, a menționat că unul dintre obiectivele principale ale companiei va fi extinderea flotei Air Moldova.

„De exemplu, în trei ani, flota companiei trebuie să crească de două ori”, a spus Pomers Dzintars. „Trebuie să crească de două ori mai mult numărul angajaților: piloții și însoțitorii de bord. Trebuie să îmbunătățim destinațiile la Est și la Vest ca să facem din Air Moldova hub-ul nostru, aici, la Chișinău.”

La patru ani de la discursul ambițios al lui Pomers Dzintars, în martie 2023, Air Moldova a ajuns să utilizeze doar două aeronave pentru care are contracte de chirie numai până la începutul acestei veri. Alte trei aeronave închiriate de companie au fost confiscate sau retrase de proprietari din cauza datoriilor. 

Cele mai multe zboruri, pe moment, Air Moldova le efectuează cu un AIRBUS A321 închiriat de la o companie din România – Aerro Direkt SRL.

Istorie încâlcită cu interese ascunse

Fondatorul acestei companii este Nicu Adrian Berla, fost director al companiei Fly One SRL. Această firmă este înregistrată pe numele soţiei fostului deputat democrat Vladimir Cebotari, un personaj apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc.

Istoria aeronavei AIRBUS A321, închiriată de Air Moldova de la Aerro Direkt, este una încâlcită și trădează mai multe interese ascunse.

Inițial, avionul aparținea, în baza unui contract de chirie de lungă durată, companiei moldovenești Air Moldova. Luată în chirie de la proprietar, cu plată lunară și o sumă de garanție, Air Moldova transmitea mai departe aeronava în chirie pe termen lung companiei românești a lui Berla, la același preț.

Apoi, de fiecare dată când avea nevoie de avion, Air Moldova îl împrumuta de la Aerro Direkt, doar că deja în baza unor contracte de chirie per oră a aeronavei cu tot cu echipaj. În acest caz, prețul de închiriere este mult mai mare, iar Air Moldova, pe lângă eforturile de întreținere a propriului personal, asigura și întreținerea echipajului deținut de Aerro Direkt.

De câteva luni, după ce reporterii Cutiei Negre au aflat despre această schemă, Air Moldova a renunțat la contractul de chirie pe termen lung pentru AIRBUS A321 în favoarea Aerro Direkt. Astfel, compania din România și-a permis să închirieze direct nava de la proprietar, continuând să o ofere în WET LEAS, în orele și zilele în care nu o folosea, companiei Air Moldova.

„Între proprietarul aeronavei și Aerro Direkt există bineînțeles un contract dry lease”, a spus Nicu-Adrian Berla. „Air Moldova a trebuit să-și dea acordul pe acest contract, aeronava fiind inițial contractată de ei. Aerro Direkt operează zboruri în sistem wet lease pentru Air Moldova în afara programului de vară de zboruri operat de Aerro Direkt, bineînțeles, tot în baza unui contract”, ne-a declarat Nicu Berla. 

Având în vedere că Air Moldova este obligată să recurgă la serviciile unei singure nave, reporterii Cutiei Negre au solicitat companiei să spună dacă folosirea excesivă a acestui avion nu pune probleme de securitate pentru pasageri.

Pentru amortizarea dificultăților operaționale existente, Air Moldova a contractat adițional trei aeronave de la companii europene pentru a opera o parte din cursele programate”, a declarat compania. „Air Moldova operează zboruri în condiții de siguranță maximă, se arată în răspunsul oferit de operatorul de zboruri.”

Avioane confiscate, avioane returnate

Celelalte trei nave care alcătuiesc flota Air Moldova fie sunt confiscate, fie sunt retrase de către companiile care le-au oferit în locațiune. Conform site-urilor de monitorizare a zborurilor, unul dintre avioanele contractate de Air Moldova a fost confiscat pe 2 martie 2023 la Verona.

Aceeași aeronavă a fost confiscată pe Aeroportul din Dublin în februarie 2021 pentru o datorie de 4,2 milioane de euro față de firma românească Just-US Air SRL. Litigiul dintre Air Moldova și Just-US AIR a apărut după ce compania moldovenească nu și-a onorat obligațiile financiare față de proprietara aeronavei. Just-US AIR a încercat să recunoască datoria pe care o are Air Moldova, dar Curtea Supremă de Justiție a respins cererea companiei românești.

Avocații firmei românești Radu Jigău și Vitalie Zama au refuzat să facă declarații pentru Cutia Neagră, invocând că nu au mandat din partea clienților lor. 

Alte două aeronave folosite de Air Moldova au fost parcate pe Aeroportul Montpellier în Franța. Una stă acolo de pe 19 decembrie 2022, iar alta de pe 23 februarie curent. 

A cincea aeronavă din gestiunea Air Moldova se află la deservire tehnică planificată.

Anume aceste circumstanțe au determinat autoritățile să oblige din nou, zilele trecute, Air Moldova să suspende vânzarea de bilete în avans pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

„Compania Air Moldova pe moment nu dispune de nicio navă operabilă”, a spus ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „Din cele trei nave care au fost închiriate de la diferiți locatori, două au fost solicitate de lesseri să fie returnate. Una se află în procedură de mentenanță, termen care poate să dureze de la două săptămâni până la șase luni. Prin urmare, în situația creată compania respectivă nu are nicio navă operabilă. Ca soluție pe termen scurt, ne-au comunicat că au închiriate nave pe un termen de cinci zile.”

Datele de la Autoritatea Aeronautică Civilă obținute de Cutia Neagră arată că Air Moldova a încheiat într-adevăr între 7 și 12 martie trei contracte de chirie pe termen scurt pentru trei nave. Pe 14 martie, compania a informat Autoritatea despre încheierea unui contract privind operarea unei aeronave pe un termen de opt luni.

Decizia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării privind interzicerea Air Moldova de a mai vinde bilete a fost calificată de companie drept nefondată.

„Air Moldova va analiza solicitarea Autorității pe care o consideră nefondată și menită doar să perturbeze activitatea comercială a companiei și să împiedice depășirea dificultăților existente”, a afirmat Air Moldova.   „Impunerea limitelor de comercializare a biletelor din partea Autorității nu este o metodă de a asigura protecția consumatorilor. Este doar o nouă tentativă de a crea  piedici activității comerciale, demoralizarea personalului, manipularea opiniei publice cu titluri de știri și denigrarea  imaginii Air Moldova.”

Datoriile companiei au crescut constant

După anunțul îngrijorător al Autorității Aeronautice Civile despre riscul falimentării Air Moldova, am decis să analizăm rapoartele financiare ale companiei depuse la Biroul Național de Statistică. Am consultat rapoartele începând cu anul 2018, când a fost privatizată Air Moldova. Cifrele arată că datoriile companiei au crescut constant în fiecare an, depășind deja două miliarde de lei în 2022.

În toamna anului 2018, Guvernul democrat condus de Pavel Filip a decis să scoată la privatizare întreprinderea de stat Air Moldova, motivând că aceasta s-a înglodat în datorii, iar un eventual investitor va reuși să o salveze de la faliment.

În urma privatizării, statul a încasat doar 50 de milioane de lei, iar agentul economic s-a obligat să achite datoriile de 1,2 miliarde de lei pe care le avea în acel moment Air Moldova. O comisie parlamentară de anchetă care a analizat procesul de privatizare a Air Moldova a stabilit că investitorii nu și-au onorat obligațiile, iar compania a continuat să acumuleze datorii.

„La aproape un an de la privatizarea acestei companii, situația Air Moldova nu s-a îmbunătățit”, a spus fostul președinte al Comisiei parlamentare de anchetă Igor Munteanu. „Conform informațiilor contabile transmise la adresa Agenției Proprietății Publice, până la data de 31 iulie 2019, suma datoriilor nu a suferit schimbări esențiale, iar noii proprietari nu au atras niciun leu din resurse proprii sau finanțări pe termen lung”,declara Igor Munteanu, fostul președinte al Comisiei parlamentare de anchetă.
 

Situația financiară la Air Moldova s-a agravat după sistarea zborurilor din cauza pandemiei de COVID.  Potrivit rapoartelor financiare, consultate de reporterul Cutiei Negre, compania a încheiat anul 2020 cu datorii de peste 1,2 miliarde de lei și pierderi de 321 de milioane de lei. 

În mai 2020, reprezentanții Air Moldova au recunoscut public că au datorii mari. Ei au anunțat că au luat un credit de două milioane de euro de la o bancă din Federația Rusă, pentru a stinge parțial datoriile, dar împrumutul le-a părut suspect autorităților și l-au blocat.

„Managementul a luat decizia să recurgem la resurse împrumutate. Noi am luat un credit dintr-o bancă din Federația Rusă. Resursele au venit pe contul bancar al întreprinderii, dar noi nu le putem folosi pentru a achita datoriile față de creditorii noștri. Explicația formală este bănuiala apărută privind proveniența banilor. După informația care circulă în mass-media și în societate, noi ne-am pomenit în centrul unui conflict politic. Avem o rugăminte către stat, să nu ne implice pe noi și să ne permită să lucrăm liber, să putem  folosi resursele și să ieșim cu demnitate din criza profundă prin care trece economia și domeniul aviatic”, a spus directorul comercial AIR Moldova Iuri Cramarenco.

În 2021, datoriile Air Moldova au depășit deja un miliard și jumătate de lei. Raportul financiar pentru 2022 nu a fost publicat deocamdată de Biroul Național de Statistică, dar Autoritatea Aeronautică Civilă a prezentat la solicitarea Cutiei Negre cifre preliminare care atestă datorii de peste 2 miliarde de lei acumulate de Air Moldova.

Deși anul trecut a crescut cu o treime numărul pasagerilor transportați de Air Moldova în comparație cu anul 2021, compania a înregistrat pierderi de două ori mai mari - aproape jumătate de miliard de lei.

Pierderi de două ori mai mari

Potrivit surselor Cutiei Negre, în prezent Air Moldova datorează peste 53 de milioane de lei Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene - EUROCONTROL.

Iar cea mai mare sumă, peste 680 de milioane de lei, este datoria acumulată față de Avia Invest, firma afiliată lui Ilan Șor concesionară a aeroportului din Chișinău. Pe 6 martie curent, la Judecătoria Chișinău a fost înregistrat un dosar civil prin care Avia Invest solicită încasarea datoriilor de la Air Moldova. Operatorul aerian refuză să vorbească despre datorii, dar infirmă un posibil faliment.

„Orice informație legată de activitatea financiară sau comercială a companiei, în raport cu alte entități comerciale este protejată de secretul comercial. Compania își îndeplinește toate obligațiunile pe care le are față de bugetul de stat”, a subliniat Air Moldova.

Ne întoarcem la anul 2018 când a fost privatizată compania Air Moldova și vă prezentăm detalii  EXCLUSIVE din culisele tranzacției făcute cu statul. Deși în spațiul public s-a vehiculat că beneficiar al privatizării Air Moldova ar fi Ilan Șor, în premieră, unul dintre oamenii implicați în proces confirmă că Ilan Șor a participat la negocieri.

Air Moldova a fost cumpărată în octombrie 2018 de compania Civil Aviation Group, fondată cu puțin timp înainte de privatizare. Firma, cu un capital social de numai 500 de mii de lei, și-a asumat să acopere datoriile de 1,2 miliarde de lei acumulate de Air Moldova. Iar alte 50 de milioane de lei le-a plătit statului la semnarea contractului de privatizare.

Melnik spune că a primit gratuit pachetul de acțiuni

Civil Aviation Group avea trei fondatori. 49% din acțiuni erau deținute de operatorul Blue Air din România. Iar celelalte acțiuni au fost împărțite în mod egal între doi cetățeni moldoveni stabiliți de mai mulți ani în străinătate – Andrei Ianovici și Serghei Melnik.

Ultimul a ajuns în atenția publică în 2016, când a candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale. Melnik este stabilit de mulți ani în SUA și activează în calitate de președinte al unei companii care oferă consultanţă  în domeniul afacerilor.

Într-o comunicare cu reporterul Cutiei Negre pe o rețea socială, Serghei Melnik a făcut dezvăluiri inedite despre implicarea sa în afacerea cu Air Moldova și discuțiile pe care le-a purtat cu  Ilan Șor.

Melnik declară că a primit gratuit pachetul de acțiuni la Civil Aviation Group cu o condiție - să lucreze pentru ridicarea AIR Moldova la Bursa de Valori din SUA, dar acest lucru nu i-a reușit.

Serghei Melnik: Am semnat o mulțime de procuri cu avocații celorlalți acționari, care presupuneau cedarea acțiunilor în cazul în care tranzacția nu se va mișca la bursă. După 12 luni, când era clar că la Bursa de Valori tranzacția este imposibilă, am fost surprins să aflu că acțiunile care erau pe numele meu nu au fost transferate. Nu am primit absolut nicio informație de ani de la companie și toate adresările mele referitoare la transferul acțiunilor sunt ignorate.

Stela Mihailovici: Ați avut un plan bine structurat pentru dezvoltarea companiei Air Moldova?

Serghei Melnik: De la bun început, condiția mea a fost să îmi fie prezentat un audit la Air Moldova pe doi ani de până la tranzacția de privatizare realizat de către o companie de audit care intră în primele cinci din lume, ca să pot să îmi fac mai departe lucrul meu. Auditul era imposibil. Ultima dată când venisem cu juristul meu din SUA, am aflat că o mulțime de documente lipseau tocmai din 2014. Foarte interesant a fost gestionată această fostă companie de stat. Atunci am propus ca Air Moldova să lucreze doi ani și după asta să facem auditul. Dar situația, după cum vedeți, s-a deteriorat. În afară de audit, situația politică creată în jurul companiei făcea imposibilă prezentarea ei ca o companie transparentă, în care să aibă încredere investitorii.

Stela Mihailovici:  De la cine v-a venit totuși propunerea să intrați în afacerea cu Air Moldova? Au vreo legătură cu asta Vladimir Plahotniuc sau Ilan Șor?

Serghei Melnik: Eu nu-l cunosc pe Plahotniuc. Pe Ilan Șor îl cunosc, dar la negocieri el apărea ca proprietar al aeroportului. Tranzacția urmărea ca ambele companii (Avia Invest și Air Moldova – n.r.) să se unească ca să fie mai atractive pentru investiții. Cifrele preliminare arătau 120 de milioane vânzări la AIR Moldova cu pierderi, nu-mi amintesc exact cifra și oricum nu era auditată. Avia Invest avea 80 de milioane vânzări cu 50 de milioane profit. Unind cele două companii, cu vânzări de peste 200 de milioane și profitul, puteam spera la o capitalizare de peste un miliard de dolari.

Mai multă informație despre activitatea Air Moldova Serghei Melnik nu ne-a oferit, motivând că nu a primit nicio notă informativă de la companie încă din 2019.

I-am transmis lui Ilan Șor mai multe întrebări despre legătura sa cu privatizarea Air Moldova și negocierile purtate cu Serghei Melnik. Deși a văzut mesajele, nu a răspuns la întrebări.

„Nu l-am văzut niciodată la față”

Fostul director al AIR Moldova, Iulian Scorpan, a respins acuzațiile lansate de Melnik.

Eu pe Serghei Melnik nu l-am văzut niciodată la față. Vă spune asta ceva?”, a întrebat el. „Eu nu știu ce acuzații poate el să facă dacă nu a fost la nicio ședință să spună că este proprietar. Tot ce s-a făcut, privatizare... totul s-a făcut pe ascuns și nu ține de noi și nici de mine. Și nici nu vreau să mă implic. Acum sunt organele care trebuie să studieze problema asta.”

Scorpan a evitat să spună dacă Ilan Șor avea vreun rol în administrarea Air Moldova după privatizarea companiei.

„Compania a activat și în momentul când s-a întâmplat ce s-a întâmplat, persoanele care știți că au fugit din țară. Air Moldova nu are treabă cu chestiile astea. Noi ne-am făcut activitatea. Air Moldova a zburat și nu vreau să ne legăm de diferite nume. – Eu am înțeles MUSCA am vrut să vă întreb dacă a avut dl Ilan Șor vreun rol ? – Nu îmi puneți întrebări provocatoare. V-am spus că compania a activat fără influențe externe”. 

La un an de la privatizarea Air Moldova, compania din România Blue Air a ieșit din acționariatul Civil Aviation Group. Cele 49% din acțiuni au fost preluate de letonul Dzintars Pomers, care a deținut din start funcţia de administrator al firmei. 

Cel de-al treilea acționar la Civil Aviation Group, Andrei Ianovici, este un moldovean despre care nu se știe aproape nimic. Bărbatul pare însă să fi jucat cel mai important rol în procesul de privatizare. El a fost cel care în seara de 1 octombrie 2018 s-a prezentat la bancă cu o geantă de bani și i-a transferat către Civil Aviation Group pentru ca ultima să poată cumpăra AIR Moldova.

În iulie 2019, procurorii au inițiat un dosar penal pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari în cadrul căruia verifică proveniența banilor folosiți de Ianovici la privatizarea AIR Moldova. Procurorii bănuiesc că cele 50 de milioane de lei ar proveni dintr-un împrumut oferit de compania Moldasig unei firme conectate la Ilan Șor. Cutia Neagră a dezvăluit aceste fapte încă acum un an și jumătate în cadrul unei anchete. La aproape patru ani distanță de la inițierea dosarului penal, procurorii bat pasul pe loc.

„Obiectul investigațiilor penale cuprinde acțiunile mai multor persoane fizice din domeniul privat și persoane publice la obținerea sumei de 50 de milioane de lei achitați în urma câștigării concursului de privatizare a Air Moldova”, se menționează într-un răspuns al Procuraturii Anticorupție. „Au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală: audieri ale martorilor, ale persoanelor bănuite și învinuite, au fost efectuate percheziții, ridicări de documente și formulate cereri de comisii rogatorii către autoritățile din alte state. O parte dintre cereri pe moment nu sunt executate. În urma desfășurării urmăririi penale, mai multe persoane au fost puse sub învinuire.”

În acest dosar, procurorii au aplicat sechestru pe capitalul social al companiei Civil Aviation Group și pe toate bunurile deținute de AIR Moldova la momentul privatizării.

Sub sechestru a ajuns și apartamentul pe care Andrei Ianovici îl deține în Chișinău. Imobilul a fost dat în chirie, iar persoana care locuiește acolo ne-a spus că nu-l cunoaște pe proprietar și nu ne poate ajuta să luăm legătura cu Andrei Ianovici.

Procesul bate pasul pe loc

În toamna anului 2019, Centrul Național Anticorupție anunța că a fost aplicat sechestru pe bunuri ce aparțin Air Moldova în valoare de aproape un miliard de lei. Potrivit unei hotărâri de judecată pe care am consultat-o, sechestrul a fost pus pe mai multe mașini, bunuri imobile, motoare vechi de avioane, dar și pe două aeronave valoroase: una estimată la 278 de milioane de lei și alta la 143 de milioane de lei.

Deși ancheta procurorilor este în desfășurare, sechestrul de pe avioane a fost ridicat, iar Air Moldova a vândut aeronavele. Autoritatea Aeronautică Civilă confirmă că AIR Moldova nu deține în prezent niciun avion în proprietate.

Întrebați despre vânzarea avioanelor, reprezentanții Air Moldova au spus că nu au nimic de comentat la acest subiect.

Procuratura Anticorupție mai are în gestiune două dosare penale ce vizează Air Moldova. Unul a fost deschis în august 2019 pe faptul neglijenței în serviciu săvârșite de către persoane responsabile din cadrul Air Moldova care au gestionat prost compania pe când aceasta era în proprietatea statului și au permis acumularea unor datorii de un miliard de lei.

Cel de-al doilea dosar a fost pornit în martie 2020 fiind cercetate pretinse acțiuni ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul Agenției Proprietăți Publice admise la organizarea concursului de privatizare a Air Moldova.

În prezent, nimeni nu are statut de învinuit în aceste dosare.

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Bașcanii carburanților. Cum au explodat prețurile la benzină și motorină în R. Moldova
/VIDEO/ Evacuarea, de 3 ori mai scumpă decât amenda minimă pentru parcare. Magda Tur explică de ce anume 790 de lei
/VIDEO/ Evacuarea, de 3 ori mai scumpă decât amenda minimă pentru parcare. Magda Tur explică de ce anume 790 de lei
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ Coadă la mormântul lui Alexei Navalnîi. Mii de oameni continuă să-i aducă flori: „Era ca un prieten pentru noi”
/VIDEO/ Coadă la mormântul lui Alexei Navalnîi. Mii de oameni continuă să-i aducă flori: „Era ca un prieten pentru noi”
A făcut senzație la „SuperStar”, acum cucerește scena „Românii au Talent”: Moldoveanul Artiom Topal a ridicat juriul în picioare
A făcut senzație la „SuperStar”, acum cucerește scena „Românii au Talent”: Moldoveanul Artiom Topal a ridicat juriul în picioare
/VIDEO/ Un autocar arde pe traseul Anenii Noi - Mirnoe. Un șofer beat a pierdut controlul volanului și a ajuns într-un copac
/VIDEO/ Un autocar arde pe traseul Anenii Noi - Mirnoe. Un șofer beat a pierdut controlul volanului și a ajuns într-un copac

investigații

/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău

03 martie 2024, ora 21:33

Zeci de milioane de lei a cheltuit Primăria Municipiului Chișinău în 2023 pentru concerte și festivaluri. În 2024, cheltuielile planificate pentru aceste activități sunt chiar mai mari. Între timp, primarul Ion Ceban se plânge că municipiul Chișinăul este discriminat, iar transferurile de la bugetul de stat nu sunt suficiente.

Anul 2024 a început cu proteste la Primăria Chișinău. Zeci de oameni au ieșit în stradă nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale de a tăia bugetele destinate grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură. În felul acesta, Primăria Chișinău își propune să economisească aproape 400 de milioane de lei. „Ion Ceban a făcut așa sărbători, a cheltuit atâția bani și a împrumutat bani. Bine! Oare chiar nu se găsesc bani să susțină mamele cu copii?”, s-a întrebat o doamnă. O altă femeie, venită la protest, spune că nu știe ce să facă cu copilul după ore.  Am o fetiță în clasa I. Domnule Ivan Ceban, ce fac eu cu copilul de clasa I după ore? Îl aduc la primărie? Vin aici, cu dumneavoastră împreună, să munci cu copii lângă noi. Dacă ați găsit bani pentru luminițe, concerte scumpe, pentru artiști scumpi, vă rugăm frumos, nu tăiați din alimentația copiilor, din educația copiilor”, s-a revoltat femeia.

Pentru a justifica optimizările bugetare, Primăria Municipiului Chișinău a dat vina pe Guvern, acuzând autoritățile centrale că nu transferă suficienți bani în bugetul municipal.  „Când spun că statul ne fură și se bagă în buzunar la noi, în primul rând, ei ne transferă o sumă mizeră. Nu o să găsiți o altă capitală în lume unde există o astfel de relație între stat și capitală. Ei iau totul încolo și ne dau nouă practic nimic”, a declarat Ion Ceban într-un video postat pe pagina sa de Facebook.   

Ceban vrea mai mulți bani pentru Chișinău

În consecință, pe 5 ianuarie, Ceban a anunțat lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului să redirecționeze mai mulți bani spre bugetul municipal. Acesta cere restituirea în bugetul local a 50% din taxele și impozitele achitate de chișinăuieni. „Săptămâna viitoare lansăm această petiție. E normal, deoarece acest lucru se întâmplă în multe din capitalele europene. Nu există capitală mai discriminată decât Chișinău. Vă invit pe toți să facem front comun și să semnăm această petiție și să propunem un proiect de lege în Parlament”, a declarat edilul capitalei.    

Campania 50% pentru Chișinău a luat amploare la mijlocul lunii ianuarie și a degenerat într-un adevărat război împotriva presei și societății civile. În luptă sunt folosite toate instrumentele aflate la dispoziția Primăriei. 

Mesaje războinice sunt auzite zilnic de zeci de mii de călători din transportul public din Chișinău. Vocea din difuzoare îndeamnă chișinăuienii să semneze petiția lansat de primarul Ion Ceban cu privire la restituirea taxelor. Zeci de mii de pliante, cu același conținut, au invadat străzile capitalei și scările blocurilor.  

Consilierul municipal, Victor Chironda, spune că nimeni nu cunoaște câți bani a cheltuit primăria pentru această campanie. „Nimeni nu știe din ce surse este finanțată această campanie. Nimeni nu știe din ce surse sunt plătite toate aceste anunțuri, spoturi audio prin troleibuze”, ne-a spus concilierul municipal.

Viceprimarul Ilie Ceban afirmă că pliantele și formularele au fost printate din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri. Ilie Ceban ne informează totuși că până acum au fost cheltuite 45 mii de lei.

Expertul în finanțe publice Marin Gospodarenco crede că această campanie a Primăriei Chișinău nu este nimic altceva decât PR politic. Nicăieri în lume nu există o capitală căreia să i se returneze 50% din taxe și impozite. O asemenea practică nu am văzut. Asta nu este normal, ca să fie livrate 50% capitalei. Toate afacerile se află de obicei în capitală, 80% din PIB-ul unei țări se formează în capitală. Nu poți să dezvolți doar Chișinăul și să lași restul orașelor și comunelor doar cu veniturile lor, care sunt foarte mici. Plus valoarea asta trebuie împărțită. Asta este o practică internațională”, a declarat Gospodarenco pentru Cutia Neagră. 

Victor Chironda consideră că scopul campaniei este de a distrage atenția de la optimizările bugetare făcute de echipa lui Ceban. „Această campanie este mai mult o acțiune de propagandă și piar a primarului, ca să se scuze că face aceste tăieri din bugetele sociale”, crede Chironda. 

Sunt sau nu suficienți banii de la Bugetul de Stat?

Cutia Neagră Plus a încercat să verifice argumentul primarului legat de reducerea transferurilor de la bugetul de stat. Datele analizate arată însă contrariul. În primul an de mandat al actualului primar, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde, ajungând în 2024 la 3,85 miliarde de lei. Au crescut de aproape două ori și veniturile din taxe și impozite - 1,2 miliarde în 2020 și 2 miliarde în 2024.

Ion Ceban ne-a acuzat că am operat cu date false. „Aveți cifre eronate - Avem cifre din…. - De unde? De la cei care au tăiat 500 milioane de la educație anul trecut, în comparație cu anul acesta? - Cifrele sunt din bugetul dumneavoastră provizoriu”. 

În 2019, pe când Ion Ceban era candidat la primărie, susținea că în Chișinău fonduri sunt mai mult decât suficiente, dar sunt prost gestionate. „Este problemă de administrare fiscală, administrare financiară. Astăzi avem așa bani (n.r. arătând până la nivelul gâtului), credeți-mă! Foarte mulți bani avem în municipalitate”, declara în 2019 Ceban. 

La patru ani distanță, ajuns primar, Ion Ceban a schimbat macazul. Întrebat de reporterul Cutia Neagră Plus ce l-a făcut să-și schimbe poziția, primarul a dat vina pe guvernarea PAS. „Un Recean, un Spînu, un Alaiba, și-o băgat laba în bugetul municipal și au scos de acolo bani, sau, ne-a pus presiune suplimentară pe niște lucruri care nu țin de competența noastră”, se scuză acesta.

Tot în 2019, viitorul edil chiar promitea o majorare a compensațiilor la căldură până la 60% din costul facturii. „Astăzi, acoperim, prin recalcul, 40% din facturile pentru perioada rece. Voi majora, împreună cu colegii, până la 60%. Îl rog foarte mult (n.r. pe Andrei Năstase), să termine această retorică anti-oameni, care nu au capacitate. Nu voi admite anularea compensațiilor. Din contra, vom mări asistența pentru fiecare categorie de locuitori ai municipiului”, propitea atunci Ion Ceban.

În 2024, chișinăuienii nu vor mai primi aceste compensații. Ion Ceban are o explicație și la asta: „Acum, există condiții egale pentru toată lumea, venite din exterior. Compensațiile se achită, se achită jumătate de factură. Și așa este corect. MUSCA Reiterez, compensația este în factură. - Din partea guvernului! - Nu e din partea guvernului, este din partea donatorilor externi, pentru toată populația Republicii Moldova. - Dar Chișinăul a renunțat anul acesta la….- Nu a renunțat la nimic, a pus în condiții egale pe toată lumea - Deci a renunțat? - Domnule! Nu mai manipulați. Cum se achita 50%, așa și se achită. Nu putem achita 120% celor care au venit 3000 și celor care au 3100 de lei - altă sumă”.

Pentru școli și invalizi – BA, pentru concerte și gazon – DA.

Am analizat bugetele Primăriei Municipiului Chișinău din ultimii ani, pentru a înțelege totuși din ce motive în 2024 nu au mai ajuns bani pentru elevi, familii defavorizate și persoanele cu nevoi speciale. Am descoperit că, în timp ce edilul capitalei se plânge că în bugetul Chișinăului nu ajung suficienți bani, primăria planifică să cheltuiască sute de milioane de lei pentru concerte, festivaluri, trotuare și gazon.

Aflată la început de martie, Primăria Chișinău nu are încă un buget anual aprobat. Ceban și aici dă vina pe autoritățile centrale, care ar fi adoptat prea târziu bugetul național. Victor Chironda crede însă că bugetul nu a fost încă aprobat din cu totul alte cauze. „În toți anii precedenți totul s-a întâmplat exact la fel. Primăria a avut tot timpul și toate resursele necesare să adopte bugetul până la finele anului. Cauza adevărată a acestei situații este că bugetul municipal are o gaură imensă. Avem peste un miliard de lei datorii către băncile private, luați sub formă de credit pentru diferite proiecte implementate în 2022-2023. De asemenea, nu a fost o majoritate în consiliul municipal la acea etapă și bănuiesc că până la moment au loc negocieri între partidul primarului (n.r. MAN) și Partidul Socialiștilor”, este de părere Chironda. 

În acest moment primăria operează cu un buget provizoriu, care ar trebui să fie identic cu cel de anul trecut. „Un buget provizoriu este o oglindă a bugetului anului trecut. Legea 397 spune că dacă entitatea nu a aprobat bugetul cu trei zile înainte de finalizarea anului bugetar, printr-o decizie sau o dispoziție, se pune în vigoare bugetul din anul precedent. Adică formarea și executarea bugetului din anul curent se face fix ca în anul precedent”, spune expertul.   

Bugetul provizoriu, aprobat prin dispoziția lui Ion Ceban, la sfârșitul lui decembrie, prevede cheltuieli pentru asistenții personali, compensații la facturi, dar și pentru grupele cu program prelungit. Spre exemplu, pentru asistența personală au fost planificate 177 milioane de lei, cu 14 milioane mai mult decât în 2023, pentru compensațiile la căldură, la fel ca și anul trecut, 150 milioane, iar pentru grupele cu program prelungit - sursele alocate au scăzut de patru ori, de la 72 la 18 milioane de lei. L-am întrebat pe edil de ce au fost tăiate aceste cheltuieli sociale, deși ele sunt planificate în bugetul provizoriu. Și de această dată Ion Ceban a acuzat guvernarea. „Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei. Nu duceți oamenii în eroare, pentru că, arătați cât de incompetenți și nepotriviți sunteți în această privință. Nu este o competență a municipalității acest lucru. - Dar de ce ați planificat aceste bani? - Sunt din bugetul de anul trecut. Copia bugetului de anul trecut este transpusă în anul curent. Dar noi nu putem achita ceea ce revine în competența autorităților centrale”, ne-a spus edilul capitalei. 

Ceea ce spune primarul și legea, vine în contradicție cu mai multe modificări pe care le-am depistat în bugetul provizoriu. În timp ce a tăiat de la social, primăria a majorat substanțial cheltuielile pentru plantarea gazonului, de la 17,3 la 25 milioane, pentru asistență juridică de la 2 la 12 milioane. S-au dublat cheltuielile pentru întreținerea WC-urilor publice și au crescut cu 90% cheltuielile pentru curățarea străzilor. Pentru amenajarea trotuarelor primăria își propune să cheltuie anul acesta 225 milioane de lei, exact la fel ca și anul trecut.

Zeci de milioane de lei pentru concerte

Cea mai mare creștere a bugetelor le-au revenit activităților culturale. Pentru concerte, festivaluri și alte chefuri, primăria vrea să cheltuie în acest an 49 milioane de lei, cu 11 milioane mai mult decât în 2023. Banii cheltuiți pentru astfel de distracții au crescut brusc în anul electoral 2023, iar trendul este păstrat și în acest an.

Cei mai mulți bani primăria capitalei i-a cheltuit anul trecut pentru serbarea “Hramului orașului”. În 2021 pentru această  serbare au fost cheltuiți 700 mii de lei, în 2022 un milion de lei, iar în 2023 bugetul a ajuns la patru milioane. Cheful, care a avut loc cu trei săptămâni înainte de alegeri, a durat în premieră două zile. Pe scena din PMAN au urcat mai multe vedete naționale. Invitatul special al evenimentului a fost trupa românească Holograf. Pentru ai aduce la Chișinău, primăria a plătit peste 400 mii de lei.

Și pentru sărbătorile de iarnă primăria a băgat adânc mâna în buzunar. Trei milioane de lei a cheltuit în 2023, față de 1,1 milioane în 2022. Cu doar câteva zile înainte ca Primăria să anunțe tăierile bugetare pentru elevii claselor primare și asistenții personali, la Chișinău artiștii făceau coadă la intrarea în scenă. 

În seara dintre ani, pe scena din PMAN urcau Frații Advahov și Zinaida Julea,  Nelly Ciobanu, Brio Sonores, Cătălin Josan, Doina Sulac, Satoshi, Dara. Invitatul special al evenimentului a fost Carlas Dreams. Pentru prestația de jumătate de oră trupa au fost plătită de primărie cu 586 mii de lei. 

Un alt concert fastuos a avut loc o săptămână mai devreme, când a fost inaugurat pomul de Crăciun. Cu această ocazie specială, la Chișinău ajungea Ștefan Bănică Junior. Pentru serviciile interpretului român primăria a achitat 442 mii de lei. Alături de Ștefan Bănică au mai evoluat și câțiva artiști locali. 

Alte milioane primarul a cheltuit pentru Festivalul “Te salut, Chișinău!”. Festivalul este o inovație a actualei conduceri a primăriei. În 2022 din buget au fost alocați 1,2 milioane, iar anul trecut de trei ori mai mult. Cele patru zile, cât a durat festivalul au costat primăria 3,5 milioane de lei. Aproape jumătate de milion au fost cheltuiți pentru onorariul invitatei speciale, interpreta româncă Andra. Tot din România a venit să cânte chișinăuienilor și Fuego. Pe scenă au mai urcat și alți artiști locali, aceeași care sunt invitați la toate chefurile organizate de primărie.

O altă inovație în mandatul lui Ion Ceban este și festivalul dedicat tinerilor și studenților. În 2022, Primăria a alocat 50 mii de lei pentru acest eveniment, iar anul trecut, în bugetul municipal au fost planificate 1,5 milioane de lei. La mijlocul lunii august, tinerii chișinăuieni au avut parte de un un Dj battle, iar seara pe scenă au urcat The Motans, Mohombi și Lexter

Concerte de milioane în diasporă

Dar chefurile primăriei nu s-au limitat doar la Chișinău. Pe parcursul anului 2023, primăria a organizat mai multe evenimente peste hotarele Republicii Moldova. Pe 23 iunie “Zilele Chișinăului” au avut loc la Viena, pe 7 iulie la Milano și pe 9 iulie la Barcelona. Pentru aceste evenimente în bugetul municipal au fost planificați 9 milioane de lei. Ion Ceban a negat însă că primăria ar fi cheltuit acești bani.  „Suma totală, pentru cele trei locații a fost de 900 mii de lei și a conținut cheltuieli privind deplasarea, cazarea artiștilor și în unele cazuri, cei care nu sunt angajați la Direcția cultură - onorariile respective. Sala din Viena a fost achitată de agentul economic partener din Viena. În Milano au fost colegii noștri din diasporă. Iar în Barcelona, diaspora din Barcelona, împreună cu partenerii lor de acolo, au achitat scena”, s-a apărat Ceban.

Totuși, și în 2024 Primăria Chișinău a alocat sume grase pentru chefuri peste hotare - 12 milioane de lei. Întrebat care este rostul acestor concerte scumpe, Ion Ceban a deviat de la subiect și ne-a acuzat că am face jocurile PAS-ului. „- Am văzut că din 2023 au avut loc niște creșteri foarte mari (n.r. cheltuieli) la așa numitele activități culturale, care de fapt au fost concerte și festivaluri. Sunt aceste creșteri în scop electoral sau simte primăria nevoia să investească mai mult în cultură? - Noi am investit și investim în spațiile culturale, deschidem centre noi, dotăm școlile de arte (erau niște acordeoane din anii 50). - Eu mă refeream la concerte și festivaluri - Există un calendar care practic nu diferă an de an. Noi susținem toți artiștii și nu-i împărțim în galbeni și negalbeni. Vă rog să puneți aceeași întrebare: cât a costat scena la ziua independenței, unde au fost 200 de oameni în Piață. Eu vă spun, dar dumneavoastră verificați - 2,5 milioane. Cât costă concertele pe la Arenă, și așa mai departe, ale anumitor funcționari. Asta nu vedeți, pentru că aveți ochelari de cal galben”, ne-a acuzat primarul Chișinăului.

În luna mai, Primăria Municipiului Chișinău a organizat și un Forum Social Urban. Municipalitatea l-a prezentat ca un eveniment cu impact major, ce promovează un oraș sănătos, inovativ, eficient energetic și inclusiv. De pe site-ul de achiziții guvernamental aflăm că primăria a plătit unei companii de profil 3,7 milioane de lei pentru organizarea evenimentului. Alte peste 900 de mii au fost cheltuite pentru publicitate și promovare. L-am întrebat pe primar ce a avut de câștigat Chișinăul de pe urma acestui forum. Forumul Social Urban. - Da! - Dumneavoastră ați achitat 3,7 milioane, unei companii care organizează astfel de evenimente, și alte 900 de mii pentru promovare. Care este rezultatul? Ce a obținut municipalitatea? - Forumul economic, noi avem peste 500 de milioane de contracte semnate și tranzacții efectuate - Forumul Social urban domn primar! -   Începem cu forumul economic, pentru că tot ați interpretat, ați manipulat și ați amăgit lumea în această privință. Mă refer la această televiziune manipulatorie. Trebuie să schimbați culoarea aici - nu mov, dar galbenă, pentru că sunteți portavocea și pampersul PAS-ului. De la forumul economic (și asta tot să dați) avem investiții și tranzacții de 500 milioane de lei. Dacă investim patru milioane ca să avem investiții de 500 de milioane, cred că este o investiție bună”, a încercat să devieze de la subiect Ceban. 

Marin Gospodarenco consideră că prioritățile primăriei ar trebui să fie infrastructură socială și rutieră, iar mai apoi concertele. „Să conlucreze cu diaspora este un lucru bun. Dar când ai deficit bugetar, resurse limitate și nu investești în infrastructura socială sau a drumurilor, nu e logic să faci concerte. Este clar că asta este în detrimentul cetățeanului. Se merge pe ideea din Roma Antică - dăm la cetățeni pâine și spectacol (n.r. circ) și toți o să mă voteze. Cred că acesta este scopul. Dar dacă ne uităm că avem deficit, reiese că țara arde, dar Ion se piaptănă”, spune expertul în finanțe publice. 

Primăria îngropată în datorii

În perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi. Pentru a acoperi creditele scumpe, din bugetul municipal, doar în 2024, vor fi cheltuite aproape 800 milioane de lei. „Creditele externe care sunt încă din perioada mandatelor precedente. De exemplu, 60 milioane de euro (1,2 miliarde de lei), pe cere le achităm pentru proiectele care le-a desfășurat guvernarea precedentă la primăria municipiului Chișinău. Și da, ele constituie o pondere de peste 60% din valoarea împrumuturilor pe care noi le întoarcem. Avem obligația să le întoarcem”, s-a apărat Ceban. 

Am constatat că și de această dată Ion Ceban a mințit. Spre exemplu, în 2019, când Ion Ceban a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor luate de primărie erau de 183 milioane, iar în 2020 - 200 milioane de lei. Brusc aceste cheltuieli au crescut în 2022, până la 497 milioane, ajungând anul acesta să fie de cinci ori mai mari decât atunci când a preluat primăria. 

În opinia lui Gospodarenco, aceste credite vor avea un impact negativ pe termen lung. „El s-a creditat în primul rând de la băncile comerciale. Scopul unei bănci comerciale este să facă profit. Respectiv, creditele au o rată a dobânzii de la 10% la 16%. 16%, vă dați seama ce înseamnă asta? Când accesezi credite ieftine, la 2-3%, îți dau voie să te dezvolți, să investești în infrastructură. Dar când ei la 16%, pe termen mediu și lung tu pui orașul în primejdie”, se arată îngrijorat Gospodarenco. 

Primarul capitalei s-a arătat total deranjat de atunci când l-am întrebat despre aceste credite scumpe. „Să vă duceți să-l întrebați pe acela care fumează pe la guvern nu știu ce, de unde datoria de stat este de peste 30 de miliarde. Dar noi am să răspundem la întrebările legate de municipalitate”, a deviat din nou Ceban.

/VIDEO/ Ați parcat greșit? Sunt mari șanse să fiți amendat, dar puteți evita evacuatorul și economisi 790 de lei. Iată cum!
/VIDEO/ Ați parcat greșit? Sunt mari șanse să fiți amendat, dar puteți evita evacuatorul și economisi 790 de lei. Iată cum!
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ Își aruncă acuzații, mai puțin soluții. Primăria Chișinău și MMPS se acuză reciproc pentru criza asistenților personali
/VIDEO/ Își aruncă acuzații, mai puțin soluții. Primăria Chișinău și MMPS se acuză reciproc pentru criza asistenților personali
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
Va ataca decizia? Iachimovschi, după ce concursul pentru funcția de procuror general a eșuat: „Aparent, a fost viciat”
Va ataca decizia? Iachimovschi, după ce concursul pentru funcția de procuror general a eșuat: „Aparent, a fost viciat”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram