Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1050: Atac în Rusia, semnal pozitiv și alerta lui Trump! UE: Moscova duce un război hibrid în Moldova

social

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate

Zecile de curse anulate în ultimele săptămâni de către Air Moldova au pus pe jar autoritățile, dar și sutele de pasageri care au rămas cu ochii în soare. La cinci ani de la privatizare, una dintre cele mai mari companii aeriene din R. Moldova a rămas practic fără aeronave din cauza datoriilor în care s-a înglodat. 

Zeci de curse aeriene anulate de la începutul lunii martie au băgat Air Moldova în gura presei și atenția publică. Clienții revoltați pentru faptul că au fost trași pe sfoară au venit la sediul companiei și solicită recuperarea pierderilor.

„Nu am mai ajuns și am decis să rămân pe loc și să încerc să-mi ofere suma. Am scris de nenumărate ori, nu au fost răspunsuri. Le-am telefonat, nu au fost recepționate apelurile”, a spus un pasager păgubit. 

O altă persoană a spus reporterului Cutiei Negre că a ratat depunerea jurământului la Consulatul României de la Chișinău din cauza zborurilor anulate.

Un fost pasager spune că nu mai are încredere în această companie aeriană: „Nu am mai ajuns și am decis să rămân pe loc și să încerc să-mi ofere suma . Am scris de nenumărate ori, nu au fost răspunsuri, am telefonat, nu au fost recepționate apelurile”.

„Nervii și timpul pierdut”

Timp de o oră cât reporterul Cutiei Negre s-a aflat în fața sediului Air Moldova, a surprins peste 20 de clienți supărați veniți să ceară returnarea banilor pentru zborurile anulate săptămâna trecută. În total, aproape 20 de curse au dat peste cap planurile a câteva sute de persoane.

Nervii și timpul pierdut pentru acești oameni se pare însă că nu se vor termina odată cu vizita la sediul firmei. Pentru a-și putea recupera banii pentru bilete, clienții păgubiți vor trebui să parcurgă o cale lungă în judecată.

Avocatul Sergiu Munteanu este specializat în litigii legate de cursele aeriene. El spune că în ultima perioadă a crescut semnificativ numărul clienților care îi solicită ajutorul pentru a-și recupera banii.

„În cazul în care o persoană dorește compensația bănească s-a întâmplat rareori în experiența noastră ca AIR Moldova să o achite benevol”, a precizat el. „Iar în cazul în care se ajunge în situația de judecată, un proces de judecată, în mod normal, ar dura aproximativ 7-8 luni.”

Avocatul a precizat că într-un proces colectiv, care a avut loc recent, Air Moldova a fost de acord să achite benevol prejudiciul.

„Avem practic în premieră un caz unic în cadrul unei acțiuni colective”, a adăugat el. „Vorbim de circa 30-40 de persoane. S-a încheiat o tranzacție de împăcare în judecată în cadrul căreia Air Moldova a achitat benevol sumele negociate.”

De cealaltă parte, Air Moldova a dat asigurări că, în cazul anulării zborurilor, pasagerii fie primesc banii înapoi, fie le este propusă o altă cursă.

Riscul persistă

Riscul ca zborurile operate de această companie să fie anulate se menține înalt și pentru lunile următoare. În lipsa unui orar de zbor aprobat, iar uneori chiar și în lipsa autorizațiilor pentru unele destinații, Air Moldova a vândut în ultima jumătate de an bilete pentru un an înainte!

În capcană au fost prinși mai cu seamă cei care au fost atrași de ofertele generoase și promoțiile companiei. De la începutul anului, acestea au curs gârlă.

Air Moldova a declarat într-un răspuns pentru Curtia Neagră că aceste campanii promoționale sunt parte a strategiei sale de marketing și că au fost organizate mereu.

În ultimele săptămâni, ofertele de zbor tentante s-au suprapus cu peste 30 de curse de zbor anulate, dar asta nu i-a speriat pe oameni.

„70 de mii de bilete vândute până în acest moment”

Ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, recunoaște că Air Moldova se află în situația de a nu-și putea îndeplini obligațiile față de clienți.

„Pe termen lung, compania Air Moldova într-adevăr se confruntă cu dificultăți financiare”, a declarat ministru pentru TV8. „Din aceste considerente, colegii mei de la Autoritatea Aeronautică Civilă chiar astăzi vor solicita limitarea vânzării biletelor de către Air Moldova până la o adâncime de trei luni. Compania are vândute până în acest moment mai mult de 70 de mii de bilete.”

Problemele de la Air Moldova nu sunt o noutate pentru instituțiile statului. Autoritatea Aeronautică Civilă a sesizat riscurile ca firma să nu își poată onora obligațiile față de clienți încă în noiembrie 2022, atenționând pasagerii. În urma unei inspecții, Air Moldova a primit interdicție de a mai vinde bilete, dar a contestat actul în judecată și a continuat să comercializeze nestingherit bilete, lansând promoții peste promoții.

Anularea curselor este legată de problemele pe care le are Air Moldova cu aeronavele. Dificultățile companiei s-au acutizat atât din cauza datoriilor față de creditorii săi, cât și a sancțiunilor aplicate de Trezoreria de stat a SUA pentru asocierea cu Ilan Șor. Conform informațiilor oferite de Autoritatea Aeronautică Civilă, Air Moldova are în gestiune pe moment cinci nave. Reporterii Cutiei Negre au reușit să le identifice și localizeze.   

În 2018, înainte ca Air Moldova să fie privatizată, compania a operat zboruri cu 33 de avioane.

 

De la 33 de nave în 2018 la patru în 2023

La scurt timp după privatizare, în cadrul unui briefing, administratorul și actualul coproprietar al firmei Civil Aviation Group, Pomers Dzintars, a menționat că unul dintre obiectivele principale ale companiei va fi extinderea flotei Air Moldova.

„De exemplu, în trei ani, flota companiei trebuie să crească de două ori”, a spus Pomers Dzintars. „Trebuie să crească de două ori mai mult numărul angajaților: piloții și însoțitorii de bord. Trebuie să îmbunătățim destinațiile la Est și la Vest ca să facem din Air Moldova hub-ul nostru, aici, la Chișinău.”

La patru ani de la discursul ambițios al lui Pomers Dzintars, în martie 2023, Air Moldova a ajuns să utilizeze doar două aeronave pentru care are contracte de chirie numai până la începutul acestei veri. Alte trei aeronave închiriate de companie au fost confiscate sau retrase de proprietari din cauza datoriilor. 

Cele mai multe zboruri, pe moment, Air Moldova le efectuează cu un AIRBUS A321 închiriat de la o companie din România – Aerro Direkt SRL.

Istorie încâlcită cu interese ascunse

Fondatorul acestei companii este Nicu Adrian Berla, fost director al companiei Fly One SRL. Această firmă este înregistrată pe numele soţiei fostului deputat democrat Vladimir Cebotari, un personaj apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc.

Istoria aeronavei AIRBUS A321, închiriată de Air Moldova de la Aerro Direkt, este una încâlcită și trădează mai multe interese ascunse.

Inițial, avionul aparținea, în baza unui contract de chirie de lungă durată, companiei moldovenești Air Moldova. Luată în chirie de la proprietar, cu plată lunară și o sumă de garanție, Air Moldova transmitea mai departe aeronava în chirie pe termen lung companiei românești a lui Berla, la același preț.

Apoi, de fiecare dată când avea nevoie de avion, Air Moldova îl împrumuta de la Aerro Direkt, doar că deja în baza unor contracte de chirie per oră a aeronavei cu tot cu echipaj. În acest caz, prețul de închiriere este mult mai mare, iar Air Moldova, pe lângă eforturile de întreținere a propriului personal, asigura și întreținerea echipajului deținut de Aerro Direkt.

De câteva luni, după ce reporterii Cutiei Negre au aflat despre această schemă, Air Moldova a renunțat la contractul de chirie pe termen lung pentru AIRBUS A321 în favoarea Aerro Direkt. Astfel, compania din România și-a permis să închirieze direct nava de la proprietar, continuând să o ofere în WET LEAS, în orele și zilele în care nu o folosea, companiei Air Moldova.

„Între proprietarul aeronavei și Aerro Direkt există bineînțeles un contract dry lease”, a spus Nicu-Adrian Berla. „Air Moldova a trebuit să-și dea acordul pe acest contract, aeronava fiind inițial contractată de ei. Aerro Direkt operează zboruri în sistem wet lease pentru Air Moldova în afara programului de vară de zboruri operat de Aerro Direkt, bineînțeles, tot în baza unui contract”, ne-a declarat Nicu Berla. 

Având în vedere că Air Moldova este obligată să recurgă la serviciile unei singure nave, reporterii Cutiei Negre au solicitat companiei să spună dacă folosirea excesivă a acestui avion nu pune probleme de securitate pentru pasageri.

Pentru amortizarea dificultăților operaționale existente, Air Moldova a contractat adițional trei aeronave de la companii europene pentru a opera o parte din cursele programate”, a declarat compania. „Air Moldova operează zboruri în condiții de siguranță maximă, se arată în răspunsul oferit de operatorul de zboruri.”

Avioane confiscate, avioane returnate

Celelalte trei nave care alcătuiesc flota Air Moldova fie sunt confiscate, fie sunt retrase de către companiile care le-au oferit în locațiune. Conform site-urilor de monitorizare a zborurilor, unul dintre avioanele contractate de Air Moldova a fost confiscat pe 2 martie 2023 la Verona.

Aceeași aeronavă a fost confiscată pe Aeroportul din Dublin în februarie 2021 pentru o datorie de 4,2 milioane de euro față de firma românească Just-US Air SRL. Litigiul dintre Air Moldova și Just-US AIR a apărut după ce compania moldovenească nu și-a onorat obligațiile financiare față de proprietara aeronavei. Just-US AIR a încercat să recunoască datoria pe care o are Air Moldova, dar Curtea Supremă de Justiție a respins cererea companiei românești.

Avocații firmei românești Radu Jigău și Vitalie Zama au refuzat să facă declarații pentru Cutia Neagră, invocând că nu au mandat din partea clienților lor. 

Alte două aeronave folosite de Air Moldova au fost parcate pe Aeroportul Montpellier în Franța. Una stă acolo de pe 19 decembrie 2022, iar alta de pe 23 februarie curent. 

A cincea aeronavă din gestiunea Air Moldova se află la deservire tehnică planificată.

Anume aceste circumstanțe au determinat autoritățile să oblige din nou, zilele trecute, Air Moldova să suspende vânzarea de bilete în avans pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

„Compania Air Moldova pe moment nu dispune de nicio navă operabilă”, a spus ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „Din cele trei nave care au fost închiriate de la diferiți locatori, două au fost solicitate de lesseri să fie returnate. Una se află în procedură de mentenanță, termen care poate să dureze de la două săptămâni până la șase luni. Prin urmare, în situația creată compania respectivă nu are nicio navă operabilă. Ca soluție pe termen scurt, ne-au comunicat că au închiriate nave pe un termen de cinci zile.”

Datele de la Autoritatea Aeronautică Civilă obținute de Cutia Neagră arată că Air Moldova a încheiat într-adevăr între 7 și 12 martie trei contracte de chirie pe termen scurt pentru trei nave. Pe 14 martie, compania a informat Autoritatea despre încheierea unui contract privind operarea unei aeronave pe un termen de opt luni.

Decizia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării privind interzicerea Air Moldova de a mai vinde bilete a fost calificată de companie drept nefondată.

„Air Moldova va analiza solicitarea Autorității pe care o consideră nefondată și menită doar să perturbeze activitatea comercială a companiei și să împiedice depășirea dificultăților existente”, a afirmat Air Moldova.   „Impunerea limitelor de comercializare a biletelor din partea Autorității nu este o metodă de a asigura protecția consumatorilor. Este doar o nouă tentativă de a crea  piedici activității comerciale, demoralizarea personalului, manipularea opiniei publice cu titluri de știri și denigrarea  imaginii Air Moldova.”

Datoriile companiei au crescut constant

După anunțul îngrijorător al Autorității Aeronautice Civile despre riscul falimentării Air Moldova, am decis să analizăm rapoartele financiare ale companiei depuse la Biroul Național de Statistică. Am consultat rapoartele începând cu anul 2018, când a fost privatizată Air Moldova. Cifrele arată că datoriile companiei au crescut constant în fiecare an, depășind deja două miliarde de lei în 2022.

În toamna anului 2018, Guvernul democrat condus de Pavel Filip a decis să scoată la privatizare întreprinderea de stat Air Moldova, motivând că aceasta s-a înglodat în datorii, iar un eventual investitor va reuși să o salveze de la faliment.

În urma privatizării, statul a încasat doar 50 de milioane de lei, iar agentul economic s-a obligat să achite datoriile de 1,2 miliarde de lei pe care le avea în acel moment Air Moldova. O comisie parlamentară de anchetă care a analizat procesul de privatizare a Air Moldova a stabilit că investitorii nu și-au onorat obligațiile, iar compania a continuat să acumuleze datorii.

„La aproape un an de la privatizarea acestei companii, situația Air Moldova nu s-a îmbunătățit”, a spus fostul președinte al Comisiei parlamentare de anchetă Igor Munteanu. „Conform informațiilor contabile transmise la adresa Agenției Proprietății Publice, până la data de 31 iulie 2019, suma datoriilor nu a suferit schimbări esențiale, iar noii proprietari nu au atras niciun leu din resurse proprii sau finanțări pe termen lung”,declara Igor Munteanu, fostul președinte al Comisiei parlamentare de anchetă.
 

Situația financiară la Air Moldova s-a agravat după sistarea zborurilor din cauza pandemiei de COVID.  Potrivit rapoartelor financiare, consultate de reporterul Cutiei Negre, compania a încheiat anul 2020 cu datorii de peste 1,2 miliarde de lei și pierderi de 321 de milioane de lei. 

În mai 2020, reprezentanții Air Moldova au recunoscut public că au datorii mari. Ei au anunțat că au luat un credit de două milioane de euro de la o bancă din Federația Rusă, pentru a stinge parțial datoriile, dar împrumutul le-a părut suspect autorităților și l-au blocat.

„Managementul a luat decizia să recurgem la resurse împrumutate. Noi am luat un credit dintr-o bancă din Federația Rusă. Resursele au venit pe contul bancar al întreprinderii, dar noi nu le putem folosi pentru a achita datoriile față de creditorii noștri. Explicația formală este bănuiala apărută privind proveniența banilor. După informația care circulă în mass-media și în societate, noi ne-am pomenit în centrul unui conflict politic. Avem o rugăminte către stat, să nu ne implice pe noi și să ne permită să lucrăm liber, să putem  folosi resursele și să ieșim cu demnitate din criza profundă prin care trece economia și domeniul aviatic”, a spus directorul comercial AIR Moldova Iuri Cramarenco.

În 2021, datoriile Air Moldova au depășit deja un miliard și jumătate de lei. Raportul financiar pentru 2022 nu a fost publicat deocamdată de Biroul Național de Statistică, dar Autoritatea Aeronautică Civilă a prezentat la solicitarea Cutiei Negre cifre preliminare care atestă datorii de peste 2 miliarde de lei acumulate de Air Moldova.

Deși anul trecut a crescut cu o treime numărul pasagerilor transportați de Air Moldova în comparație cu anul 2021, compania a înregistrat pierderi de două ori mai mari - aproape jumătate de miliard de lei.

Pierderi de două ori mai mari

Potrivit surselor Cutiei Negre, în prezent Air Moldova datorează peste 53 de milioane de lei Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene - EUROCONTROL.

Iar cea mai mare sumă, peste 680 de milioane de lei, este datoria acumulată față de Avia Invest, firma afiliată lui Ilan Șor concesionară a aeroportului din Chișinău. Pe 6 martie curent, la Judecătoria Chișinău a fost înregistrat un dosar civil prin care Avia Invest solicită încasarea datoriilor de la Air Moldova. Operatorul aerian refuză să vorbească despre datorii, dar infirmă un posibil faliment.

„Orice informație legată de activitatea financiară sau comercială a companiei, în raport cu alte entități comerciale este protejată de secretul comercial. Compania își îndeplinește toate obligațiunile pe care le are față de bugetul de stat”, a subliniat Air Moldova.

Ne întoarcem la anul 2018 când a fost privatizată compania Air Moldova și vă prezentăm detalii  EXCLUSIVE din culisele tranzacției făcute cu statul. Deși în spațiul public s-a vehiculat că beneficiar al privatizării Air Moldova ar fi Ilan Șor, în premieră, unul dintre oamenii implicați în proces confirmă că Ilan Șor a participat la negocieri.

Air Moldova a fost cumpărată în octombrie 2018 de compania Civil Aviation Group, fondată cu puțin timp înainte de privatizare. Firma, cu un capital social de numai 500 de mii de lei, și-a asumat să acopere datoriile de 1,2 miliarde de lei acumulate de Air Moldova. Iar alte 50 de milioane de lei le-a plătit statului la semnarea contractului de privatizare.

Melnik spune că a primit gratuit pachetul de acțiuni

Civil Aviation Group avea trei fondatori. 49% din acțiuni erau deținute de operatorul Blue Air din România. Iar celelalte acțiuni au fost împărțite în mod egal între doi cetățeni moldoveni stabiliți de mai mulți ani în străinătate – Andrei Ianovici și Serghei Melnik.

Ultimul a ajuns în atenția publică în 2016, când a candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale. Melnik este stabilit de mulți ani în SUA și activează în calitate de președinte al unei companii care oferă consultanţă  în domeniul afacerilor.

Într-o comunicare cu reporterul Cutiei Negre pe o rețea socială, Serghei Melnik a făcut dezvăluiri inedite despre implicarea sa în afacerea cu Air Moldova și discuțiile pe care le-a purtat cu  Ilan Șor.

Melnik declară că a primit gratuit pachetul de acțiuni la Civil Aviation Group cu o condiție - să lucreze pentru ridicarea AIR Moldova la Bursa de Valori din SUA, dar acest lucru nu i-a reușit.

Serghei Melnik: Am semnat o mulțime de procuri cu avocații celorlalți acționari, care presupuneau cedarea acțiunilor în cazul în care tranzacția nu se va mișca la bursă. După 12 luni, când era clar că la Bursa de Valori tranzacția este imposibilă, am fost surprins să aflu că acțiunile care erau pe numele meu nu au fost transferate. Nu am primit absolut nicio informație de ani de la companie și toate adresările mele referitoare la transferul acțiunilor sunt ignorate.

Stela Mihailovici: Ați avut un plan bine structurat pentru dezvoltarea companiei Air Moldova?

Serghei Melnik: De la bun început, condiția mea a fost să îmi fie prezentat un audit la Air Moldova pe doi ani de până la tranzacția de privatizare realizat de către o companie de audit care intră în primele cinci din lume, ca să pot să îmi fac mai departe lucrul meu. Auditul era imposibil. Ultima dată când venisem cu juristul meu din SUA, am aflat că o mulțime de documente lipseau tocmai din 2014. Foarte interesant a fost gestionată această fostă companie de stat. Atunci am propus ca Air Moldova să lucreze doi ani și după asta să facem auditul. Dar situația, după cum vedeți, s-a deteriorat. În afară de audit, situația politică creată în jurul companiei făcea imposibilă prezentarea ei ca o companie transparentă, în care să aibă încredere investitorii.

Stela Mihailovici:  De la cine v-a venit totuși propunerea să intrați în afacerea cu Air Moldova? Au vreo legătură cu asta Vladimir Plahotniuc sau Ilan Șor?

Serghei Melnik: Eu nu-l cunosc pe Plahotniuc. Pe Ilan Șor îl cunosc, dar la negocieri el apărea ca proprietar al aeroportului. Tranzacția urmărea ca ambele companii (Avia Invest și Air Moldova – n.r.) să se unească ca să fie mai atractive pentru investiții. Cifrele preliminare arătau 120 de milioane vânzări la AIR Moldova cu pierderi, nu-mi amintesc exact cifra și oricum nu era auditată. Avia Invest avea 80 de milioane vânzări cu 50 de milioane profit. Unind cele două companii, cu vânzări de peste 200 de milioane și profitul, puteam spera la o capitalizare de peste un miliard de dolari.

Mai multă informație despre activitatea Air Moldova Serghei Melnik nu ne-a oferit, motivând că nu a primit nicio notă informativă de la companie încă din 2019.

I-am transmis lui Ilan Șor mai multe întrebări despre legătura sa cu privatizarea Air Moldova și negocierile purtate cu Serghei Melnik. Deși a văzut mesajele, nu a răspuns la întrebări.

„Nu l-am văzut niciodată la față”

Fostul director al AIR Moldova, Iulian Scorpan, a respins acuzațiile lansate de Melnik.

Eu pe Serghei Melnik nu l-am văzut niciodată la față. Vă spune asta ceva?”, a întrebat el. „Eu nu știu ce acuzații poate el să facă dacă nu a fost la nicio ședință să spună că este proprietar. Tot ce s-a făcut, privatizare... totul s-a făcut pe ascuns și nu ține de noi și nici de mine. Și nici nu vreau să mă implic. Acum sunt organele care trebuie să studieze problema asta.”

Scorpan a evitat să spună dacă Ilan Șor avea vreun rol în administrarea Air Moldova după privatizarea companiei.

„Compania a activat și în momentul când s-a întâmplat ce s-a întâmplat, persoanele care știți că au fugit din țară. Air Moldova nu are treabă cu chestiile astea. Noi ne-am făcut activitatea. Air Moldova a zburat și nu vreau să ne legăm de diferite nume. – Eu am înțeles MUSCA am vrut să vă întreb dacă a avut dl Ilan Șor vreun rol ? – Nu îmi puneți întrebări provocatoare. V-am spus că compania a activat fără influențe externe”. 

La un an de la privatizarea Air Moldova, compania din România Blue Air a ieșit din acționariatul Civil Aviation Group. Cele 49% din acțiuni au fost preluate de letonul Dzintars Pomers, care a deținut din start funcţia de administrator al firmei. 

Cel de-al treilea acționar la Civil Aviation Group, Andrei Ianovici, este un moldovean despre care nu se știe aproape nimic. Bărbatul pare însă să fi jucat cel mai important rol în procesul de privatizare. El a fost cel care în seara de 1 octombrie 2018 s-a prezentat la bancă cu o geantă de bani și i-a transferat către Civil Aviation Group pentru ca ultima să poată cumpăra AIR Moldova.

În iulie 2019, procurorii au inițiat un dosar penal pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari în cadrul căruia verifică proveniența banilor folosiți de Ianovici la privatizarea AIR Moldova. Procurorii bănuiesc că cele 50 de milioane de lei ar proveni dintr-un împrumut oferit de compania Moldasig unei firme conectate la Ilan Șor. Cutia Neagră a dezvăluit aceste fapte încă acum un an și jumătate în cadrul unei anchete. La aproape patru ani distanță de la inițierea dosarului penal, procurorii bat pasul pe loc.

„Obiectul investigațiilor penale cuprinde acțiunile mai multor persoane fizice din domeniul privat și persoane publice la obținerea sumei de 50 de milioane de lei achitați în urma câștigării concursului de privatizare a Air Moldova”, se menționează într-un răspuns al Procuraturii Anticorupție. „Au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală: audieri ale martorilor, ale persoanelor bănuite și învinuite, au fost efectuate percheziții, ridicări de documente și formulate cereri de comisii rogatorii către autoritățile din alte state. O parte dintre cereri pe moment nu sunt executate. În urma desfășurării urmăririi penale, mai multe persoane au fost puse sub învinuire.”

În acest dosar, procurorii au aplicat sechestru pe capitalul social al companiei Civil Aviation Group și pe toate bunurile deținute de AIR Moldova la momentul privatizării.

Sub sechestru a ajuns și apartamentul pe care Andrei Ianovici îl deține în Chișinău. Imobilul a fost dat în chirie, iar persoana care locuiește acolo ne-a spus că nu-l cunoaște pe proprietar și nu ne poate ajuta să luăm legătura cu Andrei Ianovici.

Procesul bate pasul pe loc

În toamna anului 2019, Centrul Național Anticorupție anunța că a fost aplicat sechestru pe bunuri ce aparțin Air Moldova în valoare de aproape un miliard de lei. Potrivit unei hotărâri de judecată pe care am consultat-o, sechestrul a fost pus pe mai multe mașini, bunuri imobile, motoare vechi de avioane, dar și pe două aeronave valoroase: una estimată la 278 de milioane de lei și alta la 143 de milioane de lei.

Deși ancheta procurorilor este în desfășurare, sechestrul de pe avioane a fost ridicat, iar Air Moldova a vândut aeronavele. Autoritatea Aeronautică Civilă confirmă că AIR Moldova nu deține în prezent niciun avion în proprietate.

Întrebați despre vânzarea avioanelor, reprezentanții Air Moldova au spus că nu au nimic de comentat la acest subiect.

Procuratura Anticorupție mai are în gestiune două dosare penale ce vizează Air Moldova. Unul a fost deschis în august 2019 pe faptul neglijenței în serviciu săvârșite de către persoane responsabile din cadrul Air Moldova care au gestionat prost compania pe când aceasta era în proprietatea statului și au permis acumularea unor datorii de un miliard de lei.

Cel de-al doilea dosar a fost pornit în martie 2020 fiind cercetate pretinse acțiuni ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul Agenției Proprietăți Publice admise la organizarea concursului de privatizare a Air Moldova.

În prezent, nimeni nu are statut de învinuit în aceste dosare.

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Bașcanii carburanților. Cum au explodat prețurile la benzină și motorină în R. Moldova
/VIDEO/ 2025, an al transformărilor și noilor începuturi: Ce prezic astrologii pentru Republica Moldova
/VIDEO/ 2025, an al transformărilor și noilor începuturi: Ce prezic astrologii pentru Republica Moldova
/VIDEO/ Explicație: Cine e vinovat de criza energetică și cum propaganda vrea să dezbine cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului
/VIDEO/ Explicație: Cine e vinovat de criza energetică și cum propaganda vrea să dezbine cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului
/FOTO/ Alertă la Aeroportul Chișinău! Un explozibil a fost găsit într-o mașină de jucărie
/FOTO/ Alertă la Aeroportul Chișinău! Un explozibil a fost găsit într-o mașină de jucărie
/VIDEO/ Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
/VIDEO/ Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
Atenție, călători: Document nou pentru românii care merg în Marea Britanie începând cu 2 aprilie 2025
Atenție, călători: Document nou pentru românii care merg în Marea Britanie începând cu 2 aprilie 2025

De ce îi pedepsește Putin pe transnistreni? „Sunt un instrument utilizat într-un joc politic mult mai mare”

missing
08 ianuarie 2025, ora 07:50

De ce Vladimir Putin pedepsește locuitorii de pe malul stâng al Nistrului? Pentru că regiunea transnistreană nu mai răspunde necondiționat la ordinele Moscovei. Analistul Armand Goșu a explicat, într-un interviu, că decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaz este un gest de sancțiune împotriva Tiraspolului, care ar fi refuzat să deschidă un front de luptă împotriva Ucrainei, așa cum Kremlinul a cerut încă din primele zile ale invaziei.

„Împreună cu actuala administrație de la Chișinău, Tiraspol a reușit să evite provocări majore rusești îndreptate împotriva Ucrainei. Și au fost presiuni serioase din partea Moscovei, încă din primele săptămâni de război, în încercarea rușilor de a deschide un nou front de luptă în regiunea Odesa. Eliberarea Insulei Șerpilor și scufundarea crucișătorului Moskva i-au făcut pe ruși să renunțe deocamdată la planul invadării regiunii Odesa”, a declarat Armand Goșu.

Ce speră Kremlinul să obțină?

Primul obiectiv al Kremlinului este slăbirea actualei administrații din Transnistria.

„Greu de forțat înlăturarea acesteia acum, al doilea mandat al lui Krasnoselski expiră în decembrie 2026, deci peste doi ani. Iar, astăzi, Moscova este la un minim istoric de influență în stânga Nistrului, ceva similar s-a mai întâmplat în 1918-1919”, explică analistul.

Goșu subliniază că, pentru Kremlin, cei 350.000 de locuitori din regiunea transnistreană sunt un instrument în jocul geopolitic cu Ucraina, iar soarta acestora nu reprezintă o prioritate:

„Nu plec de la premisa că lui Putin îi pasă de soarta populației din stânga Nistrului. Pentru Kremlin, cei 350.000 de oameni sunt un instrument utilizat într-un joc politic mult mai mare. Totul este subordonat obiectivului războiului cu Ucraina. Tiraspol a fost prea rezonabil cu solicitările Chișinăului și nu a încercat convingător să escaladeze situația atunci când Moscova i-a cerut-o. Deci, liderii Seriff, dar și președintele Krasnoselski, trebuie pedepsiți. Puterea lor trebuie slăbită”.

Pe termen mediu, Putin speră la instalarea unui Guvern pro-rus la Chișinău, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. 

„Un rezultat cât mai bun al forțelor politice pro-ruse la Chișinău este o miză uriașă pentru Moscova. Viitorul guvern în componența căruia ar fi partide pro-ruse va închide ochii la consolidarea capacităților militare din regiunea transnistreană. Asta înseamnă rotația trupelor rusești, mai ales a ofițerilor, furnizarea de mijloace necesare pentru mentenanța tehnicii militare de acolo.  Din Transnistria, Putin speră să crească presiunea asupra Ucrainei, chiar să inițieze diversiuni împotriva Odesei. În felul ăsta, speră Putin să-și consolideze poziția pentru „negocierile de pace” cu Ucraina”, subliniază Goșu.

Totuși, el consideră puțin probabilă o criză umanitară severă în stânga Nistrului:

„Este multă propagandă aici. Opoziția internă din Moldova, dar și mașinăria rusească de propagandă dau vina pe Ucraina, în primul rând, pentru că a întrerupt tranzitul gazului rusesc. Pe urmă, este vinovată Maia Sandu. Ea este oricum vinovatul de serviciu pentru orice se întâmplă. Urmează Guvernul Recean, pentru că n-a plătit datoria către Gazprom, datorie pe care Moldova n-a recunoscut-o niciodată. Sunt și voci critice raționale, din partea opoziției europene și a unor experți din societatea civilă, care acuză faptul că Guvernul trebuia să acționeze mai devreme, mai decis, să nu mai tolereze situația de la Moldovagaz, să nu spere în van că rușii vor continua livrarea gazului, pentru că ar fi în interesul lor s-o facă. 

Atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, oamenii cu care discut sunt convinși că Gazprom va relua livrarea gazului în câteva zile și că astfel nu se va ajunge la o criză umanitară dramatică. Însă, sunt greu de prognozat consecințele politice”. 

De ce ar relua Rusia livrarea gazului?

Rusia ar putea relua livrările de gaz din frica unei intervenții a Ucrainei, explică Goșu:

„Pentru că există riscul unei crize umanitare în Transnistria, iar Ucraina este cel mai bine poziționată și are determinarea de a interveni. Kievul are și cea mai bună expertiză pe Transnistria. În plus, Ucraina are și stocuri de gaz și de cărbune pentru a alimenta MGRES. Ucraina are nevoie de energie electrică, în condițiile în care o mare parte din infrastructura ei energetică a fost bombardată de ruși. Ar fi un cadou nesperat pentru regiunea Odesa, care și-ar putea asigura alimentarea, în condițiile în care Rusia nu-și va bombarda propriile întreprinderi din Transnistria. Kievul poate interveni doar dacă va fi solicitat de Chișinău, ceea ce nu sunt convins că se va întâmpla. Moldovenii joacă foarte prudent și sunt dominați de frica de ruși”. 

Un moment favorabil pentru Chișinău

Potrivit lui Armand Goșu, Moldova are în prezent cele mai bune condiții pentru soluționarea diferendului transnistrean. Totuși, autoritățile de la Chișinău sunt reticente și preferă să aștepte evoluțiile politice internaționale înainte de a lua măsuri decisive:

„Guvernul de la Chișinău este în cea mai bună situație din ultimii 35 de ani, când ar putea să tranșeze dificilul dosar al reintegrării. Condițiile sunt mai bune ca niciodată, Rusia este în cea mai proastă și mai slabă poziție de după destrămarea URSS. Nu cred (că Moldova se va folosi de acest moment), pentru că sunt multe necunoscute în ecuație. În 20 ianuarie, Trump va prelua președinția la Washington, este o uriașă emoție în lume pe tema asta. Nu știm ce plan de pace va propune.

Dacă Putin se va menține la Kremlin, chiar dacă nu va ieși consolidat din acest război, Rusia va pretinde la o zonă de influență exclusivă în fostele republici sovietice, deci soarta Moldovei rămâne incertă. Elita de la Chișinău nu-și asumă riscuri, așteaptă să vadă cum se termină războiul, care sunt condițiile păcii din Ucraina, așteaptă ca să decidă „cei mari” evacuarea militarilor ruși din Transnistria, și doar apoi, după ce primesc toate garanțiile posibile și imposibile că nu supără pe nimeni, va acționa (...) Numai că Moldova nu este pregătită. Pentru a ieși din această schemă, Moldova avea nevoie de un plan finanțat de Bruxelles – un plan care nu presupunea mari investiții. În fond, capacitățile industriale și consumul din dreapta Nistrului sunt relativ modeste”.

TV8.md reamintește că pe 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial că lasă stânga Nistrului fără gaze din 1 ianuarie 2025, ora 07:00. Într-un comunicat, gigantul rus invocă pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv pentru care nu va livra niciun metru cub de gaz în regiunea transnistreană.

La scurt timp, premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog, Eugen Muravschi.

/VIDEO/ Explicație: Cine e vinovat de criza energetică și cum propaganda vrea să dezbine cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului

Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Emisiunea Cutia Neagră PLUS se întoarce cu un NOU SEZON de investigații. În fiecare duminică - demascăm hoții și analizăm minuțios fărădelegile. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a realizat investigații despre promisiuni electorale false făcute de Șor, în spatele cărora se ascundeau scheme de spălarea a banilor. Investigații despre riscurile de Securitate pentru R. Moldova ascunse în activitatea unei companii de taxi, sau în predicile bisericești ale unor clerici din Mitropolia Moldovei, despre problemele din justiție și cele legate de vetting, despre ilegalități si hoții care se întâmplă chiar astăzi în R. Moldova și încă ar putea fi oprite. Ce s-a întâmplat după apariția acestora, dar și cum reacționează autoritățile atunci când presa de investigații le semnalează ilegalități?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun magistrat nu a ajuns la închisoare. Reporterul de la Cutia Neagră PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spune care este soarta lor.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este unul dintre cei mai vizibili și vocali bloggeri pro-Kremlin din Moldova. A servit tuturor oligarhilor apropiați puterii, iar acum promovează activ agenda lui Ilan Șor. În ultimii ani, Gabriel Călin a făcut mai multe achiziții importante. Ce îl leagă pe Gabriel Călin de interesele Kremlinului și ce bunuri și-a procurat, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS: Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Mai mulți tineri moldoveni au fost folosiți în ultimul an într-o campanie amplă de destabilizare a opiniei publice din Moldova și din Franța. Executorii au conexiuni directe cu protestele organizate la Chișinău de Partidul Șor. Iar scenariile poartă semnătura serviciilor secrete rusești. „Pionii FSB pe axa Chișinău-Paris”, o investigație transfrontalieră realizată de Cutia Neagră PLUS.

/VIDEO/ Cum se face economie la Chișinău: Iluminatul decorativ rămâne conectat pe mai multe străzi
/VIDEO/ Cum se face economie la Chișinău: Iluminatul decorativ rămâne conectat pe mai multe străzi
/VIDEO/ Explicație: Cine e vinovat de criza energetică și cum propaganda vrea să dezbine cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului
/VIDEO/ Explicație: Cine e vinovat de criza energetică și cum propaganda vrea să dezbine cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului
/VIDEO/ Dezastru pe o stradă din Chișinău: 7 mașini distruse și un rănit. Cum s-a întâmplat carambolul
/VIDEO/ Dezastru pe o stradă din Chișinău: 7 mașini distruse și un rănit. Cum s-a întâmplat carambolul
/VIDEO/ Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
/VIDEO/ Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
/VIDEO/ Detalii în cazul tinerei găsite moartă la Dendrariu: S-a plâns la spital că ar fi fost agresată
/VIDEO/ Detalii în cazul tinerei găsite moartă la Dendrariu: S-a plâns la spital că ar fi fost agresată

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.