Ziua 573 a războiului din Ucraina a început cu un atac matinal la Lvov. Primarul orașului anunță că o dronă a căzut peste un depozit industrial, iar în urma incidentului a fost înregistrat un rănit. Atacurile au avut loc în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a mers în SUA la Adunarea Generală a ONU și a face rost de rachete cu rază lungă de acțiune. Tancuri americane de tip M1 Abrams urmează să fie trimise în Ucraina ”în curând”, anunţă marţi secretarul american al Apărării Lloyd Austin la o reuniune la Ramstein.
Totodată, un atac aerian a fost raportat și în regiunea Belgorod din Rusia. Pe de altă parte, un general ucrainean de rang înalt a salutat recenta recucerire a două sate din estul ţării spunând că este un progres important, care a permis trupelor Kievului să străpungă liniile rusești din apropierea oraşului devastat Bahmut, relatează Reuters. În același timp, nava Resilient Africa a părăsit marţi portul Ciornomorsk din regiunea ucraineană Odesa încărcată cu 3.000 de tone de grâu, devenind astfel prima navă civilă care sfidează blocada militară impusă de Rusia în Marea Neagră la 20 iulie, informează EFE.
UPDATE Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că "a crescut un al doilea Hitler" în persoana lui Vladimir Putin. Într-o intervenţie la CBS, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina luptă pentru a preveni cel de-al treilea război mondial. El a spus: "Nu-l putem schimba pe Putin. Societatea rusă a pierdut respectul lumii: l-au ales şi l-au reales şi au ridicat un al doilea Hitler. Ei au făcut acest lucru. Nu ne putem întoarce în timp. Dar îl putem opri aici", notează Mediafax.
UPDATE Kievul a cerut marţi Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să oblige Moscova să-i plătească „reparaţii”, acuzând Rusia că duce un „război imperialist”, că „vrea să şteargă de pe hartă” Ucraina şi că arată „dispreţ” faţă de dreptul internaţional, relatează AFP.
UPDATE Polonia nu va extinde probabil sprijinul pentru cei aproximativ 1 milion de refugiaţi ucraineni pe care îi găzduieşte în aceeaşi măsură pentru anul următor, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Müller, scrie Mediafax.
UPDATE Kremlinul ia în considerare candidatura lui Alexei Venediktov sau a unui personaj asemănător la alegerile prezidențiale din 2024, împotriva lui Vladimir Putin, a relatat marți cotidianul economic Vedomosti, citând patru surse anonime apropiate administrației prezidențiale. Publicația economică Vedomosti scrie că oficialii de la Kremlin sunt cei care iau în calcul un astfel de candidat, pentru a asigura legitimitatea alegerilor și pentru a aduce la urne mai mulți oameni.
UPDATE Danemarca va dona zeci de tancuri Ucrainei, potrivit unor informaţii care provin de la un ministru danez. Potrivit informaţiei furnizate de Sky News, Danemarca va dona 45 de tancuri. Donaţia va consta din 30 de tancuri Leopard 1 şi 15 tancuri T-72, susţine agenţia Ritzau, care-l citează pe ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen. La începutul acestui an, Danemarca şi Olanda au donat împreună 14 tancuri Leopard 2. De asemenea, în februarie, Danemarca, Olanda şi Germania au anunţat că vor repara şi moderniza cel puţin 100 de tancuri vechi Leopard 1 pentru a le trimite în Ucraina, scrie Mediafax.
UPDATE Tancurile Leopard 1A5 pe care Germania le-a promis Ucrainei au atât de multe probleme tehnice încât Kievul a refuzat în urmă cu câteva zile o nouă tranşă de 10 astfel de tancuri, scrie marţi ziarul Der Spiegel.
UPDATE Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, a anunțat marți, 19 septembrie, că preşedintele rus Vladimir Putin se va deplasa în octombrie la Beijing pentru convorbiri cu omologul său chinez, Xi Jinping, relatează Reuters. Aceasta ar fi prima călătorie cunoscută a liderului rus în străinătate de când Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele său, notează Ziare.com.
UPDATE Miniştrii de externe ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene intenţionează să aibă o reuniune specială în Ucraina, potrivit şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite marţi DPA, citată de Agerpres.
UPDATE Letonia închide temporar unul dintre cele două puncte de trecere a frontierei sale cu Belarus ca răspuns la numărul de tentative de trecere ilegală a graniței anunță marți, 19 septembrie, guvernul de la Riga, conform Agerpres.
UPDATE Moscova trimite cantităţi masive de ţiţei pe piaţă, chiar dacă a anunţat că va prelungi decizia sa voluntară de a reduce exporturile de petrol până la finalul anului, alături de partenerul din OPEC+, Arabia Saudită, transmite Bloomberg.
UPDATE Miniştrii de externe din Grupul G7 s-au reunit în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi au publicat o declaraţie comună în care au solicitat Chinei să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii sale în Ucraina. În declaraţie, publicată de Ministerul de Externe al Japoniei, se arată că membrii speră că China va face presiuni pentru retragerea imediată, completă şi necondiţionată a trupelor ruseşti din Ucraina, scrie Mediafax.
UPDATE „Fără îndoială, apariția articolelor în mass-media străină care pun la îndoială la implicarea Rusiei în atacul asupra Kostiantinivka duce la amplificarea teoriilor conspirației și, prin urmare, necesită o examinare și o evaluare juridică de către autoritățile de investigație. Societatea va primi cu siguranță un răspuns la întrebarea ce s-a întâmplat exact în Kostiantinivka. Ca și în miile de alte cazuri de atacuri rusești asupra țării noastre, ca parte a unui război neprovocat”, a transmis Mihailo Podoliak.
UPDATE În urma apariției articolului NYT, Serviciul de Securitate al Ucrainei a precizat că lovitura a fost efectuată de Rusia cu un sistem de rachete S-300. „SBU investighează încă o crimă de război a Federației Ruse, care se referă la bombardarea pieței din Kostiantinivka de către ruși la 6 septembrie. Potrivit anchetei, inamicul a lovit acest obiect civil cu o rachetă S-300. Acest lucru este dovedit, în special, de fragmentele identificate ale rachetei recuperate la locul tragediei”, a transmis SBU, citat de Pravda, notează Libertatea.
UPDATE Dovezile sugerează că explozia cu victime produsă într-o piaţă aglomerată din oraşul Kostiantinivka (Konstantinovka), în estul Ucrainei, în ziua de 6 septembrie, a fost cauzată de o rachetă rătăcită lansată de forţele ucrainene, scrie cotidianul The New York Times (NYT) în ediţia de marţi, preluat de Reuters. Ucraina a spus la vremea respectivă că explozia, care a ucis cel puţin 16 persoane, fusese provocată de o rachetă rusească.
UPDATE În contextul în care lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte violente din 1945 încoace - afectată de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 şi de creşterea preţurilor la alimente care a urmat, precum şi de temperaturile record, de dezastrele climatice şi de numărul fără precedent de migranţi şi solicitanţi de azil care traversează frontierele în căutarea unei vieţi mai bune - agenda Adunării Generale a ONU, ale cărei lucrări se deschid marţi, este descurajantă, relatează CBS News potrivit News.ro.
UPDATE Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a denunţat marţi că atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene şi a infrastructurii acestora au distrus o cantitate de cereale suficientă pentru a hrăni 10,5 milioane de oameni timp de un an, notează Adevărul.
UPDATE Varşovia îşi va menţine embargoul asupra cerealelor ucrainene, în pofida plângerii pe care Kievul a depus-o împotriva sa la OMC şi a încetării restricţiilor anunţate vineri de Bruxelles, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Müller, relatează AFP, citată de Agerpres.
UPDATE Ucraina a declarat celei mai înalte instanțe a ONU de la Haga, că Rusia poartă un război împotriva sa „în numele unei minciuni groaznice” că Moscova a făcut acest lucru pentru a preveni un presupus genocid, scrie Sky News.
UPDATE Secretarul american al Apărării a declarat că Ucraina va primi în curând tancuri de tip M1 Abrams. Lloyd Austin a făcut declarațiile la baza militară Ramstein din Germania, unde reprezentanți din peste 50 de țări se reunesc pentru a discuta despre conflict, potrivit Rador.
UPDATE Primele analize ale armatei arată că toate cele trei drone căzute în județul Tulcea în ultima lună sunt model iranian Shahed, folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei, au declarat surse oficiale pentru G4Media.
UPDATE Armata norvegiană va dona Ucrainei zeci de vehicule pe șenile care transportă mărfuri, potrivit Sky News. Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții Guvernului norvegian, conform Mediafax. Este vorba despre vehicule pe șenile care pot fi folosite pe teren accidentat.
UPDATE Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat marţi că Rusia a pierdut 273.460 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei. Acest număr include 520 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 4.628 de tancuri, 8.851 de vehicule de luptă blindate, 8.601 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 6.062 de sisteme de artilerie, 778 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 526 de sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 316 elicoptere, 4.784 de drone şi 20 de nave de război sau ambarcaţiuni, potrivit Mediafax.
UPDATE De luni de zile, sute de cubanezi au plecat să lupte alături de Rusia în războiul din Ucraina, fiind ademeniți cu promisiunile financiare și cu obținerea de cetățenie rusă, au declarat familii ale acestora, într-un reportaj pentru CNN.
UPDATE Nava Resilient Africa a părăsit marţi portul Ciornomorsk din regiunea ucraineană Odesa încărcată cu 3.000 de tone de grâu, devenind astfel prima navă civilă care sfidează blocada militară impusă de Rusia în Marea Neagră la 20 iulie, informează EFE, citat de Agerpres.
UPDATE Peste 160.000 de tone de cărbune, cu o valoare de cel puţin 14,3 milioane de dolari, care a fost extras în teritoriile ucrainene anexate de Rusia, a fost exportat în Turcia, ţară membră NATO, pe parcursul acestui an, potrivit unor date vamale ruseşti analizate de Reuters.
UPDATE Rușii au lansat aseară 30 de drone kamikaze spre Ucraina. 18 dintre acestea au țintit orașul Lviv. Apărarea aeriană a reușit să doboare 15 aparate de zbor, însă trei au scăpat. O persoană a fost rănită în urma atacului, dar din fericire, a scăpat cu viață.
UPDATE Diplomaţia rusă l-a convocat pe ambasadorul Franţei la Moscova Pierre Lévy, pentru a denunţa discriminarea jurnaliştilor ruşi şi a acuzat Parisul de bruscarea unor corespondenţi ruşi la summitul G20 din India, relatează AFP.
UPDATE Conform unor pasaje din cartea semnată Celine Nony - și publicată pe 13 septembrie 2023 - Alina Kabaeva, iubita secretă a președintelui rus Vladimir Putin, trăiește într-un apartament de lux din Soci, Rusia.
UPDATE Rusia ar putea analiza retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, care demarează audieri cu privire la cererea Ucrainei împotriva Rusiei, dacă instanța urmează exemplul Kievului și ia o decizie politizată, a declarat vicepreședintele Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov, notează Rador.
UPDATE China a protestat pe cale diplomatică pe lângă Berlin după ce ministrul de externe german, Annalena Baerbock, l-a numit pe preşedintele Xi Jinping "dictator", a anunţat luni Ministerul chinez de Externe, calificând această etichetă drept "absurdă".
UPDATE Șefa statului, Maia Sandu și-a început vizita la New York unde participă la lucrările celei de-a 78 sesiuni ale Adunării Generale a ONU. În prima zi a evenimentului oficial, unde va susține un discurs, președința țării a discutat cu subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri politice, Victoria Nuland. Discuțiile s-au axat pe aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, derularea reformelor și consolidarea relațiilor bilaterale. Peste ocean, Maia Sandu a mai avut discuții bilaterale și cu mai mulți lideri europeni printre care președintele Confederației Elvețiene, președinta Slovaciei, dar și prim-ministrul Suediei. Totodată, Centrul de Analiză a Politicii Europene i-a acordat președintei Maia Sandu premiul „Freedom Fighter” 2023, recunoscând astfel angajamentul cetățenilor Republicii Moldova de a consolida democrația și valorile lumii libere. În discursul său de la acest eveniment, Sandu a declarat că țara noastră este determinată să facă față provocărilor apărute din cauza războiului din Ucraina, dar și a amenințărilor hibride din partea Federației Ruse. Lucrările celei de-a 78 sesiuni Adunării Generale ale ONU se vor încheia pe 20 septembrie.
UPDATE Exerciţiile navale anuale ale NATO sunt „mai realiste decât înainte" din cauza războiului din Ucraina, a anunţat un reprezentant al alianţei, citat de Sky News.
UPDATE Ministrul chinez de externe, Wang Yi, va vizita Rusia de luni până joi pentru discuţii pe teme de securitate, a anunţat ministerul său, citat de AFP. "La invitaţia lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Wang Yi (...) va călători în Rusia pentru a participa la cea de-a 18-a sesiune a Consultărilor pentru securitate strategică China-Rusia", a indicat un comunicat dat publicităţii pe site-ul ministerului, potrivit Agerpres.
UPDATE O femeie însărcinată din armata rusă a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru dezertare, într-un caz care a creat astfel un precedent. Instanța a suspendat executarea pedepsei până când copilul va împlini 14 ani.
UPDATE Georgia a acuzat luni un înalt oficial ucrainean că a pregătit o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul acestei ţări din Caucaz, într-un moment în care relaţiile dintre Tbilisi şi Kiev sunt tensionate, informează AFP.
UPDATE Guvernul de la Kiev a acceptat toate cererile Bucureștiului în ceea ce privește reglementarea exportului de cereale și oleaginoase ucrainene pe teritoriul României, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale.
UPDATE Rusia a cerut Curții Internaționale de Justiție să renunțe la un caz introdus împotriva acesteia de Ucraina. Kievul acuză Moscova că a folosit în mod fals legea genocidului pentru a-și justifica invazia. De cealaltă parte, Rusia susține că a intervenit în Ucraina pentru a preveni un atac genocid asupra etnicilor ruși din est, transmite BBC.
UPDATE Americanii au declarat luni că vin la Adunarea Generală a ONU cu o mână întinsă către ţările din Sudul global, ţinând să le reamintească acestora faptul că multe dintre problemele lor au fost provocate sau exacerbate de invazia Rusiei în Ucraina, notează Adevărul.
UPDATE Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) din Ministerul ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov, a enumerat, într-un interviu acordat The Economist, obiectivele principale ale lansării dronelor spre teritoriul Federației Ruse. Potrivit liderului GUR, unul dintre obiective este uzura sistemului rus de apărare aeriană, în al doilea rând dezactivarea transportului militar și a bombardierelor și, în al treilea rând, provocarea de daune instalațiilor militare de producție, cum ar fi recentul atac asupra fabricii de combustibil pentru rachete în regiunea Tver, scrie Știripesurse.
UPDATE Explicațiile Comisiei Europene cu privire la interzicerea importului de bunuri de origine rusă în UE indică dorința Bruxelles-ului de a forma o incertitudine juridică și de a împinge țările europene să discrimineze cetățenii ruși, a declarat Ministerul rus de Externe, relatează Interfax, scrie Știripesurse.
UPDATE Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone noaptea trecută, de această dată în vestul țării. A fost vizat orașul Lvov, unde aparatele de zbor au distrus câteva depozite și cel puțin un om a fost rănit.
UPDATE Având în vedere pericolul pe care l-ar reprezenta o pierdere a sprijinului occidental, Kievul ar trebui să cultive relații cu personalități și partide politice care nu sunt în tabăra sa, scriu doi experți în politică externă în revista Foreign Affairs. Între timp, mai spun aceștia, liderii politici din SUA și din Europa ar trebui să consolideze asistența financiară și militară acordată Ucrainei în bugete multianuale, pentru a evita o viitoare dezangajare, în cazul unei schimbări de putere, notează Libertatea.
UPDATE Trei „ţinte aeropurtate” au fost doborâte de unităţile antiaeriene ruse, deasupra regiunii Belgorod, potrivit guvernatorului regional. Viaceslav Gladkov a scris pe Telegram că rapoartele iniţiale au indicat unele daune la liniile electrice, notează Mediafax.
UPDATE Polonia a propus luni ca noile sancţiuni ale Uniunii Europene contra Moscovei ca urmare a invaziei ruse în Ucraina să includă o interdicție asupra diamantelor şi gazului petrol lichefiat (GPL) şi a cerut alinierea sancţiunilor împotriva Belarusului cu cele contra Rusiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Propunerea, consultată de agenţia de presă britanică, solicită interzicerea importurilor europene de diamante ruse şi aplicarea de sancţiuni individuale companiei ruse Alrosa. Vânzarea acestor diamante a adus bugetului Rusiei 4,5 miliarde de dolari în 2021.
UPDATE Preşedintele SUA, Joe Biden, în vârstă de 80 de ani, evită de obicei chestiunea vârstei, dar a abordat-o în timpul unei strângeri de fonduri la un teatru de pe Broadway din New York, spunând că experienţa sa l-a ajutat să facă faţă unor crize precum cea din Ucraina şi Covid, relatează AFP și news.ro.
UPDATE Ucraina a intentat procese împotriva Poloniei, Ungariei şi Slovaciei la Organizația Mondială a Comerţului pentru decizia lor de a interzice importurile de cereale, în ciuda ridicării restricțiilor de către Comisia Europeană. „Este fundamental pentru noi să dovedim că statele membre nu pot interzice în mod individual importul de mărfuri ucrainene. De aceea, depunem procese împotriva lor în cadrul OMC”, a declarat ministrul Economiei, Iulia Svyridenko, scrie Mediafax.
UPDATE Miliardarul american Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, prins recent într-o controversă legată de un eventual sprijin indirect al său pentru Rusia, a făcut pe rețeaua X (fostă Twitter) un comentariu controversat despre războiul din Ucraina. Unul din vechii prieteni ai lui Musk, antreprenorul David Sacks, a postat pe X o hartă cu frontul din Ucraina și zona recucerită de ucraineni, însoțită de comentariul: „Câștigurile teritoriale ale Ucrainei, din lăudata ei contraofensivă, sunt atât de minuscule încât abia pot fi văzute pe hartă”. Elon Musk a postat la comentarii: „Atât de multă moarte pentru atât de puțin”. Miliardarul american a întrerupt accesul Ucrainei la serviciul de comunicații prin satelit Starlink pentru că se temea de izbucnirea unui război nuclear, conform biografiei sale, scrie Știripesurse.
UPDATE Volodimir Zelenski a ajuns luni în Statele Unite ale Americii pentru a participa la Adunarea Generală a ONU şi pentru a se întâlni cu omologul său american Joe Biden, la Washington. Preşedintele Americii, Joe Biden, va vorbi marţi la New York, însă liderii a patru dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China, vor fi absenţi. „Olena Zelenska şi cu mine am ajuns în Statele Unite”, a anunţat preşedintele ucrainean pe X. Zelenski s-a întâlnit luni cu soldaţi ucraineni răniţi care sunt trataţi la un spital din New York.
UPDATE UE se pregăteşte pentru negocieri intense asupra a ceea ce ar trebui inclus în cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni privind războiul Rusiei din Ucraina, relatează luni Bloomberg, potrivit News.ro.
UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu va participa marţi la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina, care are loc la baza aeriană americană Ramstein din Germania, din cauză că s-a îmbolnăvit de COVID-19, a declarat luni un purtător de cuvânt al ministerului, informează Reuters, citat de news.ro. Reuniunea aliaților care asistă Ucraina în domeniul apărării este foarte așteptată şi are loc în contextul în care Statele Unite explorează expedierea către Ucraina a rachetelor cu rază mai lungă de acţiune ATACMS, echipate cu bombe cu dispersie. De asemenea, Kievul a făcut presiuni asupra Germaniei pentru a trimite rachete Taurus similare, care ar putea oferi Ucrainei capacitatea de a provoca pagube semnificative mai adânc în teritoriul ocupat de Rusia, dar Berlinul a declarat în mod repetat că va acționa doar în tandem cu Washingtonul în ceea ce priveşte livrările de arme, notează Știripesurse.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi unul din marii protagoniști ai celei de-a 78-a sesiuni anuale a Adunării Generale a ONU, un forum unde-şi dau întâlnire săptămâna aceasta liderii marilor puteri, dar acum vor lipsi unii dintre principalii şefi de stat sau de guvern, scrie luni agenţia EFE conform Agerpres.
UPDATE Primele fotografii ale submarinului rus Rostov-pe-Don, afectat de atacul de la Sevastopol, au fost publicate online. Acesta prezintă găuri destul de grave, notează Ziare.com.