Fiecare al doilea elev din Republica Moldova susține că a fost victima unei forme de hărțuire sexuală în școală, iar aproape jumătate afirmă că au fost supuși bullyingului. Sunt datele primului sondaj național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”, prezentat astăzi de Ministerul Educației, care mai arată că unul din cinci părinți se simte intimidat de profesori în timpul interacțiunilor cu școala. Cercetarea a fost realizată în 110 instituții din 71 de localități ale țării.
Primele rezultate ale barometrului național privind sistemul educațional din Republica Moldova arată că hărțuirea sexuală rămâne una dintre cele mai grave probleme în rândul elevilor. Conform sondajului, 21% dintre elevi au declarat că au fost supuși unor întrebări sau glume cu nuanțe sexuale, neplăcute sau jignitoare. Același procent a fost ținta unor glume legate de gen, iar 26% au primit comentarii jignitoare despre corp sau aspectul fizic.
Alte forme de hărțuire raportate includ atingeri care i-au făcut să se simtă inconfortabil, trimiterea sau afișarea de materiale cu conținut nepotrivit, inclusiv pornografic, precum și presiuni sau constrângeri de natură sexuală.
Potrivit raportului, inițiatorii hărțuirii sunt, cel mai frecvent, colegii de clasă – în 86% dintre cazuri – sau elevi din alte clase – în 48% dintre situații. În 18% dintre cazuri sunt indicate cadrele didactice, iar în 15% – părinții altor elevi.
Indicatorii sunt confirmați și de cadrele didactice, care dau vina, în mare parte, pe mediul online.
„Nu pot să neg, în acest caz, influența rețelelor sociale asupra comportamentului elevilor, manifestării lor, chiar și al vocabularului lor. Simțim aici o degradare a copilului în formare. Vorbesc de vârsta 11, 12, 13 ani”,a menționat cadrul didactic Magdalena Marandiuc.
Bullyingul rămâne în continuare un fenomen răspândit în școlile din Republica Moldova, fapt confirmat și de elevi.
„Cele mai grave probleme le-am văzut la capitolul siguranței în instituții, unde peste 42 % dintre elevi spun că bullying-ul este cea mai mare problemă pe care o au ei în intituție”, a subliniat președinta Consiliului Național al Elevilor, Sandra Capșa.
Datele sondajului arată că 46% dintre elevi s-au plâns că au fost victime ale bârfelor răspândite în școală, iar 43% susțin că alți colegi au râs de ei. Printre alte probleme semnalate sunt excluderea intenționată din activități, agresiunea fizică sau chiar amenințări și șantaj bănesc.
De multe ori, aceste incidente rămân neraportate, deoarece doar 40% dintre elevi și părinți consideră eficiente mecanismele școlii de protecție, în contrast cu 64% dintre profesori și 73% dintre directori. Totodată, unul din cinci elevi afirmă că în școala sa nu se aplică nicio măsură de prevenire sau combatere a violenței, în mare parte din cauza neîncrederii în cadrele didactice.
„Cadrul didactic atunci când pleacă la facultate, el din start își pune acea întrebare: iubesc eu copii sau nu. Și da, din păcate, nimeresc cadre didactice care poate nu au acel nivel de empatie atât de dezvoltat. Frica la copii se observă atunci atunci când profesorul este mai sever sau, ce observăm în ultimul timp o vârstă mai înaintată. Când vine profesorul cu o vârstă pensionară- copiii au niște bariere” , a punctat cadrul didactic Svetlana Dintiu.
Deși nu a fost inclus în studiu, fumatul țigărilor electronice este o problemă pe larg raportată de directorii de instituții.
„Problema instituției este fumatul țigărilor electronice. Noi am fost semnalați de mai mulți părinți că copilașii de clasele a 5-a nu pot merge la baie pentru că cei mai mari fumează si se simte un miros neplăcut”, a menționat cadrul didactic Natalia Ștefan.
Deși școlile desfășoară diferite activități și experimente pentru a-i sensibiliza pe elevi cu privire la riscurile fumatului, profesorii recunosc că nu pot pătrunde în intimitatea lor. Aceștia consideră că responsabilitatea principală revine părinților, care, adesea, manifestă un anumit grad de neglijență.
„Le faci observație, le iei țigara - vine părintele și spune cu ce drept ați luat-o, este inofensivă. Ar trebui să fie atitudine din partea părinților, pentru că copiii de clasa a 5-a și a 6-a spun că ei fumează acasă cu mama, iar țigara are miros și gust bun; și atunci ne dezarmează total” , a subliniat cadrul didactic Natalia Ștefan.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferințele respondenților.
