20 martie 2023, ora 13:19

Dorin Recean, actualul premier, nu mai îndeplinește funcția de secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Un decret în acest sens a fost semnat astăzi, 20 martie, de către președinta Maia Sandu.

Totodată, potrivit decretului, Dorin Recean a fost eliberat din funcția consilier al președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale.

Astfel, până la numirea unui nou secretar al Consiliului Suprem de Securitate atribuțiile respective vor fi exercitate de Ștefan Țîbuleac, șef al Serviciului consiliului Suprem de Securitate. 

De asemenea, Maia Sandu a numit o nouă componență a Consiliului Suprem de Securitate. Printre membrii noi se regăsesc vicepremierul Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, și Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției.

01 martie 2025, ora 21:00

Bună prieteni! Astăzi vorbim Verde-n ochi despre războiul din Ucraina văzut din perspectiva unui lup de pe Wall Street. Săptămâna aceasta s-au făcut 3 ani de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia. 

La trei ani de la începutul acestui masacru împotriva unui stat suveran din inima Europei, cifrele care sunt discutate de liderii mondiali și presa de pe întregul glob nu sunt cele ale numărului de morți, răniți, persoane încarcerate și torturate de barbarii ruși. Astăzi, marile democrații ale lumii numără banii cheltuiți pe asistența financiară și militară acordată Ucrainei ca să reziste.

Discuțiile despre umanitate și jerfe au fost înlocuite cu calcule financiare. Tonul a fost dat de președintele american, Donald Trump, care, sub lozinca „Americanii, în primul rând”, a redus totul la acorduri de business în interesul corporațiilor de peste ocean. Totul a pornit de la un fals vociferat de liderul de la Casa Albă că America ar fi cheltuit 350 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în timp de război.

Odată aruncată piatra, s-au avântat toți liderii europeni și presa cu renume mondial să se întreacă în argumente pentru a o scoate. Între timp, Donald Trump a marcat unul dintre cele mai periculoase precedente din istorie. A forțat Ucraina să accepte să cedeze 50% din veniturile obținute din exploatarea resurselor sale minerale către Statele Unite. Asta în schimbul promisiunii de sprijin financiar și militar în războiul de apărare împotriva agresiunii ruse. 

Vorbind verde-n ochi, acest acord este fără precedent în istorie și deocamdată nu este clar ce fel de sprijin militar va primi în schimb Ucraina.

Revenind la contabilitatea războiului. Indiscutabil, SUA este cel mai mare donator occidental al Ucrainei din ultimii trei ani. Doar că finanțare directă pe care guvernul Ucrainei a primit-o de la Statele Unite este nu de 350 de miliarde de dolari, ci de 51 de miliarde. Alte 70 de miliarde, bani americani, au fost acordați ca împrumuturi sau alocări către alte țări UE în contextul războiului din Ucraina. Prin comparație, Uniunea Europeană și statele membre UE au alocat în aceeași perioadă de timp 130 de miliarde de euro.

Noul val de isterie occidentală, alimentată de prietenii rușilor, încearcă să convingă cetățenii americani și cei din UE că aceste ajutoare pentru ca Ucraina să țină piept agresiunii rusești, au sărăcit popoarele care le-au oferit. Nimic mai fals!

Cel mai simplu calcul arată că impactul bugetar al sprijinirii Ucrainei asupra Statelor Unite a fost mai puțin de 17 miliarde de dolari pe an - aproximativ costul de întreținere și energie pentru clădirile federale de peste ocean, sau 0,25% din bugetul SUA în 2024.

Germania, Marea Britanie și SUA, au mobilizat mai puțin de 0,2% din PIB pe an pentru a sprijini Ucraina, în timp ce alte țări donatoare bogate precum Franța, Italia sau Spania au alocat doar circa 0,1% din PIB. Aceste sume au ajutat Ucraina să reziste ca și scut împotriva apucăturilor expansioniste ale Rusiei, fără a crea găuri în bugetele donatorilor.

Și la sfârșit despre cifrele care cu adevărat contează la 3 ani de război. În acești 3 ani, Ucraina a pierdut peste 65.000 de soldați, iar alți aproape 400.000 au fost răniți. 

Aproape 13.000 de civili, femei, bărbați, copii au fost omorâți de rachetele și dronele rusești în timp ce mergeau la lucru, școală, grădiniță, plimbare, sau dormeau în casele lor. Alți 30.000 au fost răniți.

Nu știu câți dintre liderii de la Washington sau Bruxelles ar avea curajul să îi privească pe acești copilași, victime ale războiului lui Putin, și să le spună verde în ochi – viața lor are un preț și el ține de PIB-ul unor state bogate.