De la butoi cu pulbere la operațiuni psihologice: Cazul unui depozit de muniții din timpul Războiului Rece, care a ajuns în prim-planul intrigilor internaționale

Doi străini se întâlnesc într-un tren și discută. Primul arată un pachet de pe raftul cu bagaje: „Ce este înăuntru?”. Proprietarul pachetului răspunde: „Este un MacGuffin”. Primul întreabă: „Ce este un MacGuffin?” Răspunsul: „Ei bine, este o capcană pentru leii din ținuturile muntoase ale Scoției”. Primul bărbat obiectează – „Dar nu există lei în ținuturile muntoase ale Scoției!”. Răspuns: „Ei bine, atunci nu există nici MacGuffin!”.

În industria cinematografică, un MacGuffin se referă la un dispozitiv narativ – de obicei un obiect misterios și dorit –, care împinge intriga mai departe. Determină succesiunea unor întâmplări semnificative, dar propria sa importanță este adesea învăluită în mister. 

În cunoscuta peliculă „Pulp Fiction”, faimosul MacGuffin este o servietă al cărei conținut radios este ascuns mereu publicului, la fel ca documentele secrete din thrillerele lui Alfred Hitchcock, regizorul cel mai asociat cu această tehnică. Hitchcock, cel care a oferit și anecdota străinilor din tren, ca poveste de origine a termenului, a descris MacGuffin-ul drept un „obiect urmărit de spioni – însă publicului nu îi pasă de asta”. 

Cobasna este un MacGuffin geopolitic. Satul din Transnistria, regiune separatistă a Moldovei, găzduiește cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est, o relicvă a Războiului Rece, păzită de aproximativ 1.500 de soldați ruși. Amplasarea depozitului, la circa 200 de kilometri de granița cu un stat membru NATO, România, și la doar doi kilometri de frontiera cu Ucraina, i-a garantat acestuia atenție din partea guvernelor și a spionilor. Între timp, publicul – în acest caz, oamenii care locuiesc în zonă – au fost în mare parte indiferenți de prezența acestuia.

Totuși acest lucru se schimbă pe măsură ce războiul din Ucraina provoacă tulburări politice în Moldova. În ultimele șase săptămâni, liderii de la Chișinău și Tiraspol au acuzat guvernele rus și, respectiv, cel ucrainean că ar complota pentru răsturnarea lor. Satul Cobasna este din ce în ce mai citat în acuzații de intrigi geopolitice și acțiuni subversive. Investigația de față examinează credibilitatea și contextul acestor acuzații.

După un an de război de uzură, atât forțele ucrainene, cât și cele rusești se bazează foarte mult pe armele din epoca sovietică, lansând avertismente cu privire la deficitul de muniții. Se estimează că depozitul de la Cobasna adăpostește aproximativ 20.000 de tone de muniții vechi sovietice. Plângerile de lipsă de obuze au provocat speculații că cele două părți implicate în războiul din Ucraina privesc depozitul ca pe un mijloc de a-și reaproviziona trupele. Cu toate acestea, nu este clar dacă munițiile de la Cobasna mai pot să fie utilizate din cauza vechimii lor. Depozitul a fost inspectat ultima dată de observatori internaționali în urmă cu aproape 20 de ani. Conținutul său actual – cantitatea și starea stocului – este cunoscut doar de armata rusă și de aliații săi transnistreni.

Războiul din Ucraina a provocat, de asemenea, temeri că depozitul ar putea fi aruncat în aer – fie accidental de o rachetă rătăcită, fie în mod deliberat printr-un act de sabotaj al Ucrainei sau al Rusiei. Experții din Moldova – o țară care consideră trupele rusești de la Cobasna drept un afront adus suveranității sale – au susținut că explozia ar putea egala forța bombei atomice aruncate asupra orașului japonez Hiroshima în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Alți experți spun că explozia ar putea să fie comparabilă cu deflagrația din 2020, care a distrus zona portuară și cea centrală a orașului Beirut din Liban. Deși este imposibil de măsurat impactul precis al unei explozii, majoritatea estimărilor vorbesc despre un dezastru umanitar și de mediu, care depășește cu mult teritoriul regiunii transnistrene.

„Prezența unei cantități atât de mari de muniții vechi într-un singur loc reprezintă un pericol fizic pentru populația din zonă”, a declarat William Hill, fost șef al Misiunii OSCE în Moldova, care a supravegheat evacuarea parțială a munițiilor în perioada 2001-2004. „Munițiile sunt vechi, iar munițiile vechi nu devin mai sigure. Cel mai mare pericol este că o parte sau toate ar putea să explodeze. Și, deoarece există multe acolo, ar fi o explozie destul de mare.”

Riscul unei detonări accidentale la Cobasna a fost sporit de ostilitățile militare din Ucraina. „Războiul este dezordonat și am văzut deja cum conflictul se extinde departe de linia frontului”, a spus Emily Ferris, expertă pe Rusia și Eurasia la Royal United Services Institute, RUSI, un think tank pe probleme de apărare și securitate cu sediul la Londra.

Ca exemple ale acestei extinderi, ea a menționat atacuri asupra infrastructurii din sudul Rusiei și în profunzimea teritoriului ucrainean, precum și cazuri în care resturi de rachete au aterizat în Polonia și Moldova. „Unele dintre acestea sunt întâmplătoare, altele nu”, a spus ea. „Dar cu cât cele două părți se apropie de un război de uzură, cu atât comportamentul devine mai riscant.” Ferris a spus că, în special, agențiile de informații militare ruse și ucrainene au manifestat un apetit tot mai mare pentru risc, plănuind atacuri ambițioase departe de linia frontului. „Este un fel de război paralel, care are loc între cele două agenții de informații.”

Poziția Transnistriei în Moldova este aproximativ similară rolului Donbasului în Ucraina și al Osetiei de Sud în Georgia. Toate sunt teritorii separatiste, care conferă Rusiei putere asupra țărilor ce încearcă să îi părăsească sfera de influență. Cobasna servește drept instrument de presiune asupra Chișinăului în cadrul negocierilor pentru soluționarea conflictului transnistrean. Efortul internațional de a evacua stocurile periculoase din depozitul de la est de Nistru, supravegheat de OSCE, a fost blocat în 2004, când Transnistria a refuzat să mai  coopereze. Rusia spune că prezența sa militară în regiune este necesară pentru a asigura paza depozitului, în timp ce Moldova susține că Moscova folosește obiectivul ca pretext pentru a-și menține prezența militară în regiune. Kremlinul își descrie trupele din Moldova drept forțe de menținere a păcii. Cei care privesc Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa păcii în regiune tratează această descriere – la fel ca anecdota despre leii din ținuturile muntoase ale Scoției – cu neîncredere.

Cum s-a ajuns aici?

Moldova vede în Ucraina o reflecție a sa. Ambele sunt foste republici sovietice care au căutat legături mai strânse cu țările din vestul lor. Făcând acest lucru, cele două state au provocat o opoziție violentă din partea minorităților vorbitoare de limbă rusă din estul lor. Crescând în Moldova în ultimul deceniu de stăpânire sovietică, am văzut manifestații la care s-a revendicat emancipare națională și reunificarea cu România, vecinul nostru din vest cu care avem aceeași limbă. Tinerii de la acea vreme erau recrutați pentru ocupația sovietică a Afganistanului. Teama de a muri într-un război îndepărtat a alimentat antipatia față de Moscova.

Pe măsură ce Moldova independentă a ieșit din ruinele sovietice, a creat legături puternice cu România. Acest lucru a alarmat Transnistria, o fâșie de teritoriu la est, între fluviul Nistru și granița cu Ucraina. Populația de acolo a fost istoric mai empatică față de Rusia; majoritatea locuitorilor vorbesc mai degrabă rusa decât româna. În 1992, militarii moldoveni și separatiștii transnistreni au intrat în război. Un conflict aprig, de cinci luni, s-a încheiat cu mediere rusească. În cadrul acordului de armistițiu, Rusia a pus la dispoziție aproximativ 500 de militari pentru o forță comună de menținere a păcii, care urma să supravegheze o zonă-tampon, ce separa teritoriul administrat de Tiraspol, capitala regiunii secesioniste, de cea mai mare parte a țării aflată sub jurisdicția Chișinăului. Acești militari ruși de menținere a păcii au completat efectiv forța mai mare, care fusese lăsată la depozitul din Cobasna.

Transnistria a devenit un avanpost al influenței ruse, iar politica și economia sa a ajuns în mâinile unei elite represive pro-Kremlin. Jurnaliștii străini tind să o descrie ca pe un parc tematic al Uniunii Sovietice, înghețată în timp, cu piețele sale publice dominate de statuile lui Lenin și Marx. Fabricile din epoca sovietică din regiune nu sunt la fel de atrăgătoare, ci mai curând reprezintă niște relicve ale influenței îndelungate a Moscovei. Transnistria a fost puternic industrializată de sovietici, iar economia ei este astăzi dominată de producție. Fabricile sale sunt puternic subvenționate de Moscova – nu plătesc aproape nimic pentru gazul rusesc ce le satisface nevoile energetice.

Activitatea energofagă de producere a oțelului reprezintă mai mult de jumătate din producția industrială a Transnistriei. Aceasta se desfășoară în orașul Râbnița, unde o uzină deținută în trecut de oligarhul rus apropiat de Kremlin, Alisher Usmanov, a atras muncitori din toată regiunea, inclusiv din Ucraina.  

„Tinerii care s-au dus la muncă la Râbnița au ajuns să rămână acolo”, a spus Serhiy Palamarciuk, primarul satului Malîi Kuialnik, raionul Podilsk, un oraș de peste graniță din Ucraina. „Acum doar părinții lor au rămas aici.”

Palamarciuk a declarat că cea mai mare parte a localitățiil sale a fost în general rusofilă până la invazia din februarie 2022. Rachetele rusești au lovit o unitate antiaeriană din localitate. Aviația rusă a distrus întreaga infrastructură a unității antiaeriene din sat la primele ore ale zilei de 24 februarie, omorând peste 20 de soldați, bărbați și femei. 

„După atac, atitudinea față de Rusia s-a schimbat radical”, a declarat Palamarciuk. În trecut, a spus el, mulți din sat și-au pus speranța într-un „boom economic” în Transnistria. „Asta nu s-a întâmplat niciodată. Raiul promis a dispărut”, a explicat el. „Unde este Rusia, nu poate să existe bunăstare”. 

Satul Malîi Kuialnik este situat în regiunea Odesa, în raionul Podilsk, lângă Cobasna. La sfârșitul anului trecut, am vizitat această zonă pentru a afla atitudinea localnicilor ucraineni față de depozitul de muniții rusești de peste segmentul de graniță cu regiunea transnistreană. Am intrat în Ucraina printr-o vamă prin care au trecut sute de mii de refugiați ucraineni în decursul unui an de ostilități militare. 

În vama ucraineană, am văzut mulțimi de oameni nervoși și neliniștiți. Unii bărbați se certau cu grănicerii din cauza că nu aveau permisiunea să părăsească țara. Femeile și copiii lor plângeau în autobuze. Drumul spre Podilsk a fost presărat cu puncte de control și cu obstacole antitanc. Traficul era redus, în mare parte, mașini vechi și camioane de epocă sovietică. În comparație cu vizitele anterioare, am văzut puține vehicule moderne. Cei care își puteau permite astfel de mașini se pare că fugiseră de război.

Ar putea Rusia să atragă Transnistria în război?

Prezența militară rusă în Transnistria îngrijorează de mult Kievul. După anexarea Crimeii în 2014, Ucraina a săpat un șanț de-a lungul frontierei cu Transnistria. Toate punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu regiunea separatistă au fost închise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut. „Transnistrenii sunt implicați în acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Palamarciuk. „Localnicii din satele de graniță înțeleg că situația este mai gravă pentru că trupele rusești au ocupat Transnistria”.

Cele 20.000 de tone de muniție păzite de trupe rusești nu pot fi evacuate din Transnistria cu ușurință. Regiunea separatistă nu are o pistă de aterizare militară și s-a bazat pe un acord informal cu Moldova pentru legăturile sale aeriene. În 2001-2004, în cadrul unui efort de dezarmare supravegheat de OSCE, legătura feroviară a Transnistriei cu Ucraina a fost folosită pentru a transfera o parte considerabilă a stocului de muniții de la Cobasna în Rusia. Având în vedere că procesul de dezarmare este blocat de mult și granița cu Ucraina închisă, Rusia poate să aibă acces astăzi la munițiile de la Cobasna doar dacă forțele sale din Ucraina ar putea să facă joncțiunea cu cele din Transnistria.

Speculațiile că Transnistria ar putea să intre în război în Ucraina sunt aproape la fel de vechi ca războiul însuși. La sfârșitul lui aprilie 2022, la două luni după invazie, un comandant rus de rang înalt, Rustam Minnekayev, a declarat că ocuparea coastei de sud a Ucrainei ar putea să deschidă „o altă rută” spre Transnistria, unde, susținea el, populația vorbitoare de rusă ar fi persecutată. Afirmația, pentru care nu a oferit nicio dovadă, se aseamănă cu pretextul Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Câteva zile mai târziu, în Transnistria au fost semnalate o serie de mici explozii, vizând antene radio și instalații militare și de securitate. Regimul secesionist a vorbit atunci de lansarea unor drone deasupra depozitului de muniții Cobasna și s-au tras focuri de armă în sat.

Președintele autoproclamat al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că forțele ucrainene ar fi orchestrat atacurile „teroriste” pentru a atrage regiunea în război. Kievul a negat acuzațiile. Potrivit lui Kamil Calus, expert al think tank-ului din Varșovia, Centrul pentru Studii Estice, atacurile au fost „cel mai probabil organizate de sau cu participarea serviciilor secrete rusești”. În opinia sa, prin aceste manevre s-a urmărit crearea unui sentiment de nesiguranță generală, destabilizarea Moldovei și prezentarea Ucrainei drept stat terorist. Alți analiști au sugerat că Rusia ar fi organizat atacurile sub steag fals pentru a deschide calea intrării în război a Transnistriei, care să servească drept rampă de lansare a unui asalt asupra orașului ucrainean Odesa.

Adevărat sau fals, obiectivul militar urmărit de Kremlin a început să pară din ce în ce mai improbabil pe măsură ce rezistența ucraineană a forțat armata rusă să-și reducă obiectivele inițiale de război. Astăzi, Transnistria rămâne la sute de kilometri de cele mai apropiate forțe ruse din Ucraina, iar orașele-cheie dintre acestea – Odesa, Mykolaiv și Herson – sunt sub controlul ferm al Ucrainei. Analiştii sunt sceptici că trupele ruse şi transnistrene – despre care se crede că numără câteva mii de militari – ar putea juca un rol semnificativ în război. Majoritatea covârșitoare a acestor trupe sunt slab pregătite și recrutate la nivel local. Chiar și unitatea celor 1.500 de paznici de la Cobasna, bunăoară, este formată în mare parte din transnistreni care și-au câștigat cetățenia rusă.

Fără să facă față ucrainenilor în luptă, trupele din Transnistria servesc o funcție precisă pentru Rusia. Potrivit lui Artem Filipenko, expert în cadrul Institutului Național pentru Studii de Securitate din Kiev, contingentul ar putea fi folosit pentru „acțiuni de spionaj și sabotaj” în sudul Ucrainei. Cu toate acestea, o valoare mai mare este simpla amenințare că aceste trupe ar putea fi cumva aduse în joc, așa cum se subliniază în frecventele comunicate ale Tiraspolului despre exerciții militare și pregătirea generală pentru luptă. „Ucraina este forțată să țină cont de prezența acestui contingent și să mențină forțe în regiunea Odesa pentru a descuraja orice atac din Transnistria”, a spus Filipenko. 

Autoritățile secesioniste transnistrene au refuzat să răspundă la întrebări, în timp ce ambasada Rusiei în Moldova nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Potrivit lui Emily Ferris de la RUSI, efortul de război rus ar fi putut avea mai mult folos pentru Transnistria dacă ar fi reușit obiectivul său inițial, expansiv, de a crea un coridor sudic, pe direcția Mariupol - Crimeea - Odesa. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, a spus ea, Transnistria ar fi putut servi drept bază logistică, contribuind la întărirea liniilor de aprovizionare rusești. „Are resurse limitate, dar, cel puțin, nu este un teritoriu inamic ostil, spre deosebire de restul Ucrainei”.

Acum când Rusia și-a limitat obiectivul militar la fronturile de sud și de est, după cum a spus Kremlinul, costul aducerii unui alt teritoriu în război depășește cu mult orice beneficii. „Să deschidă un alt front când nu s-ar putea conecta cu el, când liniile lor de aprovizionare sunt deja întinse – cred că ar fi practic peste puterile lor.”

Cu toate acestea, avertismentele că Transnistria s-ar putea alătura conflictului nu s-au stins. În decembrie anul trecut, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova a declarat că Rusia va lansa o ofensivă împotriva Republicii Moldova în 2023, în vederea conectării cu Transnistria. „Întrebarea nu este dacă, ci când se va întâmpla asta”, a declarat Alexandru Musteață pentru postul TVR Moldova. El a menționat pe scurt depozitul de muniții, sugerând că ar putea fi un obiectiv al invaziei ruse. „Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniții într-o posibilă confruntare militară”, a spus el.

Ar putea fi folosite în război munițiile de la Cobasna?

Invazia pe scară largă a Ucrainei a lovit Moldova mai tare decât pe vecinii săi. Economia celei mai sărace țări din Europa depinde de remitențe, în timp ce scena sa politică este disputată de liderii care militează pentru aderarea la UE și cei care optează pentru legături mai strânse cu Rusia. Populația de 2,6 milioane a crescut cu aproximativ 84.000 de refugiați ucraineni anul trecut. Moldova are cea mai mare proporție de refugiați ucraineni pe cap de locuitor în comparație cu alte țări din Europa. Atacurile asupra rețelei electrice a Ucrainei au dus la pene de curent și fragmente de rachete căzute pe teritoriul Moldovei. Rachetele rusești care traversează spațiul aerian moldovenesc au determinat suspendarea perioadă a zborurilor de pasageri. Întreruperea aprovizionării cu energie – până de curând dependentă în întregime de gazul rusesc – a dus la o creștere exponențială a inflației, ridicând prețurile bunurilor de bază cu peste o treime. Mii de moldoveni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva dificultăților economice, mulți dintre ei locuitori săraci și în vârstă din zonele rurale care susțin opoziția prorusă.

La începutul lunii februarie, premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a demisionat, invocând crizele declanșate de războiul din Ucraina. Câteva zile mai târziu, președinta proeuropeană, Maia Sandu, a acuzat Rusia că ar complota pentru răsturnarea guvernului actual. „Sabotorii cu pregătire militară, camuflați în haine civile” plănuiau, a spus ea, să atace instituțiile statului și să ia ostatici. Ea a cerut Parlamentului să aprobe legi care acordă puteri lărgite serviciilor de securitate – o mișcare ce a stârnit critici din partea activiștilor locali pentru drepturile omului. Declarațiile Maiei Sandu au venit la doar câteva zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un avertisment similar, spunând că serviciile speciale ucrainene au descoperit un complot rusesc de destabilizare a Republicii Moldova.

Rusia a reacționat la declarațiile guvernelor de la Chișinău și Kiev. Pe 23 februarie, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că a dejucat un complot ucrainean de invadare a Transnistriei. Ca pretext pentru invazie, a spus ministerul, serviciul de securitate ucrainean plănuia o operațiune sub steag fals prin care agenții săi, deghizați în soldați ruși, să lanseze atacuri din Transnistria. Două săptămâni mai târziu, la începutul lunii martie, autoritățile separatiste transnistrene susținute de Rusia au declarat că au dejucat un complot ucrainean de asasinare a liderului secesionist, Vadim Krasnoselski. Ucraina a respins toate acuzațiile și le-a calificat drept provocări și „operațiuni psihologice” lansate de Moscova.

Puțini analiști cred că Ucraina va lansa o ofensivă în Transnistria. „Mi se pare incredibil că ucrainenii ar încerca un fel de incursiune terestră, deoarece acest lucru ar încălca integritatea teritorială a unei alte țări – lucru de care este acuzată Rusia în prezent”, a spus Emily Ferris de la RUSI. De asemenea, nu există niciun indiciu că Rusia intenționează să atace Moldova. Institutul pentru Studiul Războiului din SUA este de părere că Rusia nu are capacitatea pentru un astfel de atac și că ultimele sale afirmații par să facă parte dintr-un efort mai larg de destabilizare a Republicii Moldova, posibil prin pregătirea terenului pentru un atac sub steag fals în Transnistria.

Narațiunea oficială rusă a fost însoțită de tot mai multe mențiuni despre Cobasna pe canale neoficiale. Un articol recent de pe un blog militar rusesc a speculat că Ucraina ar putea încearca să acapareze depozitul de muniții de la Cobasna pentru a-și aproviziona trupele. Afirmații similare au fost amplificate și pe rețelele de socializare prin declarații care susțin că Transnistria ar fi prins în capcană depozitul de muniții pentru a preveni căderea acestuia în mâinile ucrainene. 

Totuși există o problemă majoră cu afirmațiile că fie Ucraina, fie Rusia, de altfel, ar putea folosi depozitul pentru a furniza stocul în scădere a armatelor lor de obuze. Cele mai noi muniții fabricate păstrate la Cobasna „au probabil cel puțin 40 de ani”, a spus William Hill, fostul ambasador OSCE în Moldova. El a făcut parte din echipa internațională care a inspectat depozitul în timpul efortului de dezarmare de scurtă durată de la începutul anilor 2000. „Nu este foarte util în scopuri militare.” Din cauza vechimii lor, a spus Hill, cea mai mare parte a munițiilor nu ar mai fi suficient de sigură sau de fiabilă pentru a fi folosite în luptă.

Un oficial moldovean a confirmat că cea mai mare parte a munițiilor au depășit cu mult data-limită de utilizare. „În perioada 2004-2007, cea mai mare parte a acestor muniții expirase deja sau se apropia de sfârșitul termenului de valabilitate”, a declarat Valeriu Mija, secretar de stat la Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Emily Ferris de la RUSI a precizat că inspecțiile internaționale anterioare au arătat că depozitul conținea doar arme sovietice degradate, care nu ar fi de niciun folos într-un război activ. „Chiar dacă obuzele nu ar fi degradate”, a spus ea, „mi-ar fi greu să cred, în primul rând, că sunt încă utilizabile sau compatibile cu armamentul actual al Rusiei și, în al doilea rând, că ar putea schimba cu adevărat cursul războiului în favoarea Moscovei.”

Există riscul unei explozii la Cobasna?

Douăzeci de mii de tone de muniții sovietice degradate ar putea avea o valoare mică în prima linie a războiului? Ar putea totuși să ajungă să joace un rol în conflictul mai larg? Atât Rusia, cât și Ucraina au capacitatea de a arunca în aer depozitul Cobasna, deși motivele lor pentru a face acest lucru sunt mai degrabă improbabile.

Vara trecută, Ucraina a atacat zeci de depozite de muniții rusești în Donbas, folosind rachete Himars furnizate de SUA pentru a lovi ținte în spatele liniilor frontului. Aceste atacuri, însă, au distrus munițiile destinate câmpului de luptă, mai degrabă decât stocul degradat. Depozitele erau de altfel situate pe teritoriul ucrainean, deși într-o regiune aflată sub control rusesc. Un atac masiv ucrainean asupra a ceea ce este oficial teritoriul Moldovei, o țară prietenă, ar fi greu de justificat. Probabilitatea ridicată a victimelor civile ar trebui să acționeze ca un alt factor de descurajare, deoarece ar putea pune în pericol sprijinul diplomatic și militar occidental de care depinde Ucraina. Întrucât Cobasna se află la doar doi kilometri de granița cu Ucraina, explozia va avea cu siguranță un impact și asupra civililor ucraineni.

De asemenea, este greu de estimat cum ar putea Rusia să beneficieze de aruncarea în aer a Cobasnei. O explozie la depozit ar ucide sute de soldații proprii, precum și civili dintr-un teritoriu aliat, în special aproximativ 1.000 de locuitori ai satului Cobasna. Un atac cu steag fals, efectuat doar pentru a implica Ucraina, ar putea, teoretic, să servească obiectivelor Rusiei. Cu toate acestea, subterfugiul ar trebui să evite suspiciunile aliaților Ucrainei – lucru greu de crezut, având în vedere reputația Rusiei. Artem Filipenko de la Institutul Național pentru Studii de Securitate din Kiev a spus că un atac rusesc asupra Cobasnei este totuși de imaginat doar în condițiile în care Rusia urmărește scopul să obțină avantaje tactice din posibile dezastre. „Ar trebui să luăm în considerare disponibilitatea Rusiei de a recurge la provocări și crime. După cum vedem, ei amenință și Centrala nucleară Zaporojie”, a spus el, invocând numeroasele avertismente că ciocnirile în apropierea centralei electrice din estul Ucrainei ar putea provoca un accident catastrofal.

Cu toate acestea, cel mai mare pericol pentru Cobasna poate proveni încă din cea mai prozaică dintre amenințări – o explozie accidentală, posibil declanșată de protocoale de siguranță laxe sau resturi de rachete sau o combinație a celor două. Mai mulți experți au pus la îndoială dacă munițiile au fost depozitate corespunzător. „Nimeni nu a lăsat înregistrări scrise despre tipul munițiilor și unde exact sunt păstrate”, a spus Ion Leahu, un colonel în retragere al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Preocupări similare au fost evidențiate într-un raport OSCE, în urma vizitei ambasadorilor din noiembrie 2006 la Cobasna – ultima inspecție a unei echipe internaționale. Raportul spunea că nu există un inventar exact al munițiilor, în timp ce păstrarea acesteia ar putea fi afectată de modul în care a fost depozitată: „Înălțimea stivelor, absența completă a benzilor și paletizării și lipsa spațiului dintre acestea îngreunează accesul și ar putea astfel împiedica procedurile de verificare și contabilitate, ceea ce ar putea afecta siguranța.”

În cazul în care Cobasna iese nevătămată din război, experții spun că munițiile ar trebui distruse la fața locului, mai degrabă decât să fie transportate în Rusia. Întrucât distrugerea la fața locului este un proces costisitor și complex, Moldova ar trebui să înceapă să se pregătească pentru aceasta prin convocarea unei conferințe a țărilor și organizațiilor dispuse să contribuie, potrivit lui Sergiy Gherasimciuk, expert în securitate și director executiv adjunct al Centrului de Politică Externă, Ukrainian Prism, de la Kiev. „Dacă Rusia este învinsă, va fi mult mai ușor să începeți procesul”, a spus el.

Stanislav Secrieru, analist senior la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, de la Paris, a spus că o înfrângere a Rusiei ar putea crea o oportunitate pentru o înțelegere politică între Chișinău și Tiraspol. Cu toate acestea, a avertizat el, o Rusie slăbită în anii 1990 a reușit încă să-și mențină influența în conflictele din Georgia și Moldova cu regiunile lor separatiste. „Ar trebui evitate presupunerile liniare că înfrângerea Rusiei va schimba automat status quo-ul în Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia”.

Încercările eșuate pentru identificarea unei soluții în aceste teritorii – eșecul prelungit de a le face sigure – rezonează cu soarta pulberei de la Cobasna. În 2004, când relațiile dintre Rusia și Occident au fost mai bune, pauza în evacuarea armamentului condusă de OSCE a fost văzută ca un regres temporar. „Ne-am gândit că ne vom întoarce la retragerea munițiilor în câteva luni sau câțiva ani”, a spus William Hill, fost ambasador în Moldova. Nimeni nu a avut în vedere la momentul respectiv că situația ar rămâne înghețată așa timp de 19 ani.”

Nu am putut să călătoresc la Cobasna pentru această investigație, deoarece autoritățile transnistrene au restricționat accesul jurnaliştilor  de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, într-o călătorie anterioară, cu trei luni înainte de invazia rusă în Ucraina, am fost uimit de cât de plăcut arăta satul Cobasna. Dincolo de satele din jur, care au un aspect de mizerie rurală – drumuri rele și case dărâmate. Prin comparație, Cobasna are case îngrijite și drumuri asfaltate.

Primarul satului, Leonid Ivanovici Kuratov, mi-a spus la telefon că satul își datorează norocul depozitului de muniții de la periferie.

„Oamenii de aici lucrează în unitatea militară”, a spus el. „Sunt tratați bine, au salarii bune. Nu le este frică [de o explozie] pentru că aceasta este slujba lor.” El a vorbit cu nostalgie despre o perioadă dinaintea războiului, când sătenii de pe ambele părți ale graniței cu Ucraina se vizitau unul pe celălalt. "Ce s-a întâmplat cu ei? Americanii i-au transformat în zombi! I-au schimbat pe ucraineni din rădăcini!”

Ilie Gulca este jurnalist de investigație din Chișinău. Acest articol a fost realizat în cadrul Fellowship for Journalistic Excellence, susținut de Fundația ERSTE, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editare de Neil Arun.

Un complex locativ din Chișinău, construit cu mari năbădăi în baza unui parteneriat public-privat, se află în centrul unui scandal despre care vă povestim astăzi. Terenul de 36 de ari a fost oferit de Uniunea Scriitorilor unei companii de construcții în schimbul a 7 apartamente cu o cameră în viitorul complex locativ. A urmat o istorie cu scenariu trist. Firma a intrat în faliment, construcția a fost înghețată, iar investitorii și-au așteptat apartamentele timp de 14 ani. Unii dintre ei au rămas și fără bani, și fără locuințe, chiar dacă proiectul imobiliar a fost dus la bun sfârșit în anul 2020. Oamenii au fost deposedați de apartamente printr-o schemă pusă la cale de un administrator de insolvabiliate, cu implicarea unei renumite companii de construcții. Iar totul a fost posibil datorită unor acțiuni întârziate ale instanțelor de judecată. După ce Cutia Neagră PLUS a pornit o investigație, la biroul administratorului de insolvabilitate au descins cu percheziții și ofițerii Centrului Anticorupție, care aveau un dosar penal  încă din toamna anului 2022.

Zece familii din Chișinău bat de ani de zile pragul instanței de judecată în speranța de a-și recupera apartamentele procurate în urmă cu 17 ani. Oamenii au plătit zeci de mii de euro, dar urmare a unor manipulări operate de un administrator de insolvabilitate numit de instanța de judecată, aceștia au rămas și fără bani, și fără apartamente.

Printre cei păgubiți se regăsește și fostul viceprimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu: „ Eu nu am crezut că în R. Moldova asta se poate întâmpla, atunci când se vorbește de reforma justiției și corupție. Uitați-vă, caz simplu de escrocherie și de hoție, de la oameni s-au luat bani, s-au semnat acorduri adiționale că oamenii trebuie să-și primească apartamentele și au fost vândute apartamentele altor terțe persoane”.

Istoria vizează două blocuri de locuit situate pe strada Pietrarilor 10/5 și 10/6.  Construcția a fost inițiată încă în anul 2006 de către compania „Fame CV Construction”, pe un teren ce aparținea Uniunii Scriitorilor. La 3 ani de la începutul lucrărilor, firma a falimentat, iar proiectul a fost stopat. Compania reușise până la acel moment să ridice doar carcasa unui bloc și primele două etaje din cea de-a doua clădire. Mai mulți ani, construcția a stat de izbeliște. 

În 2013, „Fame CV Construction” a intrat în proces de restructurare, iar noul administrator de insolvabilitate numit de instanță, Nicolae Bostan, a căutat o companie de construcție care să termine blocurile. În 2017 a fost selectată compania „Exfactor Grup”, iar proprietarii imobilelor nefinalizate au acceptat să plătească bani suplimentari doar să-și vadă locuințele. S-a ajuns la un preț de 920 de euro pentru un metru pătrat de apartament.

Eduard Hadei, avocat și păgubit: „În cadrul procedurii  de insolvabilitatate întotdeauna acceptăm niște concesii. Am acceptat să mi se micșoreze valoarea investiției, să mi se micșoreze bunul care urma să mi se transmită în cadrul valorificării creanțelor garantate. De la un apartament de 100 de metri am ajuns la un apartament de 41 de metri, care într-un final mi-a fost pur și simplu luat fără justificare”.

Tărăgănarea procesului de judecată, fără aplicarea măsurilor de asigurare pe apartamente

Eduard Hadei este avocat și un alt păgubit care a rămas fără apartamentul cumpărat în complexul din strada Pietrarilor. El a fost primul care s-a adresat în judecată pentru a-și recupera locuința. În aprilie 2021, avocatul a cerut în instanță obligarea administratorului Nicolae Bostan să-i transmită apartamentul în care investise.

Cererea a ajuns la magistratul Gheorghe Mîțu de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Judecătorul are în gestiune dosarul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction”. Abia peste 3 luni, Gheorghe Mîțu a emis o încheiere prin care a primit în procedură cererea lui Eduard Hadei. Pe apartamentul aflat în litigiu însă, nu au fost aplicate măsuri de asigurare. Iar la scurt timp, imobilul a fost vândut la o licitație, împreună cu alte 14 apartamente.

Decizia Comitetului Creditorilor, falsificată

La 2 august 2021, administratorul special al „Fame CV Construction” Nicolae Bostan a convocat o ședință a Comitetului Creditorilor companiei, pentru a informa că mai multe persoane nu au achitat toată suma pentru apartamente. S-a format o datorie de 1,7 milioane de lei față de „Exfactor Grup”. Bostan a propus ca mai multe imobile să fie transmise către „Exfactor” din contul datoriilor la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat. Acest cost a fost prevăzut din start în contractul de antrepriză pe care l-au semnat cei doi agenți economici. Contractul stipula că, în situația în care „Fame CV Construction” nu va putea achita pentru lucrări, va transmite către „Exfactor” imobile, la prețurile convenite la începutul demarării proiectului.

Potrivit procesului-verbal al ședinței, propunerea a fost votată unanim de cei 3 membri prezenți la adunare din 5 pe care îi are Comitetul Creditorilor. Am reușit să aflăm că procesul-verbal al ședinței a fost de fapt falsificat. Unul dintre creditori, numele căruia figurează în document, ne asigură că nu a participat la acea ședință, pentru că de mai mulți ani se află peste hotare.

Petru Zelenco, membru al Comitetului Creditorilor „Fame CV Construction”:  - Vreau să vă confirm că nu am fost prezent la ședință. În 2017, iunie dacă nu greșesc, am plecat din țară și de atunci nu m-am întors.

Reporter TV8: - Dar dvs ați știut că vă sunt folosite numele și semnăturile?

P. Zelenco: - Nu, nu am știut. Am aflat asta când mi-a spus dl avocat că ceva nu este în regulă și deja am început să ne informăm ce se întâmplă.

Reporter TV8: - Dar în perioada asta cu dl Bostan ați discutat la telefon sau prin e-mailuri?El știa că dvs sunteți peste hotare?

P.Zelenco: - Nu. Am încercat să aflu care este situația, dar din păcate nu am avut niciun succes. 

Licitație fictivă

În baza acelei decizii trucate a Comitetului Creditorilor, la 23 august 2021, Nicolae Bostan a organizat o licitație, fiind scoase la vânzare 15 apartamente. Compania „Exfactor” a fost singura participantă și le-a cumpărat pe toate, în lot unic, cu 355 de mii de euro.

Din Comisia de licitație au făcut parte aceiași membri ai Comitetului Creditorilor: Lucia Cazacu și Vasile Dolma. Ultimul susține că nu-și amintește nimic despre licitația organizată în biroul lui Nicolae Bostan.

Vasile Dolma: - Noi am avut foarte multe adunări și nu-mi amintesc anume la care adunare și ce hotărâri s-au luat.

Reporter TV8: - Dar ce vă amintiți despre acea licitație? Nu cred că nu țineți minte licitația prin care s-au vândut către „Exfactor” 15 apartamente. Măcar să ne spuneți cum au fost selectate anume aceste 15 apartamente din toate care sunt în complexul ăsta?  

Vasile Dolma: - Nu, nu pot să-mi amintesc. Nu-mi amintesc așa amănunte.

Reporter TV8: - Dar pe dl Petru Zelenco îl cunoașteți?

Vasile Dolma: - La câteva adunări noi ne-am întâlnit cu dânsul.

Reporter TV8: - Dar la adunarea ceea care viza transmiterea apartamentelor din contul datoriilor către „Exfactor”, el a fost?

Vasile Dolma: - Mie mi-e greu să vă spun, anume pe data ceea. Vă spun, noi am avut mai multe adunări la care dl Zelenco a fost prezent.

Proprietarii apartamentelor transmise către „Exfactor” în urma așa-zisei licitații declară că nu au știut nimic despre vânzarea locuințelor.

Fostul viceprimar al capitalei Ruslan Codreanu a investit împreună cu părinții peste 47 de mii de euro într-un apartament din blocurile cu bucluc.

Ruslan Codreanu: „Ca cetățean simplu, în 2007, am investit într-o construcție. Suntem în 2024 și am rămas și fără apartament și fără bani. Nu am primit nicio invitație nici de la instanța de judecată, nici de la Bostan, nici de la „Exfactor”, nicio înștiințare care să-mi zică foarte clar: Ruslan Codreanu, dacă nu faci 1,2,3 noi îți înstrăinăm apartamentul. Nu am primit nimic. Am aflat, după ce am achitat toate tranșele, că apartamentul nu-mi aparține. Mai mult ca atât, am mers să văd apartamentul, am cerut cheile și mi s-a zis că trăiește altcineva acolo”.

Unchiul lui Anatolie Berbeca, care muncește în străinătate, a investit 61 de mii de euro într-un apartament, tot în anul 2007.

Anatolie Berbeca: „Toate ratele sunt achitate. Sunt actele confirmative. În acordul adițional nr.2 care este la contract anexat și este semnat de către administrator și este și ștampila umedă a organizației administrată de el, se recunoaște această sumă. Sunt acte confirmative și pentru sumele adăugătoare care trebuiau achitate. Era deja inițiată o procedură de judecată și în cadrul acestei proceduri, când  s-a solicitat într-un moment dat extrasul de la Cadastru, în acel extras s-a identificat că deja apartamentul are alt proprietar”.  

Chiar dacă există un act ce arată că ar fi fost organizată o licitație cu strigare, directorul „Exfactor Grup” recunoaște că nu a existat nicio licitație. Tonu susține că a primit apartamentele legal, din contul datoriei acumulate de „Fame CV Construction”. 

 Vladimir Tonu: -Eu nu vreau să o numesc licitație din considerentul că compania „Exfactor” a avut un contract de antrepriză și urma să finalizeze blocurile locative din strada Pietrarilor. Contractul prevedea  două forme de achitare. Prima: achitarea pentru lucrările îndeplinite conform proceselor verbale aprobate de către Comitetul Creditor prin varianta financiară și varianta nr.2, în caz că ei nu au bani, prin varianta de barter. Varianta de barter presupunea apartamente, parcări, debarale, spații comerciale.

Reporter TV8: - Dvs știați că aceste 15 apartamente au investitori, persoane fizice care au plătit toate ratele și își așteptau locuințele?

Vladimir Tonu: - Eu nu puteam să cunosc, pentru că în cadrul companiei care nu ne aparține nouă nu cunoșteam cum stau lucrurile, că ele sunt vândute, că ele sunt la cineva. Eu nu cunosc.

Înregistrare dubioasă la Cadastru

Pentru ca pseudo-licitația organizată de administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan și compania „Exfactor Grup” să producă efecte juridice, pe fir a trebuit să mai intervină un jucător. E vorba despre o registratoare de la Cadastru, care a radiat din Registrul Bunurilor Imobile înscrisurile despre contractele de investiții ale oamenilor care cumpăraseră apartamentele încă în momentul construcției și în loc a indicat „Exfactor” drept proprietar.

Investitorii păgubiți o acuză pe registratoarea de la Cadastru că ar fi acționat în cârdășie cu Nicolae Bostan și „Exfactor”, contribuind la deposedarea lor de locuințe.

Dubios este faptul că, în aceeași perioadă, un apartament de 71 de metri pătrați din complexul Pietrarilor a ajuns în proprietatea funcționarei de la Cadastru, fiind cumpărat chiar de la „Exfactor”.

Fiind sesizat anterior de avocatul Hadei despre aceste circumstanțe, Departamentul Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice nu a văzut temei pentru inițierea unei anchete de serviciu pe numele registratoarei vizate. Aceasta lucrează și astăzi la Cadastru.

La solicitarea Cutiei Negre, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile ne-a dat asigurări că registratoarea  a acționat legal.  

„Potrivit actului privind ridicarea bunurilor adjudecate din 1 octombrie 2021, întocmit de administratorul procesului de insolvabilitate a „Fame CV Construction”, Nicolae Bostan, bunurile adjudecate s-au transmis libere de orice sarcină, precum ipoteca, garanția reală imobiliară, ori măsuri asiguratorii și conțin garanție contra viciilor ascunse, cu excepția dreptului de răscumpărare asupra bunurilor imobile conform procesului-verbal cu privire la desfășurarea licitației (...) Registratorul din sistemul cadastral nu are competența de a verifica activitatea administratorului de insolvabilitate sau temeinicia actelor întocmite de acesta”, a explicat instituția.

A comentat acuzațiile și Vladimir Tonu, directorul „Exfactor Grup”.

V. Tonu: - Eu nu cunosc toți investitorii care vin la „Exfactor”. Cei care vin la „Exfactor”, ei nu au venit după casă la Pietrarilor sau la altă adresă. Eu consider că ei au venit direct sau prin intermediari, așa cum se face, că avem companii care prestează servicii de vânzare a apartamentelor, au adus cumpărătorul, au făcut contract.

Reporter TV8: - Dvs susțineți că e pură coincidență că fix în acea perioadă, exact registratorul care v-a înregistrat dvs dreptul de proprietate pe aceste apartamente, a cumpărat un apartament în acest complex chiar de la „Exfactor”? 

V. Tonu: - Dar dvs nu credeți că în afară de registratori acolo pot să fie și polițiști, și procurori. Noi nu punem în discuție cine vine la noi ca să facă o achiziție.

Acțiuni cu semne de întrebare în instanțele de judecată

După ce a ajuns proprietara celor 15 apartamente, compania „Exfactor Grup” le-a vândut în mare grabă. Ulterior, locuințele au fost revândute de mai multe ori. Tranzacțiile au avut loc chiar în timp ce în judecată, Eduard Hadei și un alt proprietar păgubit luptau pentru a obține anularea licitației. Hadei a obținut câștig de cauză abia în decembrie 2022. 

Chiar dacă încheierea emisă de judecătorul Gheorghe Mîțu era irevocabilă, administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan  a atacat-o cu recurs la Curtea de Apel. Iar instanța i-a acceptat cererea. Bostan a trimis o sesizare și la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității unui articol din Legea insolvabilității care e referă la contestarea încheierilor judecătorești. Curtea de Apel Chișinău nu a așteptat verdictul Curții Constituționale și la scurt timp după depunerea recursului, pe 21 martie 2023 a emis o decizie în favoarea lui Bostan. În toamna anului trecut, Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Bostan, dar decizia nu a mai produs efect.

Astăzi, în instanța de judecată mai mulți investitori și-au unit forțele pentru a-și putea recupera banii pe care I-au plătit pentru apartamentele de pe strada Pietrarilor. Nicolae Bostan nu vine niciodată la ședințe. Investitorii sunt obligați să prezinte tot felul de acte, care cu greu pot fi obținute și costă bani.

Eduard Hadei, avocat: - Dacă administratorul de insolvabilitate ar fi prezentat toate rapoartele la timp în ceea ce se referă la întreg procesul de insolvabilitate, probabil că noi nu am fi avut astăzi în discuție alergarea după probe, care de fapt stau în sarcina administratorului să le prezinte.

Gheorghe Mîțu, judecător: - În măsura în care nu o să puteți voi (n.r. să obțineți actele), este instituția reclamării probelor. Puteți să solicitați concursul instanței. Până la urmă noi trebuie să stabilim cu exactitate maximă care este statutul juridic al bunurilor prin prisma deținătorilor drepturilor asupra acestora.

Eduard Hadei: - Administratorul, atâta vreme cât stă pe tușă și râde de noi cum ne certăm aici, atâta vreme o să avem amânări și complicități. Trei ani de zile deja avem termenul de prescripție de bună credință a dobânditorilor ulteriori de apartamente. Sigur că da, o să mai amânăm încă 3 luni de zile, o să mai aducem alte acte, o să punem hârtii peste hârtii și într-un final o să ajungem la aceeași situație în care Bostan o să râdă de noi dintr-o parte. O să facem rost, sigur, am înțeles poziția instanței.

Ruslan Codreanu: - Ceea ce mă doare pe mine ca om simplu este că acest hoț, Bostan Nicolae, care se consideră administrator de insolvabilitate, care trebuie să reprezinte interesele mele ca și creditor, nu se prezintă în instanță de 3 ani de zile. El nu vine să dea explicații mie și celorlalți pătimași în dosarul respectiv”.  

Judecătorul și avocatul lui Bostan refuză să comenteze

Am încercat să aflăm de la judecător de ce nu l-a penalizat pe Nicolae Bostan, pentru că nu prezintă rapoartele obligatorii în procesul de insolvabilitate și nu vine la ședințe, dar Gheorghe Mîțu  a refuzat să comenteze.

Gheorghe Mîțu: - Eu nu dau declarații în privința dosarelor care se află la mine în procedură. Legea interzice.

Reporter TV8: - Dar e vorba despre prezența unei părți la ședințe.

Gheorghe Mîțu: - Eu mă retrag în deliberare.

L-am sunat pe Nicolae Bostan, dar telefonul acestuia este închis. Avocatul care îl reprezintă la ședințele de judecată a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. Ba mai mult, a cerut judecătorului să ne interzică accesul în sala de ședințe.

Reporter TV8: - Vreau să vă întreb dacă țineți legătura cu clientul dvs și unde este el? De ce nu se prezintă la ședințe?

Sergiu Capbătut, avocat: - Este reprezentant. S-a discutat lucrul acesta la ședință.

Reporter TV8: - Dl administrator este obligat să vină la ședințe.

Sergiu Capbătut: - Alte comentarii nu formulez.

Reporter TV8: - Țineți legătura cu dl Bostan? Dumnealui este în țară? Cum comunică instanța cu clientul dvs, prin email-uri, prin telefon?

Sergiu Capbătut: - Astea sunt toate comentariile.

De 3 ani de zile, administratorul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction” nu poate fi găsit nici de investitorii care mai au de primit apartamente în complexul din strada Pietrarilor.

De exemplu, Iulian Cojuhari se chinuie să obțină cheile de la câteva imobile. Mama sa, care are astăzi o vârstă înaintată, a investit 230 de mii de euro în 4 apartamente.   

Iulian Cojuhari: „Trei apartamente sunt astăzi scrise pe mama la Cadastru, dar unul e vândut de Bostan prin licitația asta. Care-i vândut deja e vândut, dar pentru cele trei care au rămas noi nu putem să primim cheile. Noi nu-l putem găsi pe Bostan. Nu a dat niciun răspuns. Mai mult de zece ori ne-am adresat la dânsul și nimic”.

Nicolae Bostan a scăpat de sancțiuni disciplinare

Despre acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan a fost informat și Ministerul Justiției. Sesizarea trimisă de avocatul Eduard Hadei s-a prăfuit un an la Comisia de Disciplină a Administratorilor Autorizați, fără a fi examinată. Din comisie face parte și soția administratorului vizat, Tatiana Bostan.

Eduard Hadei, avocat: „Nu am explicații din care motiv se tergiversează. Ministerul Justiției, prin comisie, urma să examineze, dacă nu mă greșesc, în cel mult 10 zile. Iată avem un an din momentul în care a fost depusă sesizarea . Explicații nu se oferă.

La solicitarea Cutiei Negre, Comisia de Autorizare și Disciplină a Administratorilor Autorizați a precizat că a fost intentată o procedură disciplinară, dar examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori la solicitarea părților. Pentru a evita un conflict de interese, Tatiana Bostan a declarat abținere și a fost înlocuită cu un alt membru supleant al comisiei. 

Pe 29 martie curent, sesizarea lui Eduard Hadei a ajuns să fie examinată, iar Comisia a stabilit că nu există abateri disciplinare în acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan.

Trei dosare penale la CNA, dar ancheta a bătut pasul pe loc

Ilegalitățile de care se plâng investitorii în complexul Pietrarilor sunt anchetate și de Centrul Național Anticorupție. Două cauze penale au fost deschise încă la finele anului 2022, dar ancheta a bătut pasul pe loc.  

Ruslan Codreanu: „Am făcut demersuri la CNA. A trecut mai mult de jumătate de an de când nu am primit niciun răspuns de la CNA. Este un caz evident de hoție și escrocherie. S-au luat bani, este contract, s-au promis apartament și nu sunt nici banii, nici apartamentul. Omul își desfășoară mai departe activitatea în R. Moldova ca administrator de insolvabilitate când de fapt sunt oameni pe care el i-a jefuit”.

La 27 februarie, reporterul Cutiei Negre a trimis o solicitare la CNA în care a întrebat ce acțiuni de urmărire penală au fost efectuate timp de un an și jumătate și câte persoane au statut de bănuit sau învinuit în dosare. Instituția a refuzat să ofere aceste informații.

„Luând în considerare că urmărirea penală este în fază de desfășurare, fiind efectuat un spectru larg de acțiuni procesuale, îndreptate spre acumularea probelor pe caz, conducându-ne de prevederile Codului de procedură penală, nu vă putem oferi mai multe detalii”, a motivat CNA.

Peste două săptămâni de la expedierea acestui răspuns către TV8, ofițerii CNA au descins cu percheziții în biroul lui Nicolae Bostan. Instituția a informat că administratorul de insolvabilitate este bănuit într-o cauză penală pornită pentru abuz de putere, exact pentru faptele prezentate în investigația noastră.

„Potrivit probelor gestionate, administratorul desemnat de instanța de judecată, în complicitate cu unii membri ai Comitetului Creditorilor și factori de decizie din mediul privat, ar fi înstrăinat mai multe spații locative de pe strada Pietrarilor, prin organizarea procedurii de licitație, în valoare de 7,6 milioane de lei, desfășurată contrar Legii insolvabilității. În vederea administrării probatoriului pe cauza penală, administratorul autorizat urmează a fi audiat în calitate de bănuit și cercetat în stare de libertate”, anunța CNA pe 19 martie.

Ofițerul de caz din cadrul CNA ne-a informat ulterior că la 1 martie curent a fost deschisă a treia cauză penală pe faptul comiterii abuzului de serviciu și dosarele au fost comasate. Nicolae Bostan are deja statut de bănuit și se prezintă la audieri.  

Presupușii complici neagă acuzațiile

Potrivit CNA, Nicolae Bostan ar fi acționat în complicitate cu membri ai Comitetului Creditorilor companiei „Fame CV Construction”. Președintele comitetului, Vasile Dolma neagă acuzațiile și chiar îl apără pe Bostan.

Vasile Dolma: „Ce complicitate? Complicitate dacă dl Bostan mi-ar fi dat vreun apartament, dar eu am fost pătimit tot așa ca toți creditorii. Eu nu recunosc niciun fel de complicitate. Toate hotărârile care le-am luat erau legale. Tot timpul cât am fost noi legați de problema asta a Pietrarilor, el  (n.r. Nicolae Bostan) mi-a produs o impresie de administrator onest. Nu a fost un șmecher, un hoț care să încerce să fure ceva bani”. 

Neagă orice implicare într-o schemă ilegală și directorul companiei de construcții „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu: „Eu consider că noi nu am fost complicii absolut la nimic. Noi nu am fost complici nici cu dl Nicolae, nici cu nimeni. Noi am fost complici ce ține de construcția și finalizarea complexului locativ din strada Pietrarilor 10/5, 10/6. Noi am fost complicii cu toți muncitorii care au lucrat de dimineață până în seară pe șantiere să primim oamenii, să le dăm cheile și oamenii să-și poată primi bunul pe care îl așteptat de 10 ani”.

Pe Nicolae Bostan nu l-am găsit nici la telefon, nici la biroul său unde s-au făcut percheziții.

Am insistat să aflăm cu ce s-a ales Uniunea Scriitorilor în urma realizării proiectului imobiliar din strada Pietrarilor, după ce a oferit terenul pentru construcție. Am fost informați că antreprenorul și-a respectat obligațiile și chiar a fost mai generos.  Deoarece a construit două blocuri, în loc de unul prevăzut inițial în proiect, a transmis uniunii, în loc de 7 apartamente cu o cameră, 16 garsoniere cu o suprafață de 731 de metri pătrați. Toate au fost repartizate membrilor Uniunii Scriitorilor.

Administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan are legătură și cu alte proiecte imobiliare dubioase, unde oamenii riscă să rămână fără bani și fără apartamente. Anul trecut, Ziarul de Gardă a scris despre un bloc situat pe strada Nicolae Titulescu, unde lucrările de construcție au fost stopate.

Investitorii acuzau firma de construcții că a făcut evaziune fiscală și a intrat artificial în insolvabilitate. Companiile vizate în litigiu sunt administrate de soții Nicolae și Tatiana Bostan, pe care investitorii îi acuză de conflict de interese și implicare într-o schemă de escrocherie, pentru a-i deposeda de apartamente.