/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia

investigații

/INVESTIGAȚIE/ Cobasna: „MacGuffin-ul” rusesc dintre Ucraina și NATO

20 martie 2023, ora 15:17

De la butoi cu pulbere la operațiuni psihologice: Cazul unui depozit de muniții din timpul Războiului Rece, care a ajuns în prim-planul intrigilor internaționale

Doi străini se întâlnesc într-un tren și discută. Primul arată un pachet de pe raftul cu bagaje: „Ce este înăuntru?”. Proprietarul pachetului răspunde: „Este un MacGuffin”. Primul întreabă: „Ce este un MacGuffin?” Răspunsul: „Ei bine, este o capcană pentru leii din ținuturile muntoase ale Scoției”. Primul bărbat obiectează – „Dar nu există lei în ținuturile muntoase ale Scoției!”. Răspuns: „Ei bine, atunci nu există nici MacGuffin!”.

În industria cinematografică, un MacGuffin se referă la un dispozitiv narativ – de obicei un obiect misterios și dorit –, care împinge intriga mai departe. Determină succesiunea unor întâmplări semnificative, dar propria sa importanță este adesea învăluită în mister. 

În cunoscuta peliculă „Pulp Fiction”, faimosul MacGuffin este o servietă al cărei conținut radios este ascuns mereu publicului, la fel ca documentele secrete din thrillerele lui Alfred Hitchcock, regizorul cel mai asociat cu această tehnică. Hitchcock, cel care a oferit și anecdota străinilor din tren, ca poveste de origine a termenului, a descris MacGuffin-ul drept un „obiect urmărit de spioni – însă publicului nu îi pasă de asta”. 

Cobasna este un MacGuffin geopolitic. Satul din Transnistria, regiune separatistă a Moldovei, găzduiește cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est, o relicvă a Războiului Rece, păzită de aproximativ 1.500 de soldați ruși. Amplasarea depozitului, la circa 200 de kilometri de granița cu un stat membru NATO, România, și la doar doi kilometri de frontiera cu Ucraina, i-a garantat acestuia atenție din partea guvernelor și a spionilor. Între timp, publicul – în acest caz, oamenii care locuiesc în zonă – au fost în mare parte indiferenți de prezența acestuia.

Primăria satului Cobasna. Foto: Ilie Gulca

Totuși acest lucru se schimbă pe măsură ce războiul din Ucraina provoacă tulburări politice în Moldova. În ultimele șase săptămâni, liderii de la Chișinău și Tiraspol au acuzat guvernele rus și, respectiv, cel ucrainean că ar complota pentru răsturnarea lor. Satul Cobasna este din ce în ce mai citat în acuzații de intrigi geopolitice și acțiuni subversive. Investigația de față examinează credibilitatea și contextul acestor acuzații.

După un an de război de uzură, atât forțele ucrainene, cât și cele rusești se bazează foarte mult pe armele din epoca sovietică, lansând avertismente cu privire la deficitul de muniții. Se estimează că depozitul de la Cobasna adăpostește aproximativ 20.000 de tone de muniții vechi sovietice. Plângerile de lipsă de obuze au provocat speculații că cele două părți implicate în războiul din Ucraina privesc depozitul ca pe un mijloc de a-și reaproviziona trupele. Cu toate acestea, nu este clar dacă munițiile de la Cobasna mai pot să fie utilizate din cauza vechimii lor. Depozitul a fost inspectat ultima dată de observatori internaționali în urmă cu aproape 20 de ani. Conținutul său actual – cantitatea și starea stocului – este cunoscut doar de armata rusă și de aliații săi transnistreni.

Războiul din Ucraina a provocat, de asemenea, temeri că depozitul ar putea fi aruncat în aer – fie accidental de o rachetă rătăcită, fie în mod deliberat printr-un act de sabotaj al Ucrainei sau al Rusiei. Experții din Moldova – o țară care consideră trupele rusești de la Cobasna drept un afront adus suveranității sale – au susținut că explozia ar putea egala forța bombei atomice aruncate asupra orașului japonez Hiroshima în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Alți experți spun că explozia ar putea să fie comparabilă cu deflagrația din 2020, care a distrus zona portuară și cea centrală a orașului Beirut din Liban. Deși este imposibil de măsurat impactul precis al unei explozii, majoritatea estimărilor vorbesc despre un dezastru umanitar și de mediu, care depășește cu mult teritoriul regiunii transnistrene.

„Prezența unei cantități atât de mari de muniții vechi într-un singur loc reprezintă un pericol fizic pentru populația din zonă”, a declarat William Hill, fost șef al Misiunii OSCE în Moldova, care a supravegheat evacuarea parțială a munițiilor în perioada 2001-2004. „Munițiile sunt vechi, iar munițiile vechi nu devin mai sigure. Cel mai mare pericol este că o parte sau toate ar putea să explodeze. Și, deoarece există multe acolo, ar fi o explozie destul de mare.”

Riscul unei detonări accidentale la Cobasna a fost sporit de ostilitățile militare din Ucraina. „Războiul este dezordonat și am văzut deja cum conflictul se extinde departe de linia frontului”, a spus Emily Ferris, expertă pe Rusia și Eurasia la Royal United Services Institute, RUSI, un think tank pe probleme de apărare și securitate cu sediul la Londra.

Ca exemple ale acestei extinderi, ea a menționat atacuri asupra infrastructurii din sudul Rusiei și în profunzimea teritoriului ucrainean, precum și cazuri în care resturi de rachete au aterizat în Polonia și Moldova. „Unele dintre acestea sunt întâmplătoare, altele nu”, a spus ea. „Dar cu cât cele două părți se apropie de un război de uzură, cu atât comportamentul devine mai riscant.” Ferris a spus că, în special, agențiile de informații militare ruse și ucrainene au manifestat un apetit tot mai mare pentru risc, plănuind atacuri ambițioase departe de linia frontului. „Este un fel de război paralel, care are loc între cele două agenții de informații.”

Poziția Transnistriei în Moldova este aproximativ similară rolului Donbasului în Ucraina și al Osetiei de Sud în Georgia. Toate sunt teritorii separatiste, care conferă Rusiei putere asupra țărilor ce încearcă să îi părăsească sfera de influență. Cobasna servește drept instrument de presiune asupra Chișinăului în cadrul negocierilor pentru soluționarea conflictului transnistrean. Efortul internațional de a evacua stocurile periculoase din depozitul de la est de Nistru, supravegheat de OSCE, a fost blocat în 2004, când Transnistria a refuzat să mai  coopereze. Rusia spune că prezența sa militară în regiune este necesară pentru a asigura paza depozitului, în timp ce Moldova susține că Moscova folosește obiectivul ca pretext pentru a-și menține prezența militară în regiune. Kremlinul își descrie trupele din Moldova drept forțe de menținere a păcii. Cei care privesc Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa păcii în regiune tratează această descriere – la fel ca anecdota despre leii din ținuturile muntoase ale Scoției – cu neîncredere.

Cum s-a ajuns aici?

Moldova vede în Ucraina o reflecție a sa. Ambele sunt foste republici sovietice care au căutat legături mai strânse cu țările din vestul lor. Făcând acest lucru, cele două state au provocat o opoziție violentă din partea minorităților vorbitoare de limbă rusă din estul lor. Crescând în Moldova în ultimul deceniu de stăpânire sovietică, am văzut manifestații la care s-a revendicat emancipare națională și reunificarea cu România, vecinul nostru din vest cu care avem aceeași limbă. Tinerii de la acea vreme erau recrutați pentru ocupația sovietică a Afganistanului. Teama de a muri într-un război îndepărtat a alimentat antipatia față de Moscova.

Pe măsură ce Moldova independentă a ieșit din ruinele sovietice, a creat legături puternice cu România. Acest lucru a alarmat Transnistria, o fâșie de teritoriu la est, între fluviul Nistru și granița cu Ucraina. Populația de acolo a fost istoric mai empatică față de Rusia; majoritatea locuitorilor vorbesc mai degrabă rusa decât româna. În 1992, militarii moldoveni și separatiștii transnistreni au intrat în război. Un conflict aprig, de cinci luni, s-a încheiat cu mediere rusească. În cadrul acordului de armistițiu, Rusia a pus la dispoziție aproximativ 500 de militari pentru o forță comună de menținere a păcii, care urma să supravegheze o zonă-tampon, ce separa teritoriul administrat de Tiraspol, capitala regiunii secesioniste, de cea mai mare parte a țării aflată sub jurisdicția Chișinăului. Acești militari ruși de menținere a păcii au completat efectiv forța mai mare, care fusese lăsată la depozitul din Cobasna.

Serghei Palamarciuk, primarul satului Malîi Kuialnik, raionul Podilsk, regiunea Odesa. Foto: Ilie Gulca 

Transnistria a devenit un avanpost al influenței ruse, iar politica și economia sa a ajuns în mâinile unei elite represive pro-Kremlin. Jurnaliștii străini tind să o descrie ca pe un parc tematic al Uniunii Sovietice, înghețată în timp, cu piețele sale publice dominate de statuile lui Lenin și Marx. Fabricile din epoca sovietică din regiune nu sunt la fel de atrăgătoare, ci mai curând reprezintă niște relicve ale influenței îndelungate a Moscovei. Transnistria a fost puternic industrializată de sovietici, iar economia ei este astăzi dominată de producție. Fabricile sale sunt puternic subvenționate de Moscova – nu plătesc aproape nimic pentru gazul rusesc ce le satisface nevoile energetice.

Activitatea energofagă de producere a oțelului reprezintă mai mult de jumătate din producția industrială a Transnistriei. Aceasta se desfășoară în orașul Râbnița, unde o uzină deținută în trecut de oligarhul rus apropiat de Kremlin, Alisher Usmanov, a atras muncitori din toată regiunea, inclusiv din Ucraina.  

„Tinerii care s-au dus la muncă la Râbnița au ajuns să rămână acolo”, a spus Serhiy Palamarciuk, primarul satului Malîi Kuialnik, raionul Podilsk, un oraș de peste graniță din Ucraina. „Acum doar părinții lor au rămas aici.”

Palamarciuk a declarat că cea mai mare parte a localitățiil sale a fost în general rusofilă până la invazia din februarie 2022. Rachetele rusești au lovit o unitate antiaeriană din localitate. Aviația rusă a distrus întreaga infrastructură a unității antiaeriene din sat la primele ore ale zilei de 24 februarie, omorând peste 20 de soldați, bărbați și femei. 

„După atac, atitudinea față de Rusia s-a schimbat radical”, a declarat Palamarciuk. În trecut, a spus el, mulți din sat și-au pus speranța într-un „boom economic” în Transnistria. „Asta nu s-a întâmplat niciodată. Raiul promis a dispărut”, a explicat el. „Unde este Rusia, nu poate să existe bunăstare”. 

Satul Malîi Kuialnik este situat în regiunea Odesa, în raionul Podilsk, lângă Cobasna. La sfârșitul anului trecut, am vizitat această zonă pentru a afla atitudinea localnicilor ucraineni față de depozitul de muniții rusești de peste segmentul de graniță cu regiunea transnistreană. Am intrat în Ucraina printr-o vamă prin care au trecut sute de mii de refugiați ucraineni în decursul unui an de ostilități militare. 

În vama ucraineană, am văzut mulțimi de oameni nervoși și neliniștiți. Unii bărbați se certau cu grănicerii din cauza că nu aveau permisiunea să părăsească țara. Femeile și copiii lor plângeau în autobuze. Drumul spre Podilsk a fost presărat cu puncte de control și cu obstacole antitanc. Traficul era redus, în mare parte, mașini vechi și camioane de epocă sovietică. În comparație cu vizitele anterioare, am văzut puține vehicule moderne. Cei care își puteau permite astfel de mașini se pare că fugiseră de război.

Ar putea Rusia să atragă Transnistria în război?

Prezența militară rusă în Transnistria îngrijorează de mult Kievul. După anexarea Crimeii în 2014, Ucraina a săpat un șanț de-a lungul frontierei cu Transnistria. Toate punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu regiunea separatistă au fost închise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut. „Transnistrenii sunt implicați în acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Palamarciuk. „Localnicii din satele de graniță înțeleg că situația este mai gravă pentru că trupele rusești au ocupat Transnistria”.

Cele 20.000 de tone de muniție păzite de trupe rusești nu pot fi evacuate din Transnistria cu ușurință. Regiunea separatistă nu are o pistă de aterizare militară și s-a bazat pe un acord informal cu Moldova pentru legăturile sale aeriene. În 2001-2004, în cadrul unui efort de dezarmare supravegheat de OSCE, legătura feroviară a Transnistriei cu Ucraina a fost folosită pentru a transfera o parte considerabilă a stocului de muniții de la Cobasna în Rusia. Având în vedere că procesul de dezarmare este blocat de mult și granița cu Ucraina închisă, Rusia poate să aibă acces astăzi la munițiile de la Cobasna doar dacă forțele sale din Ucraina ar putea să facă joncțiunea cu cele din Transnistria.

Speculațiile că Transnistria ar putea să intre în război în Ucraina sunt aproape la fel de vechi ca războiul însuși. La sfârșitul lui aprilie 2022, la două luni după invazie, un comandant rus de rang înalt, Rustam Minnekayev, a declarat că ocuparea coastei de sud a Ucrainei ar putea să deschidă „o altă rută” spre Transnistria, unde, susținea el, populația vorbitoare de rusă ar fi persecutată. Afirmația, pentru care nu a oferit nicio dovadă, se aseamănă cu pretextul Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Câteva zile mai târziu, în Transnistria au fost semnalate o serie de mici explozii, vizând antene radio și instalații militare și de securitate. Regimul secesionist a vorbit atunci de lansarea unor drone deasupra depozitului de muniții Cobasna și s-au tras focuri de armă în sat.

Președintele autoproclamat al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că forțele ucrainene ar fi orchestrat atacurile „teroriste” pentru a atrage regiunea în război. Kievul a negat acuzațiile. Potrivit lui Kamil Calus, expert al think tank-ului din Varșovia, Centrul pentru Studii Estice, atacurile au fost „cel mai probabil organizate de sau cu participarea serviciilor secrete rusești”. În opinia sa, prin aceste manevre s-a urmărit crearea unui sentiment de nesiguranță generală, destabilizarea Moldovei și prezentarea Ucrainei drept stat terorist. Alți analiști au sugerat că Rusia ar fi organizat atacurile sub steag fals pentru a deschide calea intrării în război a Transnistriei, care să servească drept rampă de lansare a unui asalt asupra orașului ucrainean Odesa.

Adevărat sau fals, obiectivul militar urmărit de Kremlin a început să pară din ce în ce mai improbabil pe măsură ce rezistența ucraineană a forțat armata rusă să-și reducă obiectivele inițiale de război. Astăzi, Transnistria rămâne la sute de kilometri de cele mai apropiate forțe ruse din Ucraina, iar orașele-cheie dintre acestea – Odesa, Mykolaiv și Herson – sunt sub controlul ferm al Ucrainei. Analiştii sunt sceptici că trupele ruse şi transnistrene – despre care se crede că numără câteva mii de militari – ar putea juca un rol semnificativ în război. Majoritatea covârșitoare a acestor trupe sunt slab pregătite și recrutate la nivel local. Chiar și unitatea celor 1.500 de paznici de la Cobasna, bunăoară, este formată în mare parte din transnistreni care și-au câștigat cetățenia rusă.

Fără să facă față ucrainenilor în luptă, trupele din Transnistria servesc o funcție precisă pentru Rusia. Potrivit lui Artem Filipenko, expert în cadrul Institutului Național pentru Studii de Securitate din Kiev, contingentul ar putea fi folosit pentru „acțiuni de spionaj și sabotaj” în sudul Ucrainei. Cu toate acestea, o valoare mai mare este simpla amenințare că aceste trupe ar putea fi cumva aduse în joc, așa cum se subliniază în frecventele comunicate ale Tiraspolului despre exerciții militare și pregătirea generală pentru luptă. „Ucraina este forțată să țină cont de prezența acestui contingent și să mențină forțe în regiunea Odesa pentru a descuraja orice atac din Transnistria”, a spus Filipenko. 

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Foto: novostipmr.com

Autoritățile secesioniste transnistrene au refuzat să răspundă la întrebări, în timp ce ambasada Rusiei în Moldova nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Potrivit lui Emily Ferris de la RUSI, efortul de război rus ar fi putut avea mai mult folos pentru Transnistria dacă ar fi reușit obiectivul său inițial, expansiv, de a crea un coridor sudic, pe direcția Mariupol - Crimeea - Odesa. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, a spus ea, Transnistria ar fi putut servi drept bază logistică, contribuind la întărirea liniilor de aprovizionare rusești. „Are resurse limitate, dar, cel puțin, nu este un teritoriu inamic ostil, spre deosebire de restul Ucrainei”.

Acum când Rusia și-a limitat obiectivul militar la fronturile de sud și de est, după cum a spus Kremlinul, costul aducerii unui alt teritoriu în război depășește cu mult orice beneficii. „Să deschidă un alt front când nu s-ar putea conecta cu el, când liniile lor de aprovizionare sunt deja întinse – cred că ar fi practic peste puterile lor.”

Cu toate acestea, avertismentele că Transnistria s-ar putea alătura conflictului nu s-au stins. În decembrie anul trecut, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova a declarat că Rusia va lansa o ofensivă împotriva Republicii Moldova în 2023, în vederea conectării cu Transnistria. „Întrebarea nu este dacă, ci când se va întâmpla asta”, a declarat Alexandru Musteață pentru postul TVR Moldova. El a menționat pe scurt depozitul de muniții, sugerând că ar putea fi un obiectiv al invaziei ruse. „Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniții într-o posibilă confruntare militară”, a spus el.

Ar putea fi folosite în război munițiile de la Cobasna?

Invazia pe scară largă a Ucrainei a lovit Moldova mai tare decât pe vecinii săi. Economia celei mai sărace țări din Europa depinde de remitențe, în timp ce scena sa politică este disputată de liderii care militează pentru aderarea la UE și cei care optează pentru legături mai strânse cu Rusia. Populația de 2,6 milioane a crescut cu aproximativ 84.000 de refugiați ucraineni anul trecut. Moldova are cea mai mare proporție de refugiați ucraineni pe cap de locuitor în comparație cu alte țări din Europa. Atacurile asupra rețelei electrice a Ucrainei au dus la pene de curent și fragmente de rachete căzute pe teritoriul Moldovei. Rachetele rusești care traversează spațiul aerian moldovenesc au determinat suspendarea perioadă a zborurilor de pasageri. Întreruperea aprovizionării cu energie – până de curând dependentă în întregime de gazul rusesc – a dus la o creștere exponențială a inflației, ridicând prețurile bunurilor de bază cu peste o treime. Mii de moldoveni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva dificultăților economice, mulți dintre ei locuitori săraci și în vârstă din zonele rurale care susțin opoziția prorusă.

La începutul lunii februarie, premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a demisionat, invocând crizele declanșate de războiul din Ucraina. Câteva zile mai târziu, președinta proeuropeană, Maia Sandu, a acuzat Rusia că ar complota pentru răsturnarea guvernului actual. „Sabotorii cu pregătire militară, camuflați în haine civile” plănuiau, a spus ea, să atace instituțiile statului și să ia ostatici. Ea a cerut Parlamentului să aprobe legi care acordă puteri lărgite serviciilor de securitate – o mișcare ce a stârnit critici din partea activiștilor locali pentru drepturile omului. Declarațiile Maiei Sandu au venit la doar câteva zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un avertisment similar, spunând că serviciile speciale ucrainene au descoperit un complot rusesc de destabilizare a Republicii Moldova.

Rusia a reacționat la declarațiile guvernelor de la Chișinău și Kiev. Pe 23 februarie, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că a dejucat un complot ucrainean de invadare a Transnistriei. Ca pretext pentru invazie, a spus ministerul, serviciul de securitate ucrainean plănuia o operațiune sub steag fals prin care agenții săi, deghizați în soldați ruși, să lanseze atacuri din Transnistria. Două săptămâni mai târziu, la începutul lunii martie, autoritățile separatiste transnistrene susținute de Rusia au declarat că au dejucat un complot ucrainean de asasinare a liderului secesionist, Vadim Krasnoselski. Ucraina a respins toate acuzațiile și le-a calificat drept provocări și „operațiuni psihologice” lansate de Moscova.

Puțini analiști cred că Ucraina va lansa o ofensivă în Transnistria. „Mi se pare incredibil că ucrainenii ar încerca un fel de incursiune terestră, deoarece acest lucru ar încălca integritatea teritorială a unei alte țări – lucru de care este acuzată Rusia în prezent”, a spus Emily Ferris de la RUSI. De asemenea, nu există niciun indiciu că Rusia intenționează să atace Moldova. Institutul pentru Studiul Războiului din SUA este de părere că Rusia nu are capacitatea pentru un astfel de atac și că ultimele sale afirmații par să facă parte dintr-un efort mai larg de destabilizare a Republicii Moldova, posibil prin pregătirea terenului pentru un atac sub steag fals în Transnistria.

Narațiunea oficială rusă a fost însoțită de tot mai multe mențiuni despre Cobasna pe canale neoficiale. Un articol recent de pe un blog militar rusesc a speculat că Ucraina ar putea încearca să acapareze depozitul de muniții de la Cobasna pentru a-și aproviziona trupele. Afirmații similare au fost amplificate și pe rețelele de socializare prin declarații care susțin că Transnistria ar fi prins în capcană depozitul de muniții pentru a preveni căderea acestuia în mâinile ucrainene. 

Totuși există o problemă majoră cu afirmațiile că fie Ucraina, fie Rusia, de altfel, ar putea folosi depozitul pentru a furniza stocul în scădere a armatelor lor de obuze. Cele mai noi muniții fabricate păstrate la Cobasna „au probabil cel puțin 40 de ani”, a spus William Hill, fostul ambasador OSCE în Moldova. El a făcut parte din echipa internațională care a inspectat depozitul în timpul efortului de dezarmare de scurtă durată de la începutul anilor 2000. „Nu este foarte util în scopuri militare.” Din cauza vechimii lor, a spus Hill, cea mai mare parte a munițiilor nu ar mai fi suficient de sigură sau de fiabilă pentru a fi folosite în luptă.

Un oficial moldovean a confirmat că cea mai mare parte a munițiilor au depășit cu mult data-limită de utilizare. „În perioada 2004-2007, cea mai mare parte a acestor muniții expirase deja sau se apropia de sfârșitul termenului de valabilitate”, a declarat Valeriu Mija, secretar de stat la Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Emily Ferris de la RUSI a precizat că inspecțiile internaționale anterioare au arătat că depozitul conținea doar arme sovietice degradate, care nu ar fi de niciun folos într-un război activ. „Chiar dacă obuzele nu ar fi degradate”, a spus ea, „mi-ar fi greu să cred, în primul rând, că sunt încă utilizabile sau compatibile cu armamentul actual al Rusiei și, în al doilea rând, că ar putea schimba cu adevărat cursul războiului în favoarea Moscovei.”

Există riscul unei explozii la Cobasna?

Douăzeci de mii de tone de muniții sovietice degradate ar putea avea o valoare mică în prima linie a războiului? Ar putea totuși să ajungă să joace un rol în conflictul mai larg? Atât Rusia, cât și Ucraina au capacitatea de a arunca în aer depozitul Cobasna, deși motivele lor pentru a face acest lucru sunt mai degrabă improbabile.

Vara trecută, Ucraina a atacat zeci de depozite de muniții rusești în Donbas, folosind rachete Himars furnizate de SUA pentru a lovi ținte în spatele liniilor frontului. Aceste atacuri, însă, au distrus munițiile destinate câmpului de luptă, mai degrabă decât stocul degradat. Depozitele erau de altfel situate pe teritoriul ucrainean, deși într-o regiune aflată sub control rusesc. Un atac masiv ucrainean asupra a ceea ce este oficial teritoriul Moldovei, o țară prietenă, ar fi greu de justificat. Probabilitatea ridicată a victimelor civile ar trebui să acționeze ca un alt factor de descurajare, deoarece ar putea pune în pericol sprijinul diplomatic și militar occidental de care depinde Ucraina. Întrucât Cobasna se află la doar doi kilometri de granița cu Ucraina, explozia va avea cu siguranță un impact și asupra civililor ucraineni.

De asemenea, este greu de estimat cum ar putea Rusia să beneficieze de aruncarea în aer a Cobasnei. O explozie la depozit ar ucide sute de soldații proprii, precum și civili dintr-un teritoriu aliat, în special aproximativ 1.000 de locuitori ai satului Cobasna. Un atac cu steag fals, efectuat doar pentru a implica Ucraina, ar putea, teoretic, să servească obiectivelor Rusiei. Cu toate acestea, subterfugiul ar trebui să evite suspiciunile aliaților Ucrainei – lucru greu de crezut, având în vedere reputația Rusiei. Artem Filipenko de la Institutul Național pentru Studii de Securitate din Kiev a spus că un atac rusesc asupra Cobasnei este totuși de imaginat doar în condițiile în care Rusia urmărește scopul să obțină avantaje tactice din posibile dezastre. „Ar trebui să luăm în considerare disponibilitatea Rusiei de a recurge la provocări și crime. După cum vedem, ei amenință și Centrala nucleară Zaporojie”, a spus el, invocând numeroasele avertismente că ciocnirile în apropierea centralei electrice din estul Ucrainei ar putea provoca un accident catastrofal.

Cu toate acestea, cel mai mare pericol pentru Cobasna poate proveni încă din cea mai prozaică dintre amenințări – o explozie accidentală, posibil declanșată de protocoale de siguranță laxe sau resturi de rachete sau o combinație a celor două. Mai mulți experți au pus la îndoială dacă munițiile au fost depozitate corespunzător. „Nimeni nu a lăsat înregistrări scrise despre tipul munițiilor și unde exact sunt păstrate”, a spus Ion Leahu, un colonel în retragere al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Preocupări similare au fost evidențiate într-un raport OSCE, în urma vizitei ambasadorilor din noiembrie 2006 la Cobasna – ultima inspecție a unei echipe internaționale. Raportul spunea că nu există un inventar exact al munițiilor, în timp ce păstrarea acesteia ar putea fi afectată de modul în care a fost depozitată: „Înălțimea stivelor, absența completă a benzilor și paletizării și lipsa spațiului dintre acestea îngreunează accesul și ar putea astfel împiedica procedurile de verificare și contabilitate, ceea ce ar putea afecta siguranța.”

În cazul în care Cobasna iese nevătămată din război, experții spun că munițiile ar trebui distruse la fața locului, mai degrabă decât să fie transportate în Rusia. Întrucât distrugerea la fața locului este un proces costisitor și complex, Moldova ar trebui să înceapă să se pregătească pentru aceasta prin convocarea unei conferințe a țărilor și organizațiilor dispuse să contribuie, potrivit lui Sergiy Gherasimciuk, expert în securitate și director executiv adjunct al Centrului de Politică Externă, Ukrainian Prism, de la Kiev. „Dacă Rusia este învinsă, va fi mult mai ușor să începeți procesul”, a spus el.

Stanislav Secrieru, analist senior la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, de la Paris, a spus că o înfrângere a Rusiei ar putea crea o oportunitate pentru o înțelegere politică între Chișinău și Tiraspol. Cu toate acestea, a avertizat el, o Rusie slăbită în anii 1990 a reușit încă să-și mențină influența în conflictele din Georgia și Moldova cu regiunile lor separatiste. „Ar trebui evitate presupunerile liniare că înfrângerea Rusiei va schimba automat status quo-ul în Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia”.

Încercările eșuate pentru identificarea unei soluții în aceste teritorii – eșecul prelungit de a le face sigure – rezonează cu soarta pulberei de la Cobasna. În 2004, când relațiile dintre Rusia și Occident au fost mai bune, pauza în evacuarea armamentului condusă de OSCE a fost văzută ca un regres temporar. „Ne-am gândit că ne vom întoarce la retragerea munițiilor în câteva luni sau câțiva ani”, a spus William Hill, fost ambasador în Moldova. Nimeni nu a avut în vedere la momentul respectiv că situația ar rămâne înghețată așa timp de 19 ani.”

Nu am putut să călătoresc la Cobasna pentru această investigație, deoarece autoritățile transnistrene au restricționat accesul jurnaliştilor  de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, într-o călătorie anterioară, cu trei luni înainte de invazia rusă în Ucraina, am fost uimit de cât de plăcut arăta satul Cobasna. Dincolo de satele din jur, care au un aspect de mizerie rurală – drumuri rele și case dărâmate. Prin comparație, Cobasna are case îngrijite și drumuri asfaltate.

Primarul satului, Leonid Ivanovici Kuratov, mi-a spus la telefon că satul își datorează norocul depozitului de muniții de la periferie.

„Oamenii de aici lucrează în unitatea militară”, a spus el. „Sunt tratați bine, au salarii bune. Nu le este frică [de o explozie] pentru că aceasta este slujba lor.” El a vorbit cu nostalgie despre o perioadă dinaintea războiului, când sătenii de pe ambele părți ale graniței cu Ucraina se vizitau unul pe celălalt. "Ce s-a întâmplat cu ei? Americanii i-au transformat în zombi! I-au schimbat pe ucraineni din rădăcini!”

Ilie Gulca este jurnalist de investigație din Chișinău. Acest articol a fost realizat în cadrul Fellowship for Journalistic Excellence, susținut de Fundația ERSTE, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editare de Neil Arun.

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/FOTO/ Opoziția din Moldova, la aceeași masă. Dodon: „Discutăm despre o strategie comună la alegerile prezidențiale”
/FOTO/ Opoziția din Moldova, la aceeași masă. Dodon: „Discutăm despre o strategie comună la alegerile prezidențiale”
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram