20 mai 2023, ora 13:11

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale refuză pornirea urmării penale în privința fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, după denunțul depus de Asociația Ucrainenilor din Republica Moldova „pe faptul unor acțiuni pretins ilegale”. Este vorba de denunțul depus de președintele asociației, Mihail Bagas, referitor la fraza „ai noștri sunt deja aproape”, care a fost rostită de Dodon în timpul unei întâlniri cu alegătorii din UTA Găgăuzia.

Potrivit PCCOCS, ordonanța de refuz a fost emisă din motiv că nu există faptul infracțiunii.

„Contrar cerințelor art. 263  alin (3) din Codul de procedură penală, fără careva mijloace de probă, cet. Mihail Bagas a expus în sesizare afirmații deductive și sugestive din care nu generează o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită vreo infracțiune. Respectiv, circumstanțele sesizate nu ating un grad minim de credibilitate care ar satisface un observator obiectiv că, ar fi fost comisă o faptă prejudiciabilă prevăzută de legea penală.

(...) Apreciind discursul , prin prisma art. 346 din Codul Penal, nu se constată careva trăsături specifice unui discurs de ură”, potrivit PCCOCS.

În timpul unei întâlniri cu alegătorii din UTA Găgăuzia, Igor Dodon a lăsat semne de întrebare, spunând că „ai noștri deja sunt aproape”. Dodon a făcut această declarație imediat după ce a vorbit despre motivul pentru care Republica Moldova ar trebui să fie prietenă cu Federația Rusă.

În context, Asociația Ucrainenilor din Republica Moldova „Împreună” a depus un denunț la Procuratura Generală pe numele ex-președintelui pentru „apelul deschis pentru invazia trupelor ruse pe teritoriul Moldovei”. 

Ulterior, în cadrul emisiunii „Glavnoie” de la TVC 21, Dodon a afirmat că fraza „ai noștri sunt deja aproape” a fost scoasă din context. Acesta susține că s-a referit la deputații socialiști și nu „ruși sau altcineva”.

Totodată, Dodon a acuzat Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că a publicat în mod deliberat un fragment din discurs.

„Au găsit o declarație de a mea în Găgăuzia. Știu că SIS îmi înregistrează declarațiile la toate întâlnirile. M-am adresat lor: „Sunteți aici, băieți? Cineva a dat din cap și am zis, „înregistrați!”. Am zis „ai noștri sunt alături”, având în vedere deputații mei. Nu despre ruși era vorba sau altcineva. Au tăiat-o și apoi peste tot a apărut, în toate mass-media.

(...) Mereu am fost pentru acest stat, sunt împotriva lichidării. Vreau să fim prieteni cu Europa și cu Rusia, niciodată nu am ascuns acest lucru”, a spus Dodon.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.