10 septembrie 2023, ora 18:10

În primele opt luni ale anului 2023 au avut loc 1.279 de accidente rutiere în care și-au pierdut viața 122 de persoane, iar peste 1.500 s-au ales cu traumatisme. Despre asta a informat șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unor audieri la Parlament. Potrivit datelor statistice, în ultimii trei ani, numărul accidentelor a crescut cu 1,3%. 

De la începutul anului, au fost înregistrate și 153 de accidente cu implicarea angajaților poliției, iar 63 de angajați erau în afara orelor de serviciu.

De cele mai multe ori, accidentele rutiere sunt cauzate de viteza excesivă, neacordarea priorității pietonilor și altor vehicule, precum și condusul în stare de ebrietate. 

Pe parcursul a opt luni ale acestui an, 207 accidente s-au produs din cauza conducătorilor auto aflați în stare de ebrietate, cifra fiind mai mică cu șapte procente comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, până la începutul lunii august, oamenii legii au intervenit în 4.267 de situații în care șoferii erau sub influența băuturilor alcoolice. 

În cadrul ședinței, Viorel Cernăuțeanu a ținut să sublinieze că numărul accidentelor nu au crescut în acest an, doar sunt mai mediatizate.

În context, Inspectoratul Național de Probațiune a prezentat informații despre programul „Drink&Drive”, care presupune un șir de acțiuni de redobândire a permisului de conducere, în cazul în care acesta a fost retras din cauza că șoferii au fost depistați în stare de ebrietate. Până în prezent, 1.407 persoane au participat la acest program.

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, în comun cu Comisia juridică, numiri și imunități au organizat, pe 8 septembrie, audieri publice la subiectul asigurării securității rutiere în Republica Moldova, în perioada 2020-2023. 

La ședință au participat reprezentanți ai autorităților naționale din domeniu: Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunile responsabile, Inspectoratul Național de Probațiune, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Agenția Servicii Publice, Congresul Autorităților Locale din Moldova etc.

La ultima ședință plenară a Legislativului, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de circulație, în contextul în care, în ultima perioadă, s-au înregistrat mai multe accidente grave.

01 octombrie 2023, ora 21:08

Sistemul de justiție din Republica Moldova este într-o perioadă de căutări. Cel puțin asta crede fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a declarat că nu există încă senzația că puterea judecătorească este independentă de politic.

„La acest moment, sistemul judiciar și Procuratura Anticorupție din Republica Moldova se află la început, se află în căutări. Nu a existat încă o atitudine disruptivă față de ce s-a întâmplat până acum în sistem, așa cum s-a întâmplat în România după 15 ani de justiție postrevoluționară. La un moment dat, au venit niște instituții, care au avut atitudini care au șocat, care au schimbat lucrurile.

În Moldova, din câte cunosc eu, acest lucru încă nu s-a întâmplat. E încă o vreme a așteptărilor, a promisiunilor, a nemulțumirilor, dacă încă nu există senzația că autoritatea judecătorească e una pe picioarele ei, care poate funcționa separat de politic, independent, că este stăpână pe propriile decizii”, a spus Daniel Morar, la TV8.

Fostul șef al DNA a mai menționat că și în România, s-a vorbit de reforma justiției mult timp, dar, la un moment dat, „ne spuneam că nu mai suntem în fază de reformă, fiindcă, la un moment dat, orice corp profesional, prin urmare și sistemul judiciar trebuie să ajungă la o maturitate și evident că reforma nu mai este cuvântul cel mai potrivit, aici vorbim despre un sistem format, care are nevoie de stabilitate”.

„Eu ce văd acum în ceea ce privește instituția anticorupție, e că suntem încă în perioadă de căutări, pentru că așa cum au fost împărțite competențele până în vară între CNA și PA - lucrurile nu funcționează la parametrii care sunt așteptați de societate”, a punctat Morar.