11 septembrie 2023, ora 20:01

Act de vandalism în satul Brătușeni din Edineț. În timpul nopții, bustul liderului bolșevic Vladimir Lenin, a rămas fără cap. Primarul localității a declarat pentru TV8 că statuia nu mai poate fi restabilită după ce, la prima vedere, ar fi fost sfărâmată cu un obiect greu. Acum poliția este în căutarea făptașului, care are riscă să fie pedepsit pentru huliganism.

„- S-a întâmplat noaptea, iar azi dimineață eu am văzut când veneam la muncă acest act de vandalism. Și deja am sunat la poliție.
 - E prima dată sau au mai fost astfel de situații?
 - A mai fost acum câțiva ani. La fel au vandalizat acest monument”.

Bustul fostului lider bolșevic se află în imediata apropiere a primăriei. Poliția a început investigația și este acum în căutarea făptașului. Dacă anterior, după astfel de acte de vandalism, autoritățile reușeau să restabilească statuia, de data aceasta ea nu va mai putea fi reparată.

„- Anterior, noi l-am reparat și restabilit, dar acum e imposibil. Anume capul a fost spart cu un ciocan mare.
 - Ce o să faceți cu acest monument mai departe?
 - Nu știu. O să strângem oamenii din sat și consilierii ca să luăm o decizie. Poate o să punem altul în loc. O să găsim de undeva”.

Un caz similar a avut loc și în martie curent, în centrul orașului Anenii Noi. Atunci, un bărbat a smuls mai multe coșuri de gunoi din parc și le-a dat foc în fața statuii lui Lenin. Acesta a ajuns pe mâna poliției, fiind sancționat pentru huliganism. 

Două luni mai târziu, monumentul de la Moldexpo al lui Vladimir Lenin a fost acoperit cu un panou pe care era imprimat un peisaj din natură, care ulterior a fost, însă, scos.

Prezența statuilor liderul bolșevic pe teritoriul țării noastre a fost și subiectul unei investigații realizată de jurnaliștii de la Moldova Gândește, de la TV8. Aceștia au stabilit că, după mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, țara noastră încă mai păstrează reminiscențe ale acelor vremuri. Totuși, nu se știe exact câte monumente ale lui Lenin sunt acum în țara noastră. Acum 10 ani, însă, numărul acestora era de 16. Istoricii propun expunerea lor într-o singură locație. 

Un exemplu în acest sens este Ungaria, o fostă republică socialistă, care în 1993, a reușit să adune toate sculpturile din perioada sovietică, într-un parc tematic ce aduce în bugetul statului milioane de euro anual. Interesul pentru acel parc este foarte mare- de aproape 40 de milioane de vizitatori anual.

03 octombrie 2023, ora 07:25

Deparazitarea instituției de corupți ar fi una din primele acțiuni ale fostului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar, dacă ar prelua conducerea Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a mai menționat că una dintre priorități ar fi și adoptarea unei legi pentru a consolida structura anticorupție. 

Potrivit acestuia, PA ar trebui fortificată cu logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că astfel instituția ar fi mai eficientă, fiind eliminat inclusiv riscul de a atribui vina unor instituții separate.

„Mai întâi, de la adoptarea unei legi corecte. Am văzut diverse sisteme în care funcționează agențiile anticorupție. Părerea mea este destul de fermă, cea mai eficientă, performantă structură anticorupție nu poate fi grefată decât pentru o structură de parchet, pentru că procurorul este cel care poate începe și duce la final o anchetă penală. Polițistul începe o investigație și administrează probe. Până la urmă, ajunge tot la procuror și se oprește aici.

Nu înțeleg de ce să oferi toată logistica unei unități anticorupție care nu poate merge cu dosarul în instanță, pe când poți să faci asta oferind logistica și făcând structura anticorupție pe o satură a Procuraturii Anticorupție. 

În primul rând, aș cere o lege prin care PA să fie cea care are logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că este firesc ca din moment ce ceri rezultate în lupta anticorupție și procurorul se poate duce până în final, să-l responsabilizezi, dar să-i dai mijloace și dacă i-ai dat posibilitatea să-și aleagă oameni, îi dai polițiști, specialiști, bani pentru asta, să-i dai posibilitatea să efectueze interceptări, adică mijloace de investigație speciale. Atunci nu mai poate veni să spună în fața publicului că altcineva este de vină. Atât timp cât există cel puțin două instituții, dau vina una pe alta”, a explicat fostul șef al DNA.

Daniel Morar a subliniat că datoria șefului PA ar fi să elimine orice manifestare de corupție din rândurile angajaților și să numească oameni credibili și cinstiți pentru a conduce investigațiile.

„Am auzit argumentul că există multă corupție în Procuratura Anticorupție. Dar îmi vine greu să cred că s-au nimerit în PA doar oameni cu probleme de integritate, să nu le spunem de-a dreptul corupți, nu cred că nu există oameni cinstiți, corecți, care ar putea face treabă. Este rostul șefului instituției să deparaziteze instituția de acești oameni. Am auzit și un contraargument la ce am zis eu - că polițiștii ar fi mai onești decât procurorii, bănuim că e tot la nivelul percepției publice”, a spus Morar.

Juristul român a mai menționat că am putea convinge societatea că s-a pornit o luptă veritabilă cu corupția doar numind oameni credibili și cel mai important - pricepuți în ceea ce trebuie să facă.

„Pare că lucrurile sunt în cerc - nu știm de unde să alegem oamenii credibili și cinstiți. Nu există ca o societate să nu aibă oameni credibili, cinstiți și pricepuți. Este rostul celui care are abilitatea de-ai numi oameni integri, puternici, cinstiți și pricepuți, că degeaba numești unul cinstit dacă nu știe ce să facă, apoi, el să meargă mai departe să vrea să facă. Nu există să nu găsești. Degeaba stai cu 50 de oameni în structură care nu fac nimic, mai bine lucrezi cu 10 oameni și rezultatele sunt palpabile”, a declarat fostul șef al DNA.

Daniel Morar mai spune că un șef al Procuraturii Anticorupție ar trebui să știu să aleagă dosarele pe care le instrumentează: „Ține să se vadă la un moment dat că sistemul face ceva, apoi ține de inteligența șefului instituției, adjuncților lui să aleagă dosarele pe care instrumentează, pentru că într-un interval de timp nu ai cum să ieși la liman cu foarte multe dosare. Nu e în ideea de a alege oamenii care se duc, ci acele dosare care au șanse mai mari de izbândă”.

În ceea ce privește interimatul în funcțiile de conducere a unor instituții de drept din Moldova, Morar a menționat că această practică nu ar fi benefică pentru stabilitatea și eficiența acestora.

„E un lucru care nu e bun, pentru că interimatul dă întotdeauna posibiltatea de a-l ține pe cel în chestiune într-o oarecare nesiguranță. Ori un mandat că este pe 3 ani cum este în România, cu posibilitatea prelungirii, e un mandat care îți dă libertatea de a acționa, dar trebuie să fii împăcat cu asta. Interimatul nu ne ajută și asta este o tactică a celor care îi numesc, clasa politică, de a-i ține pe acești procurori într-o stare de incertitudine continuă”, a precizat Daniel Morar.