12 septembrie 2023, ora 12:06

Deși numele lor au fost ținute în mare secret, jurnaliștii de la Cutia Neagră Plus au reușit să afle identitatea persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte moldovenești. Beneficiar al „pașaportului de aur” a devenit și un american fondator a peste 60 de companii, Shawn Andre Scott. 

Acesta a devenit cetățean al Republicii Moldova printr-un decret semnat de ex-președintele Igor Dodon, pe 2 noiembrie 2020. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. 

Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.

În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawaii, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și  Bulgaria.

În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shawn Andre Scott este numit o „figură controversată”.

„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. 

Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.

Anul trecut, Guvernul Republicii Democrate Laos a inițiat un litigiu împotriva companiei „Bridge Capital” în care Andre Scott este coproprietar și a solicitat să-i fie achitate prejudicii de 5 milioane de dolari. În 2015, Bridge Capital a fost obiectul unor investigații penale și fiscale în Republica Laos, fiind bănuită de implicare într-un scandal de corupție.

Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar

Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din Republica Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.

Anul trecut, un birou de investigații jurnalistice din Bulgaria a publicat o serie de materiale în care au dezvăluit numele cumpărătorilor de cetățenie. Despre Shawn Andre Scott au scris că este „șeful jocurilor de noroc cu o reputație îndoielnică” care a obținut pașaport de aur și face investiții de zeci de milioane într-un grandios proiect imobiliar. Firma sa construiește în Sofia un centru comercial cu hotel, restaurante, spa și arenă pentru evenimente sportive.

Peste 50 de străini și-au cumpărat pașapoarte moldovenești în cadrul programului cetățenie prin investiții, lansat în timpul guvernării lui Plahotniuc și abolit în 2020. O parte dintre aceștia sunt miliardari cu trecut dubios, care și-au perfectat cetățenie moldovenească, pentru a fugi de justiție. 

Mai exact, în cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la solicitarea Cutiei Negre. 

În Fondul de Dezvoltare Durabilă au fost vărsate în total 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt 4 dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385.000 de euro. 

Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în achiziții de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.

Investigația integrală realizată de echipa Cutia Neagră PLUS o găsiți aici.

03 octombrie 2023, ora 07:25

Deparazitarea instituției de corupți ar fi una din primele acțiuni ale fostului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar, dacă ar prelua conducerea Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a mai menționat că una dintre priorități ar fi și adoptarea unei legi pentru a consolida structura anticorupție. 

Potrivit acestuia, PA ar trebui fortificată cu logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că astfel instituția ar fi mai eficientă, fiind eliminat inclusiv riscul de a atribui vina unor instituții separate.

„Mai întâi, de la adoptarea unei legi corecte. Am văzut diverse sisteme în care funcționează agențiile anticorupție. Părerea mea este destul de fermă, cea mai eficientă, performantă structură anticorupție nu poate fi grefată decât pentru o structură de parchet, pentru că procurorul este cel care poate începe și duce la final o anchetă penală. Polițistul începe o investigație și administrează probe. Până la urmă, ajunge tot la procuror și se oprește aici.

Nu înțeleg de ce să oferi toată logistica unei unități anticorupție care nu poate merge cu dosarul în instanță, pe când poți să faci asta oferind logistica și făcând structura anticorupție pe o satură a Procuraturii Anticorupție. 

În primul rând, aș cere o lege prin care PA să fie cea care are logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că este firesc ca din moment ce ceri rezultate în lupta anticorupție și procurorul se poate duce până în final, să-l responsabilizezi, dar să-i dai mijloace și dacă i-ai dat posibilitatea să-și aleagă oameni, îi dai polițiști, specialiști, bani pentru asta, să-i dai posibilitatea să efectueze interceptări, adică mijloace de investigație speciale. Atunci nu mai poate veni să spună în fața publicului că altcineva este de vină. Atât timp cât există cel puțin două instituții, dau vina una pe alta”, a explicat fostul șef al DNA.

Daniel Morar a subliniat că datoria șefului PA ar fi să elimine orice manifestare de corupție din rândurile angajaților și să numească oameni credibili și cinstiți pentru a conduce investigațiile.

„Am auzit argumentul că există multă corupție în Procuratura Anticorupție. Dar îmi vine greu să cred că s-au nimerit în PA doar oameni cu probleme de integritate, să nu le spunem de-a dreptul corupți, nu cred că nu există oameni cinstiți, corecți, care ar putea face treabă. Este rostul șefului instituției să deparaziteze instituția de acești oameni. Am auzit și un contraargument la ce am zis eu - că polițiștii ar fi mai onești decât procurorii, bănuim că e tot la nivelul percepției publice”, a spus Morar.

Juristul român a mai menționat că am putea convinge societatea că s-a pornit o luptă veritabilă cu corupția doar numind oameni credibili și cel mai important - pricepuți în ceea ce trebuie să facă.

„Pare că lucrurile sunt în cerc - nu știm de unde să alegem oamenii credibili și cinstiți. Nu există ca o societate să nu aibă oameni credibili, cinstiți și pricepuți. Este rostul celui care are abilitatea de-ai numi oameni integri, puternici, cinstiți și pricepuți, că degeaba numești unul cinstit dacă nu știe ce să facă, apoi, el să meargă mai departe să vrea să facă. Nu există să nu găsești. Degeaba stai cu 50 de oameni în structură care nu fac nimic, mai bine lucrezi cu 10 oameni și rezultatele sunt palpabile”, a declarat fostul șef al DNA.

Daniel Morar mai spune că un șef al Procuraturii Anticorupție ar trebui să știu să aleagă dosarele pe care le instrumentează: „Ține să se vadă la un moment dat că sistemul face ceva, apoi ține de inteligența șefului instituției, adjuncților lui să aleagă dosarele pe care instrumentează, pentru că într-un interval de timp nu ai cum să ieși la liman cu foarte multe dosare. Nu e în ideea de a alege oamenii care se duc, ci acele dosare care au șanse mai mari de izbândă”.

În ceea ce privește interimatul în funcțiile de conducere a unor instituții de drept din Moldova, Morar a menționat că această practică nu ar fi benefică pentru stabilitatea și eficiența acestora.

„E un lucru care nu e bun, pentru că interimatul dă întotdeauna posibiltatea de a-l ține pe cel în chestiune într-o oarecare nesiguranță. Ori un mandat că este pe 3 ani cum este în România, cu posibilitatea prelungirii, e un mandat care îți dă libertatea de a acționa, dar trebuie să fii împăcat cu asta. Interimatul nu ne ajută și asta este o tactică a celor care îi numesc, clasa politică, de a-i ține pe acești procurori într-o stare de incertitudine continuă”, a precizat Daniel Morar.