17 septembrie 2023, ora 12:41

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că nu se știe când se termină războaiele, așa că este de așteptat ca invadarea Ucrainei de către Rusia să dureze, a relatat news.ro.

„Majoritatea războaielor durează mai mult decât se aşteaptă atunci când încep. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina”, a spus Stoltenberg.

Conflictul a început în februarie 2022, când Moscova şi-a trimis forţele în Ucraina, readucând războiul în Europa pentru prima dată în ultimele decenii.

„Cu toţii ne dorim o pace rapidă”, a continuat secretarul general al NATO, „dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem acest lucru: dacă preşedintele Volodimir Zelenski şi ucrainenii încetează să lupte, ţara lor nu va mai exista; dacă preşedintele Vladimir Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace”, spune Stoltenberg.

În ceea ce priveşte dorinţa Kievului de a adera la NATO, Stoltenberg dă asigurări: „Nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va adera” la Alianţa Atlantică.

„Când acest război se va încheia, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina, altfel istoria s-ar putea repeta”, a mai spus secretarul general al NATO.

Rusia își descrie războiul provocat în Ucraina ca fiind o „operațiune militară specială”, în timp ce atât UE cât și SUA condamnă cu fermitate decizia lui Putin de a invada țara vecină. De asemenea, este condamnată și implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei.

Liderii au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Totodată, ca răspuns la agresiunea militară, UE și SUA a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând un număr semnificativ de persoane și de entități pe lista sancțiunilor și adoptând măsuri fără precedent.

02 octombrie 2023, ora 23:10

Autoritățile din Turcia au arestat 20 de persoane pentru presupuse legături cu gruparea de militanţi kurzi, care a revendicat atentatul sinucigaş cu bombă comis la finalul săptămânii trecute la Ankara. Ministerul de Interne turc a declarat că suspecţii se află în detenţie la Istanbul şi în provincia Kirikkale, la est de Ankara. 

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), entitate aflată pe listele organizaţiilor teroriste ale Turciei, Uniunii Europene şi Statelor Unite, a revendicat atacul de duminică în care un individ s-a aruncat în aer în faţa intrării Ministerului de Interne turc şi un altul a murit într-un schimb de focuri cu forţele de ordine, când doi poliţişti au fost răniţi uşor. 

În timpul operaţiunii desfăşurate luni au fost confiscate arme şi muniţie, potrivit ministerului de Interne, transmite Agerpres, citat de Digi24. 

Duminică seara, armata turcă a efectuat lovituri aeriene împotriva poziţiilor PKK din nordul Irakului, ''un număr mare de terorişti fiind neutralizaţi''. Agenţia de presă ANF, afiliată PKK, a confirmat atacurile, care au vizat ''infrastructura civilă''. 

PKK deţine de mult timp poziţii în munţii Qandil, din nordul Irakului. Ankara a fost scena a numeroase atentate în perioada 2015-2016, revendicate de separatiştii kurzi din PKK sau de gruparea Stat Islamic. Cel mai recent atentat comis pe teritoriul Turciei, la Istanbul, ce datează din 13 noiembrie 2022, s-a soldat cu şase morţi şi 81 de răniţi, și nu a fost revendicat, fiind atribuit PKK de către autorităţile guvernamentale turce.