07 septembrie 2023, ora 10:41

Japonia şi-a lansat joi nava spaţială de explorare lunară la bordul unei rachete de producţie proprie H-IIA, deschizând calea pentru a deveni a cincea ţară din lume care va ajunge pe Lună la începutul anului viitor, potrivit news.ro.

După trei amânări de la sfârşitul lunii august din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, racheta H-IIA a agenţiei spaţiale japoneze Jaxa a decolat joi, aşa cum era prevăzut, la ora 08.42, ora Japoniei (miercuri 23.42 GMT), de la baza de lansare Jaxa din Tanegashima (sud-vestul Japoniei), pe malul Oceanului Pacific.

Racheta transporta un mic modul lunar numit SLIM (Smart Lander for Investigating the Moon) şi supranumit "Lunetistul Lunii", care ar trebui să aterizeze în patru - şase luni pe Lună cu o precizie ridicată, la maximum 100 de metri de ţinta sa, faţă de câţiva kilometri în mod obişnuit.

La aproximativ 45 de minute de la decolare, SLIM s-a separat cu succes de restul rachetei, declanşând o explozie de bucurie şi aplauze în centrul de control Jaxa, potrivit unor imagini în direct postate pe YouTube.

Pentru roboţii mobili de explorare, "traversarea pantelor abrupte şi a terenului accidentat reprezintă încă un nivel ridicat de dificultate. De aceea, este important să putem ateriza (nave spaţiale, n.r.) cu un grad ridicat de precizie pentru a permite o explorare eficientă în viitor', a explicat Jaxa pe site-ul său.

În plus, zonele potrivite pentru explorarea regiunilor polare ale Lunii "sunt limitate la o suprafaţă foarte mică", subliniază Jaxa.

În cazul unei aterizări lunare reuşite, SLIM va folosi, de asemenea, o cameră multispectrală pentru a analiza compoziţia rocilor despre care se crede că provin din mantaua lunară, structura internă a Lunii, care este încă foarte puţin cunoscută.

XRISM, un satelit astronomic dezvoltat în comun de Jaxa, NASA şi Agenţia Spaţială Europeană pentru o misiune de imagistică şi spectroscopie cu raze X, a fost, de asemenea, transportat la bordul rachetei H-IIA. Separarea sa de lansator şi plasarea pe orbită la scurt timp după decolare au funcţionat, de asemenea, cu succes.

Ca un semn al entuziasmului din jurul acestei duble misiuni japoneze, decolarea rachetei a fost urmărită în direct joi de peste 35.000 de persoane pe YouTube.

Cursa mondială pentru explorarea Lunii se intensifică: India a reuşit să aterizeze pentru prima dată pe Lună în luna august, un robot mobil livrând imagini şi date ştiinţifice de pe suprafaţa polului sud lunar.

Înaintea Indiei, doar Statele Unite, Uniunea Sovietică şi China reuşiseră să efectueze cu succes aselenizări controlate pe Lună.

Rusia, la rândul său, tocmai a eşuat într-o nouă încercare, sonda sa Luna-25 prăbuşindu-se luna trecută pe solul lunar.

Japonia încercase deja să aterizeze pe Lună o mini-sondă în noiembrie, la bordul misiunii americane Artemis 1. Însă comunicarea cu această sondă a fost pierdută la scurt timp după ce a fost ejectată în spaţiu, din cauza unei defecţiuni a bateriei.

Iar în luna aprilie a acestui an, o tânără companie privată japoneză, ispace, nu a reuşit să aterizeze cu modulul său lunar, care s-a prăbuşit probabil pe suprafaţa satelitului natural al Pământului.

Jaxa a avut mai multe eşecuri cu alte lansatoare ale sale începând de anul trecut.

În octombrie anul trecut, mica sa rachetă Epsilon-6 şi-a ratat misiunea la scurt timp după decolare, iar racheta mare de generaţie următoare H3 a Jaxa a eşuat apoi de două ori la rând la începutul anului 2023. Acest model ambiţios nu a reuşit încă să încheie cu succes o primă misiune, iar data unei noi încercări nu este încă cunoscută.

23 septembrie 2023, ora 17:06

Iarna nu va încetini contraofensiva ucraineană, iar cea mai mare reușită a Kievului urmează să vină, a declarat pentru CNN generalul care conduce lupta țării de-a lungul liniei sudice a frontului. De asemenea, generalul a spus că el crede că marea realizare a Ucrainei - cea mai mare din această contraofensivă - mai are de așteptat. „Cred că se va întâmpla după Tokmak”, a spus Tarnavski despre această străpungere. „În acest moment, ei se bazează pe adâncimea liniei lor defensive de acolo”, notează HotNews.

Totodată, forțele ucrainene au reușit o străpungere a liniilor defensive ruse în apropiere de localitatea Verbove, a declarat generalul aflat la comanda contraofensivei din sud, relatează CNN. Statul Major al Ucrainei a publicat bilanțul soldaţilor ruşi ucişi în războiul din UcrainaÎntre 24 februarie 2022 şi 23 septembrie 2023, Forţele Armate ale Ucrainei au eliminat aproximativ 275.460 de militari ruşi, dintre care 510 soldaţi în ziua precedentă, informează news.ro.

UPDATE Atacul asupra cartierului general al Flotei Mării Negre a Federației Ruse din Sevastopol a fost o operațiune specială numită „Capcană pentru crabi”, au informat Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) La momentul atacului, în clădire avea loc o întâlnire a conducerii Flotei Marinei Ruse de la Marea Neagră. În atacul asupra sediului Flotei Ruse de la Marea Neagră din Sevastopol au murit cel puțin 9 persoane și 16 au fost rănite, printre acestea se numără și generali ruși, susține șeful Direcției de Informații Militare, generalul Kirilo Budanov, scrie Ziare.com.

UPDATE Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat în cadrul unei ședințe privind dezvoltarea zootehniei, că „se gândește cum să reziste” la atacurile cu drone, în condițiile în care Federația Rusă și teritoriile ocupate de Moscova au devenit „ținta” aparatelor de zbor fără pilot, relatează agenția belarusă de presă Belta. „Vedeți cum este bombardată Rusia astăzi? Vedeți, dronele zboară înainte și înapoi. O problemă foarte dificilă pentru noi. Acești wagneriți stau la mine acum și spun tuturor cum merge acest război. Mă gândesc: cum să rezist la asta? Este o variantă așa și așa. Si costă sute de milioane de ruble”, a declarat Aleksandr Lukașenko. Președintele Belarusului a precizat că se gândește și la dezvoltarea sectorului agricol sau zootehnic, dar și la „cum să lupte cu aceste drone”, notează Libertatea.

UPDATE Moscova menţine o comunicare informală cu ţări neprietenoase, a declarat reporterilor reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, relatează TASS, conform news.ro.

UPDATE Evenimentele care au loc în Crimeea, ocupată temporar de Rusia, indică indirect cursul ulterioar al contraofensivei Forțelor Armate ale Ucrainei, susține șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov, într-un interviu pentru The WarZone, notează Ziare.com.

UPDATE Eforturile Rusiei de a certa Ucraina cu partenerii săi din Europa Centrală, inclusiv Polonia, au eșuat, comunică RBK-Ucraina cu referire la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Analiștii spun că loviturile rusești asupra infrastructurii portuare și a infrastructurii cerealiere ucrainene fac parte dintr-o campanie menită să înrăutățească relațiile Ucrainei cu vecinii săi occidentali, inclusiv cu Polonia. Totuși, aceste eforturi nu au succes, deoarece la 22 septembrie, președintele polonez Andrzej Duda a explicat declarația preliminară a Premierului Mateusz Morawiecki potrivit căreia țara lor nu va mai furniza arme Ucrainei. După cum s-a dovedit, a fost vorba doar despre noile arme pe care Polonia le achiziționează pentru apărarea sa. În rest, ei vor rămâne la acordurile preliminare privind livrările de arme. „Revenirea Poloniei la angajamentele asumate față de Ucraina indică faptul potrivit căruia campania rusă nu este atât de reușită așa cum, probabil, își dorește Moscova să fie”, notează ISW, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE România blochează, din câte se pare, participarea Austriei la reuniuni ale NATO, transmite sâmbătă agenţia APA. Doi ofiţeri ai armatei austriece aşteaptă de săptămâni acreditarea pe lângă Alianţă. Accesul lor ar fi întârziat de România, care ar fi solicitat un timp de gândire. Conform publicaţiilor austriece ‘Salzburger Nachrichten’ şi ‘Oberösterreichischen Nachrichten’ de sâmbătă, citate de APA, este dat ca sigur că este vorba despre o replică la veto-ul guvernului federal de la Viena faţă de aderarea României la spaţiul Schengen, notează Cotidianul.

UPDATE Rusia a impus o interdicţie pe termen nedeterminat pentru exporturile de motorină şi benzină în majoritatea ţărilor, o măsură care riscă să perturbe aprovizionarea cu combustibil înainte de iarnă şi ameninţă să agraveze penuria globală, relatează CNBC, citat de news.ro. Într-un decret guvernamental semnat de prim-ministrul Mihail Mishustin, Kremlinul a declarat că va introduce restricţii ”provizorii” pentru exporturile de motorină, pentru a stabiliza preţurile combustibililor pe piaţa internă.

UPDATE Conform televiziunii NBC News, care citează patru oficiali guvernamentali şi unul parlamentar din SUA, preşedintele american Joe Biden i-a promis omologului său ucrainean Volodimir Zelenski rachete cu rază lungă de acţiune ATACMS, transmite Reuters.

UPDATE Ceasul Apocalipsei semnalează un risc mai mare de sfârșit al omenirii decât acum 70 de ani. Analiștii cred că extinderile riscă să declanșeze o cursă de modernizare a infrastructurii de testare a armelor nucleare într-un moment de neîncredere profundă între SUA și cele două guverne autoritare, deși nu există iminența unui conflict armat real. Potrivit profesorului Jeffrey Lewis, consecințele acestui fapt sunt că „cheltuim sume uriașe de bani, deși nu devenim mai siguri". Declarațiile  lui Lewis au fost făcute după ce un important grup de supraveghere nucleară, Bulletin of the Atomic Scientists, a reglat la începutul acestui an ceasul său emblematic Doomsday Clock (Ceasul Judecății de Apoi sau Ceasul Apocalipsei, care măsoară cât de aproape este lumea de autodistrugere), la 90 de secunde până la miezul nopții, cea mai precară setare a ceasului de la înființarea sa în 1947. Evaluarea s-a făcut în contextul războiul din Ucraina și a posibilității ridicate ca acest conflict să scape de sub controlul. Practic, Ceasul Apocalipsei semnalează acum un risc mai mare cu privire la sfârșitul omenirii decât în 1953, când atât Statele Unite, cât și Uniunea Sovietică au efectuat teste la suprafață cu arme nucleare, potrivit CNN, citat de Adevărul.

UPDATE Cel puțin o persoană a fost ucisă și alte 15 au fost rănite, între care un copil, vineri, într-un atac al forțelor ruse care a vizat orașul Kremenciuk, centrul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regional pe Telegram, relatează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE ONU a denunţat reprimarea sistematică a societăţii civile din Belarus, unde mii de persoane sunt în închisoare pentru acuzaţii inventate, existând, de asemenea, informaţii despre tortură şi decese în arest, transmite AFP, citat de Agerpres.

UPDATE Armata elveţiană şi-a vândut în perioada scursă de la jumătatea anilor '90 circa 1.800 din cele aproximativ 8.000 de buncăre construite de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi până la încheierea Războiului Rece, dar a decis acum să înceteze această practică în urma războiului din Ucraina, notează Adevărul.

UPDATE Doi din cei cinci britanici eliberați anul trecut au povestit provocările prin care trec pentru a-și reconstrui viața după ce au fost torturați în timpul captivității de către „sălbaticii” ruși ca fiind mai rău decât cel al militanților ISIS, scrie The Times.

UPDATE Grupul de trupe ruse „Nipru” de pe direcția Herson a distrus arme și echipamente militare străine furnizate Forțelor Armate ale Ucrainei folosind obuziere Msta-B, potrivit Ministerului rus al Apărării, scrie TASS.

UPDATE Spionii ruşi folosesc hackeri pentru a viza sistemele informatice ale agenţiilor de aplicare a legii din Ucraina, folosite ca mijloace de a identifica şi obţine dovezi legate de presupusele crime de război ale ruşilor din timpul invaziei, notează Mediafax.

UPDATE Patru explozii au avut loc în orașul ucrainean Nipru, momentan nu se știu detalii referitoare la pagube sau posibile victime, dar a fost activată alerta de apărare aeriană, scrie TASS, citată de Adevărul.

UPDATE Președintele României, Klaus Iohannis, a calificat drept o problemă doborârea dronelor rusești pe teritoriul țării sale în timpul atacurilor armatei ruse asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. El a făcut această declarație la Forumul de la Universitatea Columbia din New York, relatează Agerpres.

UPDATE Premierul canadian Justin Trudeau a anunţat 63 de sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice ruse în timpul vizitei preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelensky în Canada, a informat publicaţia de ştiri European Pravda, potrivit Mediafax.

UPDATE Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, i-a transmis vineri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să nu-i mai „insulte” pe polonezi, menţinând o retorică dură la adresa Kievului după ce preşedintele polonez a încercat să dezamorseze o dispută privind importurile de cereale, relatează Reuters.

UPDATE Premierul român, Marcel Ciolacu, va efectua o vizită de lucru la Kiev pentru a finaliza negocierile privind importurile de cereale ucrainene. Declarația șefului guvernului român este citată de Digi24 și preluată de RBK-Ucraina.  „Voi face o deplasare cu mai mulți miniștri la Kiev. Acolo, cred că vom finaliza toate negocierile privind exporturile către România”, a anunțat Ciolacu.