Intensificarea atacurilor ucrainene în Crimeea, loviturile rusești repetate asupra porturilor Odesa și Ciornomorsk și blocarea de către Moscova a coridoarelor maritime sigure pentru exportul de produse agricole ucrainene arată că tensiunea a crescut semnificativ în ultimele zile în Marea Neagră, care a redevenit o scenă majoră a conflictului scrie Le Monde și Libertatea.
Pentru a marca retragerea sa din acordul privind cerealele, anunțat cu două zile mai devreme, Moscova a anunțat miercuri seară că toate navele care se vor îndrepta spre porturile ucrainene vor fi considerate de acum înainte ca fiind ținte militare. Comunicatul Ministerului rus al Apărării a descris apele internaționale din nord-vestul și sud-estul Mării Negre ca fiind „temporar periculoase” pentru navigație. Cu atât mai periculoase cu cât, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Adam Hodge, „Rusia a amplasat mine maritime suplimentare în apropierea porturilor ucrainene”.
Situația este complicată. Aproximativ zece nave înregistrate în Liberia, Belize sau Panama sunt în prezent blocate în porturile ucrainene, fără o cale clară de ieșire. Moscova, scrie Le Monde, încearcă astfel să înfrângă determinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a continua să exporte cereale în ciuda retragerii Rusiei din acord. În acest timp, Kievul a făcut apel la Organizația Națiunilor Unite și la Turcia, cei doi garanți ai acordului privind cerealele semnat în urmă cu un an, pentru a-și securiza convoaiele maritime în Marea Neagră.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat în prezent într-un turneu în Golful Persic, nu a spus nimic pe această temă, dar și-a exprimat în repetate rânduri încrederea că îl poate convinge pe omologul său rus, Vladimir Putin, să revină la acord.
Porturile ucrainene, ținta loviturilor repetate
Moscova și-a reiterat miercuri condițiile, solicitând ridicarea restricțiilor privind asigurările care, susține Kremlinul, împiedică exporturile agricole rusești. Rusia vrea și reluarea exporturilor de amoniac (un îngrășământ pe bază de azot) din orașul Togliatti (regiunea Volga) către portul Odesa, prin intermediul unei conducte de 1.500 de kilometri, avariate de o explozie care a cvut loc în iunie în estul Ucrainei. O altă cerere este ca țările occidentale să permită băncilor rusești, în special Rosselkhozbank – instituție condusă de Dmitri Patrușev, fiul lui Nikolai Patrușev, fost coleg al lui Vladimir Putin la FSB și în prezent șef al Consiliului de Securitate rus – să recapete accesul la sistemul internațional de plăți Swift, de unde au fost excluse în contextul sancțiunilor. Putin a declarat că Rusia a dat dovadă de „răbdare și toleranță” prin prelungirea repetată a acordului privind cerealele, în timp ce țările occidentale l-au folosit pentru a se „îmbogăți fără rușine”, ignorând obiectivul principal al Kremlinului, care, potrivit lui, este de a atenua foametea în țările sărace.
Pentru a împiedica exportul de cereale ucrainene, Rusia a lansat atacuri intense cu drone și rachete în noaptea de marți spre miercuri și în noaptea de miercuri spre joi, avariind infrastructura portuară din sudul Ucrainei, inclusiv terminale de cereale și petrol, și rănind 12 persoane. Portul Odesa, care servește drept principală ieșire pentru navele care transportă cereale, a fost vizat de aproximativ șaizeci de atacuri, inclusiv cu rachete Kalibr și drone iraniene de tip Shahed.
Portul Ciornomorsk a fost, de asemenea, țintit. Potrivit Ministerului ucrainean al Agriculturii, 60.000 de tone de cereale au fost distruse. Prezentate de Moscova drept „măsuri de represalii”, bombardamentele s-au extins la Kiev, precum și în regiunile Herson, Jitomir și Poltava, provocând moartea unei persoane și rănirea a zeci de persoane.
Podul strategic din Crimeea, tot mai nesigur
Pentru Kremlin, scopul declarat a fost acela de a răzbuna atacul asupra podului din Crimeea, care a avut loc luni în zorii zilei și care a fost atribuit Ucrainei. Legând Rusia de Crimeea anexată, podul are în componență o șosea folosită de turiști și o linie de tren folosită pentru transportul călătorilor, dar mai ales al echipamentelor militare grele către fronturile din Herson și Zaporojie, în sudul Ucrainei. La prima vedere, atacul nu a pus în pericol livrările militare rusești, deoarece linia de cale ferată nu a fost afectată de explozii. Doar secțiunea rutieră a podului a fost avariată. Inițial oprit traficul a putut fi reluat, deși în ritm de melc și în mod alternativ.
Mai îngrijorător pentru Moscova a fost faptul că vicepremierul rus, Marat Khousnoulline, responsabil pentru Crimeea, a recunoscut miercuri că un pilon a trebuit să fie consolidat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea pe termen lung a structurii. Puține lucruri sunt cunoscute despre armele folosite de forțele ucrainene în acest atac. Ar fi putut fi vorba de drone navale – mici ambarcațiuni încărcate cu explozibili și pilotate de la distanță, așa cum s-a întâmplat în timpul primului atac asupra podului din toamna anului 2022. „Ucraina dispune de două tipuri de drone de suprafață operaționale, iar una semisubmersibilă este probabil în curs de testare”, a explicat pentru Le Monde Joseph Henrotin, cercetător la Centrul de analiză și predicție a ricurilor internaționale și redactor-șef al revistei Défense & Sécurité internationale. Atacul din toamna anului 2022 a fost considerat a fi prima utilizare cunoscută a dronelor navale de la începutul conflictului. Atacul din 17 iulie ar fi al doilea caz documentat. „Acestea fiind spuse, vectorul folosit este mult mai puțin important decât efectele militare”, a concluzionat Henrotin.
Lovituri în spatele liniilor inamice
O altă sursă de îngrijorare pentru ruși este faptul că, în noaptea de 19 iulie, un incendiu puternic a izbucnit pe un teren de antrenament militar nu departe de orașul Starîi Krîm, în Crimeea, unde un depozit de muniții plin cu obuze de 155 mm a explodat timp de ore întregi, obligând autoritățile să evacueze miercuri aproape 2.000 de persoane. Canalul Telegram Crimean Wind a fost primul care a semnalat incidentul, locuitorii relatând că depozitul ar fi fost lovit de trei rachete sau drone. Interesant este că poligonul este situat mult în spatele pozițiilor armatei ruse, la aproximativ 230 de kilometri de linia frontului. Potrivit mai multor observatori militari, atacul ar fi putut fi efectuat cu ajutorul rachetelor Storm Shadow sau Scalp, pe care Marea Britanie și Franța au început să le livreze Kievului.
Cu o rază de acțiune de peste 250 de kilometri, Storm Shadow și Scalp – care sunt variante ale aceleiași rachete – au fost livrate Kievului tocmai pentru capacitatea lor de a lovi cu precizie ținte strategice din spatele liniilor inamice, în special depozite de muniții, centre logistice și posturi de comandă protejate. Ucrainenii nu și-au ascuns niciodată dorința de a recuceri peninsula, care a fost anexată de Rusia în 2014. Pentru ei, acesta este un obiectiv-cheie.
„Este posibil ca aceste atacuri asupra Crimeei să fi fost concepute și pentru a sprijini pătrunderea pe care ucrainenii ar dori să o facă în zona centralei nucleare de la Zaporijie, mai la nord, prin tăierea cordonului ombilical al rușilor, în special în ceea ce privește logistica, sau prin împingerea lor într-un nou punct de sprijin”, a explicat pentru cotidianul francez o sursă militară. Intensificarea atacurilor ucrainene în Crimeea începând cu 17 iulie este o lovitură majoră care pune presiune asupra Moscovei, consideră experții. Și asta chiar dacă „sistemele logistice rusești din Crimeea și din sudul Ucrainei au fost atacate practic în fiecare zi de la sfârșitul lui aprilie/începutul lui mai”, a subliniat Henrotin.
„Nu sunt vizate doar podurile și drumurile, ci și căile ferate și depozitele de muniții și de combustibil. În acest sens, nu putem izola acest atac de un plan mai amplu care vizează în profunzime sistemul militar rusesc”, a adăugat el.
